952 matches
-
unităților de învățare Mântuitorul Iisus Hristos-Învățător și Mântuitor, și Trăirea învățăturii creștine, am urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și orgoliul înjosesc pe om; Cum ne arătăm recunoștința; „ Politețea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
învățare: „Trăirea învățăturii creștine” Pentru a dezvolta capacitatea elevilor de a identifica virtuțile creștine menționate în Fericiri, în viața unor personalități biblice, profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor din pilda cu același nume
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor din pilda cu același nume, tâlharul de pe cruce; „ Ce modele biblice de milostenie cunoașteți?” - samarineanul milostiv din pilda cu același nume; Mântuitorul Iisus Hristos, care fiind pe cruce, se ruga „Părinte, iartă-le lor că nu știu ce fac”. În lecția Hristos, Lumina lumii Vindecarea orbului din naștere, metoda converației a fost îmbinată cu explicația
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de implicare a elevilor în activitățile cu caracter moral-religios . Pentru verificarea calității de creștin a fiecărui membru al grupului s-au studiat trei elemente constitutive ale vieții religioase a elevilor: frecvența participării la slujbele religioase, implicarea în săvârșirea faptelor de milostenie și iertarea. În realizarea scalei, elevii au fost solicitați să marcheze varianta potrivită lor, pentru fiecare din cele trei enunțuri și să și argumenteze alegerile. 1. Merg la biserică: în fiecare duminică o dată pe lună rar (la sărbătorile mari) niciodată
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Credința este o cunoștință ce nu se poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se poate dovedi, atunci credința este o legătură mai presus de fire, prin care în chip neștiut și indemonstrabil ne unim cu Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
decât în Duhul Sfânt”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 5, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 272-273) „... nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu fără credință”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 2, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, p. 497) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
clatine în credință!” (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: <<Dar 11 având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 9, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 279) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine (iubirea trupească și egoistă de sine, numită filavtia de către
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
moartă (Iac., 2, 20)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) „Să ne sârguim să ducem o viață plină de fapte bune, pentru ca răsplata să ne fie îndoită: una, cea gătită pentru răsplătirea faptelor noastre, alta, cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) 12 „Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credință, știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărțită de celelalte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
judecata lui Dumnezeu ar fi toată numai judecată și ne-ar fi răsplătit automat după vrednicia faptelor pe care le-am făcut, ce nădejde ar mai fi? Cine dintre noi toți s-ar mai fi mântuit? Dar așa, Domnul iubește milostenia și dreptatea (Ps. 32, 5). Că Domnul face din milostenie ajutor de judecător; o ridică pe tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar fi răsplătit automat după vrednicia faptelor pe care le-am făcut, ce nădejde ar mai fi? Cine dintre noi toți s-ar mai fi mântuit? Dar așa, Domnul iubește milostenia și dreptatea (Ps. 32, 5). Că Domnul face din milostenie ajutor de judecător; o ridică pe tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps. 129, 3). Deci, nici milostenia fără judecată și nici judecata
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
5). Că Domnul face din milostenie ajutor de judecător; o ridică pe tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps. 129, 3). Deci, nici milostenia fără judecată și nici judecata fără milă. Dumnezeu, înainte de judecată, iubește milostenia; după milostenie, vine la judecată. Acestea sunt unite una cu alta: mila cu judecata. Asta, pentru ca nu cumva mila, fiind singură, să se îngâmfe și nici judecata, tot
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps. 129, 3). Deci, nici milostenia fără judecată și nici judecata fără milă. Dumnezeu, înainte de judecată, iubește milostenia; după milostenie, vine la judecată. Acestea sunt unite una cu alta: mila cu judecata. Asta, pentru ca nu cumva mila, fiind singură, să se îngâmfe și nici judecata, tot singură, să ducă la deznădejde”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps. 129, 3). Deci, nici milostenia fără judecată și nici judecata fără milă. Dumnezeu, înainte de judecată, iubește milostenia; după milostenie, vine la judecată. Acestea sunt unite una cu alta: mila cu judecata. Asta, pentru ca nu cumva mila, fiind singură, să se îngâmfe și nici judecata, tot singură, să ducă la deznădejde”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
