1,372 matches
-
date referitoare la comportamentul acestora acasă. În acest caz observația a fost făcută de aceste persoane care au fost instruite încă de la început ce anume să urmărească și cum să procedeze. Trebuiau observate: Manifestările implicate în comunicare: conduite verbale, orale, mimică, gestică; Comportamentul lor manifestat în activitățile de joc, învățare, de muncă în gospodărie: - dacă învață singur, cu ajutor, sau nu vrea să învețe deloc; - dacă se joacă ca și până acum; - dacă execută activitățile de muncă în gospodărie de bunăvoie
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
mesaj” este o veche descoperire a pedagogiei din vremurile ei embrionare. Ceea ce Marshal McLuhan a spus În „Galaxia Guntenberg” primii educatori știau: că oamenii de la oameni Învață. Aceștia sunt și arată mai mult decât rostesc, indică, ori vor. Lucrările consacrate mimicii, gestului, tonului, posturii profesorului (Grant, 1872; Șoitu, 1995) ne ajută să conștientizăm că orice comportament este comunicare. Deci, educatorul nu Încetează, nu poare Înceta să fie educator.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
nu face altceva decât să proiecteze asupra “adversarului” propriile sale insuficiențe morale. Comunicarea umană nu se reduce numai la canalul verbal sau ligvistic. In realitate, un rol considerabil În comunicare și implicit În comunicarea agresivității, Îl dețin elementele non-verbale, gestica, mimica, mișcările și atitudinile corporale. Privirea poate transmite uneori stări emotiv-conflictuale cu o mare Încărcătură agresivă. Dupa Încrucișarea privirilor, mișcarea miușchilor feței și atitudinea corporală se poate deduce ușor starea de atac sau de apărare a persoanei, Înainte ca aceasta să
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea boierimii și emanciparea ciocoimii. Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi. Pronunțatul caracter de frescă socială se datorează influenței balzaciene: „Scene de viață socială" (cap. XV), „Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea" (cap. XVII), „Teatrul în Țara Românească" (cap. XX), „Italiana în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Dacă privim, în anumite momente de luciditate, aspectul mecanic al gesturilor lor, pantomima lor lipsită de sens, tot ceea ce-i înconjoară ne pare stupid. Un om vorbește la telefon după un perete de sticlă; nu-l auzim, dar îi vedem mimica de neînțeles: ne întrebăm pentru ce trăiește. Acest dezgust în fața inumanității omului însuși, această incalculabilă cădere în fața imaginii a ceea ce suntem, această "greață", cum o numește un autor contemporan, e de asemenea, absurdul. După cum și străinul care, în anumite clipe
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
este multiplul despicat (planul bidimensional al petelor de culoare, adâncimea tridimensională a spațiului, împreună cu lumina, apariția mișcărilor figurilor și apariția vitalității) căruia îi corespund momentele sufletești. În cazul artelor scrise, stratul sensibil este reprezentat de cuvânt, iar stratul vitalului prin mimică și mișcare, în timp ce momentele sale consistă în acțiuni și situații sufletești. După Hartmann, în cazul muzicii și al arhitecturii straturile exterioare și cele interioare au o formă de exprimare mult mai ambiguă și greu de recunoscut. Însă problema principală rămâne
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
folosită de jucători este aproape întotdeauna simplă, pentru că ea constă în transmiterea unei informații cu privire la faza de joc altui jucător. Comunicarea nonverbală. Instrumentul de realizare al acestei forme de comunicare îl constituie următoarele elemente: - aparența fizică; - expresia momentană a feței (mimica); - gestul - comunicarea motrică. Comunicarea cu ajutorul mingii sau comunicarea motrică este tipul de comunicare specific în echipele de polo pe apă. Jucătorul pasând mingea coechipierului nu face altceva decât să-i comunice că are mai multă libertate de acțiune și poate
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
uităm la el, ne aplecăm ușor spre el, dăm aprobator din cap, îl îndemnăm să continuie, “continuă, te rog” ÎBăban, Petrovai, 2009, 27). în actul comunicațional principalele aspecte ce trebuie avute în vedere sunt: tonul vocii, distanța dintre parteneri, gesturile, mimica și mișcările. Dintre acestea cred că un rol foarte important trebuie acordat tonului vocii.Exercițiu ce se poate realiza la o clasă de elevi: un elev exprimă o afirmație pe tonuri diferite, iar ceilalți elevi comunică ce simt, ce gândesc
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
organism superior de apropiere ori îndepărtare de un obiect sau ambianță asociată cu modificări funcționale și mentale importante. Manifestările funcționale ale emoțiilor denumite și de expresie au format de mult timp obiectul de studiu al fiziologilor. Acestea sunt somatice: de mimică : gesturi, vocalizare, modificări de tonus muscular (cu redresare, urmată de atac sau fugă); vegetative: circulatorii, respiratorii, sudoripare, secreție endocrină și metabolice. Restul proceselor constitutive ale emoțiilor sunt de ordin mental și au format până nu demult obiectul de studiu exclusiv
