5,217 matches
-
rang de "înaltă artă"și care cu siguranță va fi inspirat pe vreun Matisse ori Modigliani de pe malurile Senei - știindu-se că cei doi mari artiști francezi au abordat în tematica creațiilor lor costumul popular românesc, policromatic și cu motive mitice). În Cartea de onoare a Căminului cultural, la loc de cinste figurează aprecierea și autograful ministrului Franței la București din anul 1936 "uimit de cutezanța și harul artiștilor săteni de a tranfigura frumosul vestimentar femeiesc din Rucăr, cu acul, andreaua
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]
-
de sumar. Accedem, deci, în acel areal căutat și găsit de narator, în “camera cu iluzii, pe care (declară, confesiv, eroul, n. n. ) nu știu s-o numesc altfel decât suflet”. Mai întâi, anecdotica iubirii (a erosului), fie ea umană ori mitică. Sunt trecute în revistă, evident, cu toate agrementele expunerii meditative, vag - și asumat - patetice, cupluri și povești (“povestiri”) de viață curentă sau extrase din ficțiune și mit (idila de la Ponor, drama umilitoare a lui Paveliucă, Actorul și Balerina, Al S.
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
Iulia cu Biserica Catolică. Racovițenii au luptat vitejește pe timpul celor două conflagrații mondiale făcând cinste din plin locurilor de baștină. Tot în apropierea Sebeșului de Sus, la o distanță de câțiva kilometri se află, comuna de pe vremea copilăriei lui nea Mitică, respectiv orașul de azi, legendarul Avrig. Școala Ardeleană a avut un reprezentant de seamă care a aparținut acestor locuri - Gheorghe Lazăr, fiu al Avrigului, unde se găsește înmormântat astăzi. Din locuri cu o istorie zbuciumată și cu oameni bravi a
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
generos, darnic cu toată lumea: își punea soția să coacă-n cuptorul de pâine un soi de colăcei și umplea câteva lăzi cu ei, dăruindu-i apoi copiilor săraci. Această virtute au moștenit-o și feciorul, Ion Sinu, tatăl lui nea Mitică, dar și nepotul lui nea Niculiță, cu care astăzi mă desfăt în amintirile despre satul lui natal. „Mi-a rămas de la bunicul și de la tatăl meu un bagaj enorm de învățăminte despre viață, atitudine față de cei din jur, caracter... Când
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
octogenar nici cel mai mic amănunt în descrierea costumelor populare din satul său: toate obiceiurile și tradițiile îi rămăseseră vii în minte! „Când vii bade-n șezătoare...” Din noiembrie și până pe la sfârșitul lui februarie, femeile din Sebeșul lui nea Mitică se adunau la o casă și petreceau serile împreună; torceau firul de lână sau coseau iile sau cătrințele lor atât de frumoase, cămășile bărbaților sau lucrușoarele de artizanat cu care-și împodobeau casele. Cântau, recitau versuri, spuneau snoave și petreceau
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
și din zona Clujului, dar mai ales din țările pe care le-a tranzitat personajul principal în căutarea locului (țării) unde avea să se integreze și să spună că se simte: acasă. Așa s-au petrecut lucrurile - își încheie Nea Mitică istorisirea - Greu sau ușor, până la urmă fiecare și-a făcut un rost în țara de adopție(Ursu: „Deschid orice casă de bani!”). Familia și prietenii din țară sunt ancorați în trecut, un trecut istoric, în care spiritul național amestecat cu
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
lăsat volumul din mână. M-am întors la prima pagină de mai multe ori. Și afirm că lucrarea este de fapt o dibace înșiruire de șarade de mare tâlc, temporare și atemporare, puse cu abilitate în gura eroului principal...nea MITICĂ. Citind, m-am gândit mereu la O MIE UNA DE NOPȚI, a lui Eusebiu Camilar. În HALIMA sa, scriitorul mai vechi ne-a oferit un înșiră-te mărgărite de o frumusețe incontestabilă, care nu ne-a lăsat să dormim nopți
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
carte cu mini istorioare foarte profunde, schițe și povestiri adunate pe itinerariul vieții și redate nouă cu onor. Eu, mai poetic și mai metaforic o numesc o tolbă cu șarade. Chiar dacă năstrușnicul, șugubățul, sobrul și profundul Dumitru Simu, recte nea MITICĂ, a fost și este un personaj viabil, pe care, siameză, se structurează clarviziunea scriitorului, dibăcia lui portretistică, precum și puterea de investigație prin oceanul nemărginit al emigrației tragi-comice, uneori hazlie dar foarte tragică în general. Aș putea pune aici punct dar
