21,271 matches
-
-i apar drept ireconciliabile. O antiteză, doar sugerată, cu Wng-Fo, pictorul chinez din prima povestire. În restul povestirilor cititorul regăsește prelucrarea unor motive probabil familiare, pentru că își au originea în Balcani. E interesant să vezi cum îți sunt modelate propriile mituri. Reținem însă invitația adresată de către coordonatoarea colecției Cartea de pe noptieră: de a pătrunde în povestire asemenea pictorului care se pierde, salvându-se, în marea din propriul tablou. Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, trad. de Petru Creția; Humanitas - colecția Cartea de pe noptieră
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
metaforică a celor pedepsiți de el pentru setea nesăbuită de avere și putere. Filmul se identifică cu o salutară reafirmare a voinței de recuperare a idealurilor de cinste și dreptate. Inserturile-coperți (eliptice, dar și sarcastice: "Lumea cunoaște legenda. Mulți știu mitul. Puțini adevărul." "Oricînd Țepeș poate să se întoarcă!") amintesc spectatorului român de versurile eminesciene de eternă actualitate: "Cum nu vii tu, Țepeș Doamne,..."
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
Stare de șoc provocată de pierderea unui Compozitor! De necrezut ni se pare, astăzi, când politicul fierbe toate mințile. E adevărat, Verdi izbutise în jumătate de secol de carieră să depășească, în viață fiind, statutul lui de "star": devenise un mit. E adevărat că în Italia secolului 19 opera se consuma cu apetitul cu care, astăzi, un public extins frecventează cinematograful sau... fotbalul. Cine nu mă crede poate consulta un martor, încântător în elocință sensibilă și ironică: Stendhal. Proiecte mondiale, extraordinare
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
își sistematizează altfel materialul, se ocupă și de proză, lansează teoria "culoarelor", pe care scriitorii erau nevoiți să și le cîștige cu trudă, vorbește mai pe larg de protocronism, ca fenomen tipic de anormalitate a literaturii noastre, ca și de miturile care ne bîntuie imaginarul colectiv (acela al patriei primejduite, al străinului rău, al salvatorului etc.), și care au fost atît de bine speculate de propagandă. Autorul se ocupă și de dimensiunea stilistică a textelor, considerînd că trăsătura lor cea mai
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
convingerea lui Ralea, care nu a fost stînjenit de prezența lui Ghigi, ministrul Italiei, pentru a proclama încrederea lui în victoria Aliaților și într-o civilizație umanistă. Ralea este un adevărat cartezian. Precum bietul Călinescu, el refuză să creadă în mituri. Căci "mitomanii" l-au ucis pe șeful și prietenul său. Cu toate acestea, continuă să rămînă pe aceleași poziții". E îndurerat, la 20 iunie 1940, de înfrîngerea Franței ("Dezastrul Franței mă doare ca și cum mi s-ar fi dat o palmă
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 9. 67 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, Sfinții Vasile, Grigorie și Ioan, îndrumători ai teologiei actuale, în rev. Mitropolia Ardealului, XVIII (1973), nr. 1-2, p. 43. 68 J. Geffcken, Das Christentum im Kampf und Ausglach mit der griechisch - römischen Welt, 3-e Aufl., Leipzig-Berlin, 1920, pp. 26-28. 17 efort de cunoaștere deoarece pun la capătul drumului cunoașterea lui Dumnezeu 69. Părinții Sfinți au luptat pentru certitudine, forță morală și frumusețe spirituală și n-au repudiat propriu-zis idealul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
tinere, o schimbare sensibilă a percepției publice despre evrei și iudaism, mai aprofundată și mai nuanțată, chiar dacă, la acestui fenomen, se află uneori și o preocupare obsesivă, fie apologetică, fie demonizantă, care a produs și în România o subliteratură cultivând miturile conspiraționiste despre evrei și mistica iudaică." Întrebat cum i se pare atitudinea societății civile românești față de provocările naționaliste și xenofobe, autorul mai multor lucrări despre antisemitismul din Europa de Est postcomunistă e de părere că "Văzut din afară și văzut comparativ, cred
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
estetic, autorul exprimându-și deseori dezaprobarea față de "arta pentru artă", în special față de textualism, în care identifică semnele unei blamabile abdicări etice. Curajul strecurării "șopârlelor", motiv de mândrie pentru unii scriitori, devine obiectul ironiei necruțătoare a autorului: "Roman în roman, mit în legendă, legendă în eveniment, mesaj în dresaj, sulemeneală în izmeneală. Trecutul e prezent, prezentul fuge când spre viitor, când spre înapoiul nepericulos, fără probleme pentru cenzură. Mortul nu e mort, învie mereu, se face crime, se face șei dragoste
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
momentul ultimei întâlniri, rămânând străini și prizonieri ai destinului implacabil. Tații lor morți apar doar ca voci spectrale, rostind, la începutul și sfârșitul acțiunii, mesajul zeiesc. Libretul oferă astfel, cu o mare economie de mijloace, o sinteză a celor două mituri privite ca într-o oglindă și conturând ipostaze în fond complementare ale "umanității" protagoniștilor, - o "filosofie a meditației" și una a "voinței", prinse în mecanismul necruțător al Legii și echivalente în fond prin finalul tragic, care sugerează - cum spune și
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
fost fabricat de edítorii și de jurnaliștii români ieșiți din mantaua primului Eveniment al zilei. Nu întîmplător, tocmai redactorul lui șef era singurul care sărea să-l apere pe Vadim de... linșajul mediatic. El nu accepta să-i fie distrus mitul.
