1,017 matches
-
unde se făcea rachiul), care vor fi pre locul Buicanilor, al mănăstirii Gălății să ia câte cinci lei... Așijderea să mai ia venitul cantariului din târgul Chișinăului după hrisoave,... că fiind târgul Chișânăul... pe locul Buicanilor, moșia mănăstirii, s-au miluit... mănăstire Galata și cu venitul cantariului, ce iaste acolo, care venit să să trimită la Svântul Mormânt, la Ierusalim”... ― Păi unde în alt loc, părinte, dacă nu la Ierusalim? ― Iată doi frați, Ion și Nastasie Serduca, cărora unchiul lor, Nicolae
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că viața ... și Wanda mai mult goală decît Îmbrăcată. Frumușelule, iubițelule, luculucu... rîgÎie porcu, se tîrăște de-a bușilea după călcîiele ei roze, se lovește de mobile, plînge, icnituri, convulsii, perișorul lui spicul grîului, chiloțeii lui spuma laptelui... se roagă: Miluiește-mă Doamne că neputincios sînt, vindecă-mă Doamne că s-au tulburat oasele mele. Și Wanda: Ce miroase aici a tîrtan? Afară! Marș afară! țîn mireasma teilor În scîncetul mieilor buzele fiarei unsuroase roșii mîinile ca lemnul umflat al latrinelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
la capăt. Am rămas fiecare pe gânduri, seduși de idee, chiar dacă măcinați de Îndoieli. Repulsia noastră, probabil ridicolă, față de căile bătute ale literaturii, oroarea că vom ajunge și noi să ne bucurăm că apărem Într-o revistă, că cineva ne miluiește cu o cronică, teama rușinoasă că, vai!, va trebui să umblăm după sponsori ca să ne apară neprețuitele volumașe, toate se amestecau cu Încrederea, poate la fel de ridicolă, că vom reuși să ne impunem altfel. Cum, nu prea știam. Deocamdată n-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și cu un ou bine bătut, ca pentru omletă. Să stea cu acest amestec, minimum două ore pe față. Sper cu rețeta asta, să-mi mai scot din capete pe criza asta. Dumneavoastră ce credeți? Distracție cu Iov Iartă și miluiește Doamne Dumnezeule, cu prea mare mila Ta, că mari tâmpenii și monumentale gogomănii, mustind de prostie, se mai întâlnesc în cărțile Tale, mai ales în cartea ceea, care se zice că ai dictat-o personal porumbelului sfânt pe post de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ar apăsa pe grumaz. Oare, când din nou cuvintele cântate de Ceaușescu în pragul morții, vor căpăta în sfârșit un sens pentru adormitul nostru popor și vor putea și ei întona în cunoștință de cauză „Sculați voi oropsiți ai vieții"... Miluiește Doamne Intemetuuuuul... Miluiește-ne Doamne, cu prea mare mila ta, și binecuvântează Doamne, cu harul tău, Internetuuuul! C-a ta este mărirea și puterea, până în vecii, vecilor. Amiiiin! Doamne, miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Și voi păcătoșilor, care trăiți în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
grumaz. Oare, când din nou cuvintele cântate de Ceaușescu în pragul morții, vor căpăta în sfârșit un sens pentru adormitul nostru popor și vor putea și ei întona în cunoștință de cauză „Sculați voi oropsiți ai vieții"... Miluiește Doamne Intemetuuuuul... Miluiește-ne Doamne, cu prea mare mila ta, și binecuvântează Doamne, cu harul tău, Internetuuuul! C-a ta este mărirea și puterea, până în vecii, vecilor. Amiiiin! Doamne, miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Și voi păcătoșilor, care trăiți în păcat, fără rugăciune
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
întona în cunoștință de cauză „Sculați voi oropsiți ai vieții"... Miluiește Doamne Intemetuuuuul... Miluiește-ne Doamne, cu prea mare mila ta, și binecuvântează Doamne, cu harul tău, Internetuuuul! C-a ta este mărirea și puterea, până în vecii, vecilor. Amiiiin! Doamne, miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Și voi păcătoșilor, care trăiți în păcat, fără rugăciune și pocăință, în fața Stăpânului văzutelor și nevăzutelor, în fața Stăpânului tuturor celor care au existat, există și vor exista, ascultați la oferta Lui, cea dumnezeiască și de nerefuzat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cunoștință de cauză „Sculați voi oropsiți ai vieții"... Miluiește Doamne Intemetuuuuul... Miluiește-ne Doamne, cu prea mare mila ta, și binecuvântează Doamne, cu harul tău, Internetuuuul! C-a ta este mărirea și puterea, până în vecii, vecilor. Amiiiin! Doamne, miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Și voi păcătoșilor, care trăiți în păcat, fără rugăciune și pocăință, în fața Stăpânului văzutelor și nevăzutelor, în fața Stăpânului tuturor celor care au existat, există și vor exista, ascultați la oferta