până ce nu-i judecă mai întâi. De aceea îi și așază înaintea Lui și le spune păcatele. Ei vor grăi cu blândețe, dar nu le e de nici un folos acum blândețea. Și pe bună dreptate, că au trecut cu vederea milostenia, fapta aceea atât de mult iubită de Dumnezeu. Profeții neîncetat spuneau aceasta: Milă voiesc, și nu jertfă (Osea 6, 6), iar Legiuitorul, prin toate, spre milostenie i-a îndemnat și cu cuvântul și cu lucrul. Însăși firea oamenilor tot asta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de nici un folos acum blândețea. Și pe bună dreptate, că au trecut cu vederea milostenia, fapta aceea atât de mult iubită de Dumnezeu. Profeții neîncetat spuneau aceasta: Milă voiesc, și nu jertfă (Osea 6, 6), iar Legiuitorul, prin toate, spre milostenie i-a îndemnat și cu cuvântul și cu lucrul. Însăși firea oamenilor tot asta îi învață. 78 Uită-te la ei! Nu sunt lipsiți de o faptă bună sau două, ci de toate faptele bune. Nu numai că nu L-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cerea. O pâine. De plâns era cel ce cerea. Un sărac. Spre milă îi împingea firea celui ce cerea. Era om. De dorit era făgăduința. Făgăduise împărăția cerurilor, înfricoșătoare era pedeapsa. Amenințase cu gheena. Mare era vrednicia Celui Ce primea milostenia. Dumnezeu o primea prin mâinile săracilor. Covârșitoare era cinstea. Primise Dumnezeu să Se coboare atât de mult. Drept era datul. Primea din averile Sale”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXIX, I, în PSB, vol. 23, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fapte bune și spune: Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii, că am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc și toate celelalte. Dar ca să nu spună cei osândiți: Nu aveam cu ce face milostenie, Hristos îi osândește, punându-le în față pe ceilalți oameni care au fost în aceeași stare ca și ei; așa precum le osândește pe fecioarele cele nebune, punându-le în față pe fecioarele cele înțelepte, cum osândește pe sluga care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe preoții lui Dumnezeu. Cuvântul 2, în vol. Cateheze maritale, p. 173) „Vrednicia Bisericii atunci strălucește, când credincioșii păstrează unitatea trupului ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre schimbarea numelor, cuv. IV, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 70) 96 Notă Pr. Bodogae: Efes. 4, 13. Biserica pământească e icoana Bisericii cerești. (n. s. 340, p. 94) 97 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Unde este iubire este unitate. Din Hristos izvorăște iubirea, căci e Unul din Treimea supremei comuniuni
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
oratorice ale Sfântului Ioan Gură de Aur”, în limba franceză de Jean Doublet, traduse în limba română de diacon Gheorghe Băbuț, Vol. I și Vol. II, Editura Pelerinul Român, Oradea, 2002, 645 pp. 40. „Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie. Despre tăria credinței. Despre propovăduirea Evangheliei și alte omilii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda sfinților mucenici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
an ‘ib"di-hi wa ya’ƒu:u al-œadaq"t wa ’anna All"h huwa al-Taww"b al-Ra≤m (9, 104/105; cf. 4, 64/67; 49, 12): „Oare nu știu ei că Allah primește căința de la robii Săi și accepta milostenii 156 și că Allah este Primitorul căinței și Îndurătorul?” (ASM) Wa-lawl" faðl All"h ‘alay-kum wa ra≤matu-hu, wa ’anna All"h taww"b ≤akm (24, 10): „O, daca Dumnezeu nu și-ar pogori harul Sau asupra voastră și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
înapoi îndoit și vă va ierta vouă. Dumnezeu este Mulțumitor, Blând.” (GG) Qawl mă‘róf wa maghfirat ƒayr min œadaqat yatba‘u-h" ’a: wa All"h ghan ≤alm (2, 263/265): „Vorba cuviincioasa și iertarea sunt mai bune decât milostenia urmată de ocara. Dumnezeu este Bogat, Blând.” (GG) ...All"h ya‘lamu m" f qulóbi-kum wa-k"na All"h ‘alm ≤alm. (33, 51; cf. 22, 59/58): „...Dumnezeu cunoaște ceea ce este în inimile voastre. Dumnezeu este Știutor, Blând
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
credincioși. Exemplul creștinilor, prin noua învățătură, schimba mentalități și deschidea altă perspectivă destinului uman. Dragostea de om adusă de Iisus în lume, sporea conștiința de altul și obliga la conștiința de sine. însuși împăratul Constantin și împărăteasa Elena îndemnau la milostenie, la acte de întrajutorare, cum îndemnase și Sf. Evanghelist Luca. În Constantinopol, Noua Romă, ridicată pe malurile Bosforului în anul 324 și inaugurată cu numele împăratului, la 11 mai 330, în acest Constantinopol politic administrativ și Bizanț Creștin, donatorii către
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pregătire teologică și predau religie, nu pot să nu menționez contribuția profesorului de religie În ameliorarea agresivității. Profesorul de religie caută să dezvolte la copii caracterul moral-religios, având În centru principiile creștine de iubire față de aproapele, iertare, de ascultare, răbdare, milostenie, blândețe, smerenie, pace etc. Modelul creștin este al Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care ne Învață că „Toate câte voiți să vă facă vouă oamenii, asemenea faceți și voi lor” (Matei 7,12). Suportă batjocură, bătaie, chiar moarte pe
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
mântuire prin căință, punctul de plecare fiind recunoașterea și mărturisirea păcatelor. Atitudinile față de prostituate a fost diferită de-a lungul timpurilor. Prostituatele erau excluse de la primirea Sfintelor Taine. Alteori, deși prostituția era imorală, câștigurile lor erau primite ca acte de milostenie de către Biserică. Au fost și cazuri de persecutare dură a prostituatelor, de interzicere a lor de a intra în Biserică, au fost surghiunite ori arse pe rug de Inchiziție. Biserica creștină a avut și numeroase acte caritabile pentru reabilitarea lor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]