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
devenindu-i model, sursă de motive, rezervor de topoi, punct de referință (fie și pentru o raportare polemică). Literatura funcționează după principiul tutelar al autogenezei și autotelismului. Cărțile descind din cărți, iar, în spațiul artistic, noutatea absolută rămîne doar un mit. Neexistînd creație din nimic, nu există un moment auroral. Totul, în cultură, vine în continuarea a ceva pe care se sprijină. Imposibilitatea identificării unui moment al începuturilor nu a împiedicat însă, ci, dimpotrivă, a amplificat fascinația pentru acesta, transformîndu-l într-
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
imprimă la toate nivelele textului, de la stratul diegetic (personaje coborînd dintr-o cazuistică literară, secvențe narative recognoscibile, destine ce se încadrează în anumite serii etc.) pînă în planul topografiilor simbolice sau în cel stilistic (în spatele oricărei metafore ascunzîndu-se, în fond, "mitul structural al Literaturii"). Orientarea regresivă nu este însă doar o funcție a creației, ci - într-o măsură decisivă - și una a lecturii. Reprezentînd, la urma urmei, un efect perceptiv, cratilismul mizează pe o competență de lectură, pe complicitatea unui cititor
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
și fotografii, lansarea a șase cărți care i-au fost consacrate și, nu în ultimul rînd, prezentarea a nouă documentare marking-of. Excelent prilej de a-l reevalua pe acest titan suspendat între modernitate și clasicitate, atent la rezonanța actuală a miturilor ce au premers civilizația astăzi în disoluție, ambiționînd să incite la meditație, cu speranța într-o posibilă resurecție culturală. Autoproclamat "călător prin timp", Angelopoulos polarizează în opera sa melancolia sfîrșitului de secol profitînd - dincolo de eșecul ideologiilor - o nouă utopie, pe
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
complete de tehnica televiziunii ca și de celelalte metode dintre cele mai noi. Omenirea a trăit, un timp, să zicem, ascultînd la foc Scufița roșie, Robinson Crusoe și celelalte povestiri, fără a le mai pune la socoteală pe cele dintîi, miturile, epopeile... Iliada și Odiseea etc. Sau arta de a creea forme, de la picturile rupestre pînă la Capela Sixtină. Sigur, arta ca și literatura vor exista, deși cu alte mijloace narative, descriptive... De la Tacit pînă la gînditorii moderni rasa umană este
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
sau să scandalizeze, pot să stîrnească admirația sau furia, dar, cu siguranță, ele nu au cum să fie ignorate. Stilul zarifopolian, ironia discretă, dar necruțătoare, logica impecabilă orientată permanent direct spre inima problemei aflate în discuție, lipsa de complexe în fața miturilor de tot felul (de la cele ale lumii literare, la cele politice), atitudinea de frondă cordială, relaxată, la adresa mecanismelor administrative, aderența, cu elan quijotesc, pentru tot ce este tînăr și tot ce e nou, admirația necondiționată în fața marilor modele Eminescu și
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
ale lumii literare, la cele politice), atitudinea de frondă cordială, relaxată, la adresa mecanismelor administrative, aderența, cu elan quijotesc, pentru tot ce este tînăr și tot ce e nou, admirația necondiționată în fața marilor modele Eminescu și Călinescu, neobosita luptă pentru apărarea miturilor fondatoare, în contrast cu demitizarea vieții literare (și nu numai) de azi, micile sale țîfne și lamentări, fac interesant aproape orice rînd scris de Marin Mincu. De fiecare dată autorul are ceva de spus. Niciodată nu scrie, precum alții, doar din obligația
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
mai multă rigoare și înțelepciune. întrebat cum se discută subiectul Eliade în SUA, Matei Călinescu răspunde: Se discută firesc, sînt dezbateri, dar nu încrîncenări. La noi, șocul a fost mai mare pentru că ne-am raportat la Eliade ca la un mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie de mituri. Nu avem nevoie de idoli și de mituri. în Occident, Eliade nu este nici mit, nici anti-mit. Trebuie depășite aceste etichetări restrictive, reductive. Contează ce spui, cum spui, se discută
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