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
care poate reconstitui, mai aproape de adevăr, destinul ori viața autorului evocat), lirica sa preferată este cea a unui topos aparte, singularizate de amintiri ori descrieri, cel mai adesea livrești, având un pronunțat parfum de epos, amintind de scrierile patriarhale ori mitice. De asemenea, exegetul acordă o deosebită importanță fiecărui discurs liric al autorului, profund meditativ, tacit și introvertit. Demersul critic întreprins este cu atât mai valoros, cu cât Monica Grosu se dovedește a fi nu numai un rafinat analist al cărților
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
a lumii; printre membri fondatori ai acestei asociații se număra și Nichita Tomescu, alături de nume de marcă ale diasporei românești din Canada: Alexandru Fonta, Miron Georgescu, George Stanciu, Petre Sultana (prietenul care i l-a prezentat pe Vâlceanu lui nea Mitică), Nick Florescu, Ion Țăranu și alții. Tomescu, făcea și el parte din staff-ul diasporei române din Montreal. Relatându-mi episodul acesta, nea Mitică și-a amintit un pasaj din istoria lui nea Costică: într-una din zilele în care
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
opt ani din viață, împreună cu soția și cei doi copii. Când s-au revăzut, Cornel s-a bucurat dar n-a ezitat să-l întrebe mirat: Păi, ce-ai făcut, Mitică? „Am venit în Franța!” - a fost răspunsul lui nea Mitică. Mitică, tu n-ai venit în Franța, tu ai plecat din America! - i-a replicat Crișan pe un ton ușor ridicat, asemeni unui profesor care enunță cu fermitate un mare adevăr, îndemnându-și studentul la reflecție. „E mare lucru să
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
plin cu finețea și lirismul parfumului franțuzesc și vioiciunea specifică italienilor din vecinătate, orășelul din Alpi a fost cât se poate de primitor cu Dumitru Sinu și familia lui. Încă de la sosirea în Saint Gervais, norocul îi surâde lui nea Mitică: prima persoană cu care intră în contact este un cetățean francez care se afla în fața casei sale și...cosea iarba. Mânat parcă de nostalgia verilor de-acasă, din Sebeșul de Sus, când mergea la coasă alături de ai săi, Nea Mitică
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
i-a făcut cadou o excursie în Rusia. Francezul s-a întors dezamăgit: voise să vadă cum trăiește muncitorimea sovietică și parcă imaginea ce și-o făurise asupra comunismului începea să își piardă din consistență. Îi povestise multe lui nea Mitică și din fiecare relatare răzbatea câte-o umbră ce se-așternea ușor, ușor, peste ceea ce până atunci, aproape că idealizase. Simpatic și atent, francezul răsplătește darul lui nea Mitică - excursia în Rusia -, cu o atenție inedită: un borcan cu caviar
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
Noi vă facem un serviciu rămânând aici!”, i-a replicat dezinvolt românul. Primarul, șugubăț în felul lui, nu a ezitat atunci să glumească: Noi avem aici pe unul care mătură... îl cheamă Voltaire! și i l-a arătat lui nea Mitică pe geam. Dar a fost amabil, dându-le aprobarea de care aveau nevoie și apoi, pe tot parcursul șederii lor la Saint Gervais le-a facilitat, an de an, reînnoirea vizei fără a fi nevoie să mai meargă la Paris
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
Alpii francezi și din Europa de Vest, cu o altitudine de 4810 m, amplasarea orașului însuși la cota de 850 m, oferea vizitatorilor săi oportunități nelimitate de relaxare și practicare a sporturilor albe, pe pistele amenajate pentru schi și patinoare. Lui nea Mitică mediul îi era oarecum familiar, pentru că se născuse la poalele munțior și trăise prima parte a vieții în satul natal, situat aproape la aceeași cotă ca și orășelul în care se instalase acum, la deplină maturitate. Clădiri elegante din care
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
aparținând României interbelice, mama arhitectului Elian. Familia Sinu era deseori invitată la masa lui Elian și petreceau împreună ore în șir. Distinsa doamnă Elian, rafinată, educată și foarte prietenoasă era fascinată de peripețiile din viața de refugiat a lui nea Mitică și adeseori îi spunea: Ați avut o viață atât de palpitantă, dar n-a scris nimeni despre asta? Nea Mitică îi spusese adesea lui Vasile Țâra - care era de multe ori prezent la întâlnirile cu familia Elian: „Eu ți-am
