2,604 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ne putem curața de cuvinte în toate diminețile când băutul cafelei devine epopeic am arta de a nu-ți face pe plac de a bea dintr-o ceașcă minusculă zațul clipelor/fâlfâit de berze în surdină/ în zile patinate cobor la demisol cu anxietatea că praful zilei se va așeza pe umerii orașului iar tu îți vei pierde iarba din palme vopsind pomii ca pentru o vară fără omizi
METAMORFOZA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377323_a_378652]
-
Acasa > Impact > Relatare > ROMANUL "PUNCTE DE INFLEXIUNE" - CAP.8 Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Toate acestea îi umbriseră mintea Patriarhului preț de câteva minute și avuseseră drept urmare o lacrimă minusculă pe obrazul stâng. Observată cu discreție de Miramoț și Flower-Power și trecută sub tăcere de ele, nefericita lacrimă deveni instantaneu subiect de glumă pentru Papa: -Ia te uite la Patriarhul, are o față de o mască râde, o mască plânge! -Păi
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
CONTRA-TIMPULUI Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Romanul lui Petre Rău "Orologiul de nisip" refulează imaginea timpului, încalcă, prin legiferarea valorilor existenței, spațiul, predestinat nisipului cosmic, acel al clepsidrei, plasând această minusculă ecuație a scurgerii evazive într-un alt consensus, cel al adoptării apocalipticului orologiu. Din perspectiva scriitorului extrem de talentat, Petre Rău, aceasta ar însemna, că și nisipul, în ambianța sa, penetrează și alte limite ale perceperii lumii, plasându-se indiscret ( vom
ROMANUL LUI PETRE RĂU OROLOGIUL DE NISIP , UN ROMAN AL CONTRA-TIMPULUI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377496_a_378825]
-
săpat, Cuvântul pe care Tu, în suflet mi L-ai încrustat! POARTA PRIN CARE TRECEM Prin poarta aceasta vom trece toți Cei pribegi, prin ai noștri părinți, Bunici și frați de ce să stați? În viața asta plină de nevoi. Lumini minuscule vibrând din noi Ne face inima să ne apropie iar de voi, Trăim mereu supuși pământului. Și dacă plânge plănsul Și dacă râde râsul, Și dacă cerul s-ar topi din noi Și dacă lacrimile toate ar vindeca cuvântul din
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
luat cu noi, pe maluri Mai mult de o dorință, veșnic vie De- a ne- arunca nebuni în valuri De- a locui aici, o vreme, cu chirie. Pe plaja rumenă -n crepuscul, Agonizând în dulcea dezmierdare, În timp ce doar un nor minuscul Va fi trecut ușor pe nesfârșita zare, Iar pescăruși rotind pe mare, Complici ai visului - n amurg, Sărutului discret cu gust de sare, Se vor fi rușinat, pe rând, trecând Tot alergându- se- n cotloane De sălcii dese ce se
POEME PE NISIP de DANIA BADEA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378462_a_379791]
-
făcut. Când am ieșit în uliță și am văzut mulțimea de oameni ce se deplasa către biserică, am regretat sincer că l am ținut pe părinte până târziu. Eu nu aveam nicio grijă. Doar a aparatului de fotografiat, care era minuscul și simplu de transportat în borsetă, dar Andrei avea aparatul de filmat și trepiedul, care era destul de greu. Nu m a lăsat să l ajut. A justificat că este destul de tânăr și de viguros. Nu am agreat această justificare. Mă
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
să alegemPe trepte tot mai' nalte noi să mergem.... XXII. ÎNTÂLNIREA, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017. ...Și omul de zăpadă, în ziua, s-a topit; Acuma plâng în soare și țurțurii la casa, Minuscule izvoare au cursul șerpuit, Și-n plin șuvoi năvalnic, înspre parau se lasă. Se micsoreaza-n crânguri nămeții de zăpadă, Pamantu-si schimba haină și față verde-si pune, Iar sufletul aleargă, ca a dorit să vadă A nu știu câta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
mândru,cu albele-i petale; Se miră când mă vede, spunând curtenitor: -Și-n acest an dau ochii de chipul dumitale? Citește mai mult ...Și omul de zăpadă, în ziua, s-a topit;Acuma plâng în soare și țurțurii la casa,Minuscule izvoare au cursul șerpuit,Și-n plin șuvoi năvalnic, înspre parau se lasa.Se micsoreaza-n crânguri nămeții de zăpadă,Pamantu-si schimba haină și față verde-si pune,Iar sufletul aleargă, ca a dorit să vadaA nu știu câta oară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