Eliade în SUA, Matei Călinescu răspunde: Se discută firesc, sînt dezbateri, dar nu încrîncenări. La noi, șocul a fost mai mare pentru că ne-am raportat la Eliade ca la un mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie de mituri. Nu avem nevoie de idoli și de mituri. în Occident, Eliade nu este nici mit, nici anti-mit. Trebuie depășite aceste etichetări restrictive, reductive. Contează ce spui, cum spui, se discută pe text.ș...ț Lumea spre care ne îndreptăm este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
firesc, sînt dezbateri, dar nu încrîncenări. La noi, șocul a fost mai mare pentru că ne-am raportat la Eliade ca la un mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie de mituri. Nu avem nevoie de idoli și de mituri. în Occident, Eliade nu este nici mit, nici anti-mit. Trebuie depășite aceste etichetări restrictive, reductive. Contează ce spui, cum spui, se discută pe text.ș...ț Lumea spre care ne îndreptăm este, prin firea ei, potrivnică mitizărilor. Este o lume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
noi, șocul a fost mai mare pentru că ne-am raportat la Eliade ca la un mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie de mituri. Nu avem nevoie de idoli și de mituri. în Occident, Eliade nu este nici mit, nici anti-mit. Trebuie depășite aceste etichetări restrictive, reductive. Contează ce spui, cum spui, se discută pe text.ș...ț Lumea spre care ne îndreptăm este, prin firea ei, potrivnică mitizărilor. Este o lume mai înțelegătoare, relativistă, nu în sensul rău
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
o lume mai înțelegătoare, relativistă, nu în sensul rău al cuvîntului. Există la noi un soi de prejudecată împotriva relativismului. Dar relativismul moderat are și el meritele lui. Implică spiritul critic, o anumită distanță, refuzul angajărilor iraționale. Nu cred în mituri naționale. Putem să avem miturile noastre individuale. Dar o cultură bazată pe mituri și idolatrii o angajează pe un drum greșit". în vacarmul cu stridențe adesea isterice de la noi, vocea calmă și echilibrată a lui Matei Călinescu e un reper
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
nu în sensul rău al cuvîntului. Există la noi un soi de prejudecată împotriva relativismului. Dar relativismul moderat are și el meritele lui. Implică spiritul critic, o anumită distanță, refuzul angajărilor iraționale. Nu cred în mituri naționale. Putem să avem miturile noastre individuale. Dar o cultură bazată pe mituri și idolatrii o angajează pe un drum greșit". în vacarmul cu stridențe adesea isterice de la noi, vocea calmă și echilibrată a lui Matei Călinescu e un reper de care avem mare trebuință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
noi un soi de prejudecată împotriva relativismului. Dar relativismul moderat are și el meritele lui. Implică spiritul critic, o anumită distanță, refuzul angajărilor iraționale. Nu cred în mituri naționale. Putem să avem miturile noastre individuale. Dar o cultură bazată pe mituri și idolatrii o angajează pe un drum greșit". în vacarmul cu stridențe adesea isterice de la noi, vocea calmă și echilibrată a lui Matei Călinescu e un reper de care avem mare trebuință. Amendă pentru "Matusalem..." ILEMA VECHE nr. 61 are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
sale. Dar asta nu e totul. Dacă în ceea ce are personal Blaga e ridicol, în ceea ce are mai interesant ar fi în întregime tributar lui Dan Botta. Acuzatorul pătimaș crede că numai ideile sale au făcut din Spațiul mioritic un mit, și anume: "sentimentul participării la viața frenetică a spațiilor, sentimentul destinului, sentimentul cosmic", așa cum le-a prezentat în dialogul filosofic Charmion sau Despre muzică, publicat inițial în "Gândirea", în intervalul octombrie 1934-mai 1935. Dan Botta pretinde că a relevat primul
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
diferit. Broșura, editată în condiții excelente, conține pe lângă libretul operei (în original și în italiană) ilustrat cu schițe de costume, nu mai puțin de 8 articole - unele adevărate studii ample pe diverse teme legate de semnificațiile filozofice și artistice ale mitului lui Oedip, cu accent, bineînțeles asupra operei enesciene. Sub semnătura prestigioasă a lui Roman Vlad, primul studiu - probabil un segment din conferința de presă susținută de autor cu abundente exemplificări la pian - decodează modelul țesăturii motivice care coagulează discursul muzical
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]