Lui, cea dumnezeiască și de nerefuzat, de a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cauză „Sculați voi oropsiți ai vieții"... Miluiește Doamne Intemetuuuuul... Miluiește-ne Doamne, cu prea mare mila ta, și binecuvântează Doamne, cu harul tău, Internetuuuul! C-a ta este mărirea și puterea, până în vecii, vecilor. Amiiiin! Doamne, miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Și voi păcătoșilor, care trăiți în păcat, fără rugăciune și pocăință, în fața Stăpânului văzutelor și nevăzutelor, în fața Stăpânului tuturor celor care au existat, există și vor exista, ascultați la oferta Lui, cea dumnezeiască și de nerefuzat, de a putea fi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mă doare și ce doresc, doar atunci simțeam efectiv că rugăciunea se înalță și este primită. Și așa, încet, încet, am cam lăsat deoparte acatistele și doar din când în când făceam rugăciunea isihastă: „Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi păcătoșii!” pentru că trebuie să știți că întotdeauna m-am rugat pentru toți cei apropiați și dragi, dar și pentru toți necăjiții țării și ai lumii. Și iată că după o vreme fără rugăciuni, cu toate că v-am îndemnat
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
înapoi în chilia lui. Părintele Ieronim nu-și mai poate folosi picioarele de douăzeci de ani, când a tras o căzătură urâtă și-a rămas cu șoldul frânt, dar poporul tot la dânsul vine să se dezlege și să se miluiască. În biserică rămân doar unghiurile. Un suflet înfășurat în trenci lung și ponosit intră precaut prin ușile cu arhangheli și se apropie, cu multe ocolișuri pe la toate icoanele de pe laturi, de iconostas. Tocmai atunci lumânarea din fața Maicii Domnului sfârâie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
care tot am vorbit se pomenește de o prisacă „numită Balica”. De unde până unde acest nume? De la ctitorul bisericii de pe acel loc, Melentie Balica hatmanul. Uite ce spune Petru Șchiopu voievod la 10 aprilie 1587 (7095): „Deci domnia noastră am miluit pe răposatul și adevărata noastră slugă pan Balica, numit Melentie hatman, care a zidit biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavril,... în Galatia, împreună cu soția sa Ana, și cu copiii lor”. Sunt lămurit, dragule, dar trebuie arătat că prin acest act
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Țării Românești) nu ar fi fost stăpân pe acel loc. Și apoi un loc nu capătă numele stăpânului peste noapte, ci după o vreme. Ei, ce zici? Apoi dacă la 10 aprilie 1587 (7095) Petru Șchiopu voievod spune că a „miluit pe răposatul... pan Balica, numit Melentie hatman, care a zidit biserica... în Galatia”, atunci înseamnă că zidirea a fost ridicată cu ceva vreme înainte de anul 1587. Dar de unde până unde locul s-a numit Galatia? Se știe că locul a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai mult pentru moșii ce are prin pregiur”. Și cum rămâne cu „Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerile Ducăi vodă”? Stai să vezi, că lucrurile se încurcă din nou. La 15 ianuarie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod spune: „Am miluit sfînta mănăstire a lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu,... care loc se hotărăște despre răsărit tij cu locul lui Sfetii Ioan Zlataust ce iaste de danie și de miluire de la ctitorul ei Constantin Duca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în ajutor pe Dumnezeu și am început și am zidit sfînta noastră rugă și mănăstire în tîrgul nostru de scaun, Iași, în numele celor Trei Ierarhi și învățători ai lumii: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur, și am... miluit sfînta noastră rugă și mănăstire cu sate și vii,... șase fălci de vie din Iași, din Valea lui Ieremia,... de asemenea douăsprezece fălci de vie din Miroslava, și cu prisacă, pe care însămi domniia mea le-am făcut din loc
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acest act din 20 februarie 1702 (7210): “Deci domnie mea au socotit... cum de acum înainte călugării de Trei Sfetitele nice... treabă să n-aibă cu mănăstirea Copoului... ce să fie osăbite ca dintăi”. Mai departe, vodă spune că “am miluit-o cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașilor,... cu loc de țarină și fântână și vii și loc de hăleșteu în vale lui Tatar”. La 26 martie 1703 (7211) același Constantin Duca voievod spune că a refăcut biserica