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
muntele Suru și Negoiu, dar au vizitat și mare parte din restul Munților Făgărașului. Nepoții francezi, născuți și crescuți în Saint Gervais dar și cu părticica aceea de sânge românesc curgându-le prin vene, când ajung în Sebeșul lui nea Mitică, nu o dată sunt opriți pe ulițele satului de câte-o femeie neaoșă sau de către vreun nene care le spune: Păi eu știu cine sunteți voi! Voi sunteți ai lui nenea Niculiță! (bunicul lui nea Mitică). Ei nu cunosc decât câteva
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
ajung în Sebeșul lui nea Mitică, nu o dată sunt opriți pe ulițele satului de câte-o femeie neaoșă sau de către vreun nene care le spune: Păi eu știu cine sunteți voi! Voi sunteți ai lui nenea Niculiță! (bunicul lui nea Mitică). Ei nu cunosc decât câteva cuvinte în limba română dar legăturile lor cu Sebeșul de Sus sunt puternice; aici s-a născut bunicul lor și prin ei, prin venirea lor aici, an de an, cu dragoste de oameni și de
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
MIJLOC DE SECOL XX - UN ALT FEL DE "PAȘOPTIȘTI"ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XXIV “Am fost prieteni o viață, dar n-am știut că e țigan!” „Dragă nene Mitică, Că aș dori să ne mai vedem odată e foarte adevărat, dar nu se poate - nu știu câte zile mai am ca să mai vin eu la dumneata, deși distanța de la Las Vegas la Phoenix e un fleac. Să vii dumneata la mine
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
câteva rânduri... Ce m-a surprins, că în desaga dumitale de însemnări ai scris așa de puțin despre țigani. N-am avut în viața mea secrete în afară de ăsta... regretam că o să mor și că nu i-am spus lui nenea Mitică că sunt țigan, pentru că eram țigan din mamă și tată. Mai spunea în rândurile acelea, scrise poate în timp ce-l copleșeau durerile bolii necruțătoare ce l-a răpus, că îi rămăseseră întipărite în minte, pentru toată viața, amintirile lui nea Mitică
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
Dumitru Sinu făcuse această trecere în revistă a istoriei țiganilor, fiind bine documentat, pentru că scrisoarea lui Florian îl incitase din nou la cunoaștere. „Eu sunt fericit, Ioane, fără să știu de ce!” Întrerupsesem citirea scrisorii lui Mike, cu intervenția lui nea Mitică despre istoria bohemienilor, obținusem multe informații interesante despre țigani și parcă tot mai așteptam să descopăr și alte lucruri captivante despre ei. Crede-mă, sunt fericit că îți scriu - am uitat și de cancer, îl tratez cu indiferență, mă simt
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
dispoziție în jurul lor și nu se dezmințeau niciodată, indiferent de împrejurare. Snoavele cu țiganii și nașu’sunt proverbiale, se regăsesc în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh. Îi scria Florian lui nea Mitică: Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar fi slănină, precum nu-i făină, apă de mămăligă ne dă nașu’», știi mata nea Mitică unde se ducea omu’ cu o foame de lup și cu o speranță
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
telefon...madame Bira, vă rog să-mi telefonați la hotel, sunt îngrijorat....” - îmi povestea nea Mitică.Însă telefonul primit de la madame Bira i-a confirmat temerile: Mike murise și-o rugase pe soția lui să nu-i spună lui nea Mitică despre plecarea sa la cele veșnice.Nea Mitică, Mike Florian a murit după ce ți-a scris... A mai trăit patru zile...el a fost pentru mine o adevărată bijuterie, diamantul meu... am avut o viață fericită timp de 12 ani
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
pornind de la Viziunea de ansamblu, de la universul poetic, care ne-a fascinat și ne-a odihnit ochiul și sufletul, încercând să dezvăluim și să pătrundem în profunzimea temelor fundamentale ale d-lui George Roca ... Poetul George Roca, plecat de pe tărâmurile mitice ala Transilvaniei, unde susură de milenii izvoarele scrisului de la Tărtăria, este în ultima instanță și în adâncul sufletului lui un Orfeu rănit, care plecat din patria sa și a strămoșilor lui în lume, cântă pământul natal, frumusețile locurilor în care
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > SEBEȘUL DE SUS - CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 326 din 22 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - "PAȘOPTIȘTI" ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]