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
acțiunile negative repetate și îndelungat exercitate de o persoană sau mai multe persoane asupra uneia sau altor persoane. Acțiunile negative sunt cele care lezează, rănesc sau incomodează o altă persoană (în cazul de față, școlarii) prin intermediul atingerii fizice, verbale, gestice, mimice. Având în vedere faptul că, de cele mai multe ori, se aveau în vedere acțiunile agresive, fizice exercitate asupra școlarilor, Leymann conservă termenul de mobbing pentru acțiunile agresive psihologice exercitate în mediile organizaționale asupra oamenilor la locul de muncă. Conceptul de mobbing
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva decât gest și mimică; și 2.-comunicarea manuală nu este nimic altceva decât limbajul verbal al majorității populației făcut vizibil prin semne. A fost mult mai dificil să se descopere că organizarea semnului la nivele fonologice și morfologice era comparabilă cu cea stabilită pentru
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
reiese chiar din denumirea ei, se realizează prin intermediul unor mijloace altele decât vorbirea. Mai amplu și mai bine investigate sunt: corpul uman, spațiul sau teritoriul, imaginea. Acest fel de comunicare interumană recurge la o serie de modalități: aparența fizică, gesturile, mimica, expresia feței. În legătură cu aparența fizică o mare importanță o are îmbrăcămintea persoanei care furnizează informații (adecvate sau false) despre individ. Îmbrăcămintea devine un mijloc instituționalizat, realizând apropiere sau îndepărtare de alți subiecți umani când are un anumit În distanța socială
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
e atinsă o persoană sunt considerate de către majoritatea psihologilor ca fiind canale de comunicare. Comunicarea non verbală se referă la mesajele transmise de la o persoană la alta prin alte căi decât cele lingvistice. Acestea includ mesaje corporale ( poziția corpului, gesturi, mimica, contact vizual și contact fizic), comunicare spațială ( distanța dintre două persoane care conversează), și paralimbajul ( cum ar fi tonul, intonația sau accentul folosite). Stiluri de comunicare: Comunicare asertivă Comunicare agresivă Comunicare pasivă Asertivitatea, agresivitatea și pasivitatea reprezintă trei modalități calitativ
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mișcând un deget înainte înapoi ( Vino aici!). ¾ A balansa arătătorul îndreptat spre cineva ( Rău, reproș). ¾ Un arătător lipit de buze (Liniște). ¾ Degetul mare îndreptat în jos (Rău, nu). Fig. 2 28 30 Fig.3 Fig. 4 Fig. 5 2.4. Mimica reprezintă ansamblul modificărilor expresive la care participă părțile mobile ale feței: ochii, sprâncenele, fruntea, gura, maxilarele, obrajii. Nu există însă nici o îndoială că la expresivitatea feței concură, chiar fără voia individului, și o serie de elemente statice aparținând fizionomiei respectiv
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
feței, culoarea ochilor, conformația feței, profilul în ansamblu, profilul frunte-nas, profilul nas-gură-bărbie, forma maxilarelor etc. Fig. 6. 29 31 Fig. 7 . Expresivitatea feței depinde cel mai mult de elementele mobile, astfel încât noțiunile de mobilitate și expresivitate sunt cu referire în mimică aproape sinonime. În privința raporturilor dintre particularitățile anatomice ale feței și trăsăturile psihice ale individului există, după cum am mai notat, o serie întreagă de supoziții și teorii a căror justețe este greu de verificat. De aceea, vom arăta numai câteva dintre
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a feței, rotundă dar mare, cărnoasă în special când individul aparține tipului constituțional picnic, ar denota predominarea în cadrul vieții psihice a laturii instinctual-emoționale. Expresivitatea feței este asigurată însă în special de elementele mobile: ochii, sprâncenele, fruntea, gura, maxilarele etc. În cadrul mimicii, un rol esențial revine privirii, aceasta reprezentând întrucâtva "cheia expresiei feței". Astfel, dacă pe fotografia unui actor interpretând un personaj într-un film sau o piesă de teatru se așează o mică bucată de hârtie astfel încât să mascheze ochii, expresia
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
dintre activitatea cognitivă și privire. Se spune în popor că "ochiul este oglinda sufletului". Deoarece enumerările detaliilor de care depinde expresivitatea feței sunt mult prea numeroase, nu insistăm asupra lor. Vom da în schimb câteva recomandări generale referitoare al interpretarea mimicii în ansamblu. Mimica săracă, respectiv fața caracterizată printr-o redusă varietate și mobilitate a mușchilor faciali și implicit a expresiilor denotă în genere apartenența individului la tipul temperamental flegmatic. Ea constituie semnul unei reduse reactivități, chiar al unei anumite inerții