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vale lui Tatar”. La 26 martie 1703 (7211) același Constantin Duca voievod spune că a refăcut biserica, a înzestrat-o cu moșii, cu două sate Rufeni (viitoare mahala a Iașilor) și Piscani. Apoi spune un lucru cu totul deosebit: “Am miluit svînta mănăstire Copou ca să fie în poslușenie și cu treidzăci și una de case, de oameni ruși, căsari, cari i-am scos domniia mea de sub sabia leșilor”. Și acum să-ți pun lauri pe frunte, dragă prietene, fiindcă ai amintit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cel care nu face o danie unei mănăstiri din Iași și face uneia din Ierusalim, vere? “Iată eu, închinător al Treimii, smeritul monah Gavriil, fost mare vistiernic în Moldovlahia... pentru sufletul meu și al părinților mei,... am dat și am miluit (cu)... patru fălci de vie, în hotarele Iașilor, pe dealul Copoul, și cu grădini, și case și cu tot venitul lor,... sfintei mănăstiri numită Sfîntul Sava Sfințitul, din hotarele Ierusalimului... să mă pomenească”. Pentru ai lui, monahul ridică pretențiile: “Acestora
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
împreună cu soția sa Theodosia, au închinat această mănăstire ca metoh al Sfântului Sava de la Ierusalim. După 25 februarie 1635, vin marii boieri ai țării, care spun: “Noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfîntă și nou zidită mănăstire”... Urmează o înșiruire de averi nemăsurate: moșii, sate, mori, pive, “200 de oi, douăzeci de iepe cu armăsari, și un cal pentru călărie, și douăzeci de vaci, și doisprezece boi și douăzeci de vieri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pot limpezi spusa lui vodă! Iată însă că ne iese în cale din nou mănăstirea Copoului, care “fiindu scăpată și lipsită” avea mereu nevoie de ajutor. La 2 martie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat spune: “M-am milostivit și am miluit cu o bucată de locu din hotarul domnescu a tîrgului... cu pomeți, și cu paragini de vii, și cu loc de grădini, și cu pădure și cu tot venitul”. Cam subțirică dania, vere. Cred că or fi fost multe vânzări
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ajutorul, nu judeca pe nimeni, ajută cu ceea ce poți, căci, la rândul tău, și tu vei fi ajutat și asta am simțit și eu. De unde aveam, de unde nu aveam, dădeam și se întâmpla, ca atunci, când erau greutăți, Dumnezeu se miluia de noi și ne răsplătea dublu și triplu. Hăinuțele mele și ale surioarei mele mijlocii le purtam cu grija și, când creșteam, ele, fiind în stare bună, le dădeam altor copii, care aveau nevoie de ele, eram mulțumite că am
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
privit. Nu mai căutau unii la alții cu dușmănie, el și Pârnaie mergeau în același pas, fiecare nepotri veală stârnea un sunet în pieptul ceasornicului, ca și cum i-ar fi plesnit o coardă. — Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte făr’ de moarte, miluiește-ne pe noi... continuă Isaia, iar Iadeș agită cădelnița, răspândind aromele fierbinți ale alcoolurilor tari. Când se lăsă tăcerea, Bunelu se apropie de umărul popii și îi șopti : — Asta venea de trei ori... Isaia făcu o cruce largă. Noi suntem
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Astea fiind spuse, Isaia ridică puternic glasul spre cer : — Că a ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și-n vecii vecilor. Se-ntoarse către ceilalți : Ziceți „Doamne miluiește !“. — Doamne miluiește, îngânară toți. Isaia făcu semn cu palmele spre pământ. Nu înțeleseră de la început, dar, în cele din urmă, după pilda călugărului fără schit, îngenuncheară. La fel făcură și purtătorii de epitaf. Calu redeveni centaur și se lăsă în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spuse, Isaia ridică puternic glasul spre cer : — Că a ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și-n vecii vecilor. Se-ntoarse către ceilalți : Ziceți „Doamne miluiește !“. — Doamne miluiește, îngânară toți. Isaia făcu semn cu palmele spre pământ. Nu înțeleseră de la început, dar, în cele din urmă, după pilda călugărului fără schit, îngenuncheară. La fel făcură și purtătorii de epitaf. Calu redeveni centaur și se lăsă în coate și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
neștiind că îi leagă nu atât cele ce rămân, cât mai ales cele de care trebuie să se lepede. — Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a mărilor de departe, iartă păcatele noastre și ne miluiește pe noi ! Convoiul se opri, înțelegând că această biserică nu avea uși și nici ferestre, iar deasupra, pe brâul ei, nu erau pictate viețile sfinților, ci, de-a valma, din frânturi, viețile noastre. Și, reintrând în propriile făpturi, ei se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]