precum și ieșise, neauzită, căci grosimea mochetei negre amortizase pașii. Adusese pe o tavă albă de argint un serviciu de ceai de porțelan, alături tronând insolite o cafetieră transparentă, din care se zărea aburul cafelei aromatizate de cuișoare și un ceainic minuscul. Mirosul licorilor mă salvă! Ca prin farmec, căpătai o stare de echilibru, galanteria de bărbat educat miji, iar sufletu-mi era iar preaplin de bucuria revederii cu Ea. Și, în timp ce turnă o ceașcă de cafea - pentru mine și una de
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
să văd mai bine. Și le speriam. Unele cădeau de pe ramuri. Se lasă seară și ne cam strângeam prin casă, la masă și la spălat. Nu ne puteam dezlipi și atunci Monica venea la noi, la bunica, pe un geam minuscul, între camere. Cât putea să fie de mică de se strecura prin ochiul de geam?! Și rădeam, în continuare, fericite, strânse în copilăria noastră că într- un șpilhozen cochet. Dormeam în camera bună, doar noi două, bunica, în odăița din
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
aruncat peste bețe de floarea soarelui sau crengi de salcâm și fumau din narghilea. Tătăroaicele, cu șalvarii lor pe ele de le atingea turul de pământ, așezau pe niște măsuțe din brad ne geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea, sau ceai din ibric, sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
cu legumele ce trebuiau curățite pentru masa de prânz. Nu au fost atât de norocoși ca ceilalți colegi, care au rămas la servit și preparat mâncarea. Era o cameră întunecoasă și umedă, stranie... razele soarelui pătrundeau cu greu printre ferestrele minuscule, garnisite în colțuri cu mici pânze de păianjen răzlețe. Peste tot, în jur, saci cu cartofi, morcovi, ceapă, câteva ligheane și cuțite pentru curățit legume. Vechimea clădirii, creea o atmosferă stranie. Misterele ascunse între zidurile sale, sensibilizau persoanele ce pătrundeau
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
Este bine, este rău, nici eu nu știu. Un buton te face om. Depindem de butoane, dar și de toane. • Prietene, văd că toată ziua butonezi. Te las, nu vreau să te deranjez. Cine a crezut vreodată că un aparat minuscul te va lega de lumea toată? • Butoniada nu-i o joacă, ci o profesie în legea toată. • Mai nou micul telefon îți oferă un buton, care poate arunca în aer un avion. • Tineri și maturi și pensionari bătrâni butonează fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
Este bine, este rău, nici eu nu știu.• Un buton te face om.• Depindem de butoane, dar și de toane.• Prietene, văd că toată ziua butonezi. Te las, nu vreau să te deranjez.• Cine a crezut vreodată că un aparat minuscul te va lega de lumea toată?• Butoniada nu-i o joacă, ci o profesie în legea toată.• Mai nou micul telefon îți oferă un buton, care poate arunca în aer un avion.• Tineri și maturi și pensionari bătrâni butonează fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
PRIVIREA Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Privirea La figura lui heraldică, de zeu, m-a fascinat privirea. Avea o privire de toamnă târzie, calmă, cu mici sclipiri de licurici, în minuscule smaralde. Uneori, se lăsau văluri, ce-i pluteau o clipire, peste ochii lui blânzi. O adâncă tristețe îi tulbura orizontul și-i întuneca trăirea. Din adâncuri pesemne, un demon, îi măcina liniștea. Alteori, un fulger scăpăra, ce sfâșia văzduhul cu
PRIVIREA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381545_a_382874]
-
luat cu noi, pe maluri Mai mult de o dorință, veșnic vie De- a ne- aruncă nebuni în valuri De- a locui aici, o vreme, cu chirie. Pe plajă rumena -n crepuscul, Agonizând în dulcea dezmierdare, În timp ce doar un nor minuscul Va fi trecut ușor pe nesfârșita zare, Iar pescăruși rotind pe mare, Complici ai visului - n amurg, Sărutului discret cu gust de sare, Se vor fi rușinat, pe rând, trecând Tot alergându- se- n cotloane De salcii dese ce se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Acasa > Impact > Scrieri > 3 CURENTE LITERARE MINUSCULE ȘI MANIFESTUL SUBLIMISMULUI Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Curentele literare apar ca și ciupercile otrăvitoare după ploaie, promovate fie de vreun critic literar în vogă, ieșit la pensie, precum Alex
3 CURENTE LITERARE MINUSCULE ȘI MANIFESTUL SUBLIMISMULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374351_a_375680]
-