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și privire. Se spune în popor că "ochiul este oglinda sufletului". Deoarece enumerările detaliilor de care depinde expresivitatea feței sunt mult prea numeroase, nu insistăm asupra lor. Vom da în schimb câteva recomandări generale referitoare al interpretarea mimicii în ansamblu. Mimica săracă, respectiv fața caracterizată printr-o redusă varietate și mobilitate a mușchilor faciali și implicit a expresiilor denotă în genere apartenența individului la tipul temperamental flegmatic. Ea constituie semnul unei reduse reactivități, chiar al unei anumite inerții emoționale și afective
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
caracterizată printr-o redusă varietate și mobilitate a mușchilor faciali și implicit a expresiilor denotă în genere apartenența individului la tipul temperamental flegmatic. Ea constituie semnul unei reduse reactivități, chiar al unei anumite inerții emoționale și afective. În unele cazuri, mimica deosebit de săracă semnifică o structură psihică elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin expresie meditativă dată de mușchii feței "căzuți" ("Omega melancolic") denotă fie apartenența la tipul temperamental melancolic, fie faptul că individul se află sub
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
expresiilor denotă în genere apartenența individului la tipul temperamental flegmatic. Ea constituie semnul unei reduse reactivități, chiar al unei anumite inerții emoționale și afective. În unele cazuri, mimica deosebit de săracă semnifică o structură psihică elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin expresie meditativă dată de mușchii feței "căzuți" ("Omega melancolic") denotă fie apartenența la tipul temperamental melancolic, fie faptul că individul se află sub influența unui eveniment neplăcut. Fig. 11 Mimica mobilă și, de aceea, bogată constituie
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin expresie meditativă dată de mușchii feței "căzuți" ("Omega melancolic") denotă fie apartenența la tipul temperamental melancolic, fie faptul că individul se află sub influența unui eveniment neplăcut. Fig. 11 Mimica mobilă și, de aceea, bogată constituie de regulă semnul unor trăiri emoționale și afective de tipul stenic (veselie, bună dispoziție etc.), specifice tipului temperamental sanguin. Fig. 12 Mimica excesiv de mobilă denotă, de regulă, o anumită inconstanță sau instabilitate a echilibrului
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
faptul că individul se află sub influența unui eveniment neplăcut. Fig. 11 Mimica mobilă și, de aceea, bogată constituie de regulă semnul unor trăiri emoționale și afective de tipul stenic (veselie, bună dispoziție etc.), specifice tipului temperamental sanguin. Fig. 12 Mimica excesiv de mobilă denotă, de regulă, o anumită inconstanță sau instabilitate a echilibrului trăirilor psihice. Însoțită și de alte manifestări ca logoree (verbalizare deosebit de rapidă, cu un debit bogat, tendința de a vorbi mult, cu pierderea frecventă a "firului") sau o
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
poate folosi: interogarea receptorilor dacă au înțeles sau nu, comentariile auditoriului, ședințele de analiză și evaluare a eficienței mesajului transmis. Dintre mijloacele nonverbale, R. Macchielli citează semnele nonverbale care trădează neatenția, dezinteresul, oboseala, preocupări laterale, anumite gesturi semnificative, privirea și mimica exprimând concentrare, mirare, neînțelegere, somnolență etc. Al doilea tip de feed-back, de la emițător la receptor poate fi ilustrat prin următorul exemplu: profesorul de fizică expune elevilor modul cum trebuie să se desfășoare o experiență de laborator. Aceștia, pe cale verbală sau
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în materializarea verbală, lingvistică a acestei modalități de indicare a interlocutorului și de relaționare a acestuia cu locutorul, coordonatelor verbale (de tip nominal, pronominal sau interjecțional) ale comunicării putîndu-le fi asociate și elemente de ordin nonverbal și paraverbal (gesturi indicative, mimică, direcție a privirii, ton etc.), cu rol în facilitarea (auto)identificării destinatarului mesajului (eventual, din mai mulți potențiali interlocutori existenți într-o anumită situație de comunicare). Adresarea este prezentată, în literatura de specialitate, nuanțat - ca operație de,,desemnare", dar și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
frazele vecine, în vreme ce cotextul unui capitol (de roman) este alcătuit din capitolul anterior și cel posterior. V. cadru, context, text, textualitate. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COVERBAL. Trăsătura coverbal se aplică fenomenelor (gesturi, mimică, schimburi de priviri etc.) care însoțesc mesajul verbal și sînt constituenți ai actului de comunicare. De altfel, gestualitatea coverbală este uneori denumită gestualitate discursivă. Însușirea coverbal se aplică deopotrivă fenomenelor cognitive legate de producerea vorbirii (precum mișcarea ochilor) și fenomenelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]