clipă de pathos de grație până atunci însă primește perechea aceasta de aripi și hai să zburăm până la capătul lumii iar la sfârșit să ne trezim oameni.. Aștept puncte de vedere, critici, dezbateri, reacții sincere... Referință Bibliografică: 3 curente literare minuscule și Manifestul Sublimismului / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2180, Anul VI, 19 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
3 CURENTE LITERARE MINUSCULE ȘI MANIFESTUL SUBLIMISMULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374351_a_375680]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CRUCIADA ZĂPEZII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 427 din 02 martie 2012 Toate Articolele Autorului CRUCIADA ZĂPEZII... Vin din cerul zâmbitor, Armatele cuceritoare, De fulgi albi și inocenți, Minusculele planoare. Fără zgomot și tam-tam, Vin și cuceresc Pământul, Au un singur vechi dușman, Și acesta este Vântul! Da, sunt Fulgii de Zăpadă, Asteptați cu nerăbdare, Pentru a Iernii Cruciadă, Sub a Albului splendoare. Moldova Veche, 19 decembrie 2005 Referință
CRUCIADA ZĂPEZII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374549_a_375878]
-
pe călcâie și pleacă la o altă masă. Nu pot să mă abțin, și surâd, datorită reveriei pe care tocmai am avut-o. Sorbind din Frappuccino, încep să scriu la calculator. Poate că acest vis mi-a arătat o parte minusculă din viața din secolul al nouăsprezecelea, însă a fost îndeajuns încât să-mi stârnească curiozitatea și creativitatea. Timisoara, 01.03.2016 Alexandra Abrudean Referință Bibliografică: REVERIA / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1887, Anul VI, 01 martie
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
Singura problemă erau animalele pădurii. Nu avea nicio armă să se apere de ele. Prin întuneric, urletele lor păreau atăt de înfiorătoare. Dar Ema fugea destul de repede. Pe băiat însă, îl trăgea aproape pe sus. Era mic și făcea pași minusculi. Ĩncepu chiar să scâncească. Dar unde mergem, mamă, atât de repede? întrebă copilul. Las’ că o să vezi tu! îi spuse femeia, trăgându-l cu putere. Dar, taci, odată. Or să ne audă animalele sălbatice și ne vor ataca. Vrei să
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
mai delicate legături între început și sfârșit, ori astfel de panseuri importante, numai clipele de apogeu le pot ivi din oameni: gândurile mele se prind în dansul amintirilor din alte toamne în lăuntrul meu pășește bucuria de a fi un minuscul pas în marele dans al vieții... sau imagini de-o neasemuită frumusețe se descoperă ochilor... în drumul lui râul trece chiar pe lânga cimitirul unui sat de munte își îngroapă acolo mândria orgoliul trufia devine limpede și curat așa cum se
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373554_a_374883]
-
ți trece prin cap, fără să te gândești la consecințe, fără să te simți vinovat pentru chestiile alea artificiale și nesănătoase. Vocea femeii e plictisită. Se mai înviorează puțin pe parcursul conversației, ți-o imaginezi, întinsă pe canapea, într-o lenjerie minusculă, jucându-se cu șuvițele de păr, zâmbitoare. Conversația continuă, glumiți, flirtați, simți dorința din vocea ei și pentru tine asta începe să fie de ajuns. Nu mai e fast-food, e fast-talk. Nu e sex prin telefon, nu mergeți atât de
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
micuțe, pe care mi le închipuiam de o roșeață delicată, produsă de apa fierbinte a dușului, cu șoldurile ei impecabile, genunchii frumoși, curbura atletică a pulpelor și curba delicată a stomacului, care se sfârșea în triunghiul blond acoperit de chiloțelul minuscul și transparent. Când a simțit pe pulpele ei calde protuberanța adamică, a scos un geamăt de plăcere și m-a strâns și mai mult în îmbrățișarea ei... Îi simțeam dorința de a se abandona iubirii, de a sta cât mai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
un nud poate fi languros. Chiar și cu sunet să se audă jurământul de fidelitate. Puteau în sfârșit să treacă efectiv la treabă. Ce mai, poate vine barza mai devreme, dar numai cu câteva săptămâni. Se poate ascunde satului acest minuscul defect. Dragoste cu peripeții - Îmbracă colivia. Și mai pune ceva pe tine. S-a făcut frig afară. Trebuie să ancorăm de noapte cu lumini regulamentare. Spuse Ionel îmbrăcând o jachetă din piele, de marinar. - Știi unde suntem? - Vom afla mâine
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]