981 matches
-
vine cate-o ispita, Și mă duce iar la el. Mă cheamă și mă îndeamnă, Să vin din nou la el. Dar plec și mai departe, Nici macar s-aud de el. Și-mi iese în cale altul, Parca-i mai mititel, Si strigă după mine, Să nu-l las singurel. În mintea mea, el bate, Să vin din nou la el, Nu-mi lasă nici o clipă, Păcatul 13.04.2006 Să cuget și altfel, Așa-i vrăjmașul, Ne trage după el
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de pe linia superioară pe care ai trăit, mă tem să nu te prezint ca pe o oarecare, pe tine excepția vieții, așa cum gândea bietul Eminescu despre urmașii săi . „Și-n convoi de-nmormântare, falnic ca o ironie, va vorbi un mititele, nu slăvindu-te pe tine, lustruindu-se pe el, sub a numelui tău fală”. Mămica mea scumpă, tu ai fost aurul și piatra pe care n- au băgat-o în seamă zidarii. Dacă un inel de aur de 14 carate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
într-o sâmbătă după-amiază, au poposit pe terenul de sport din fața porții mele. Maria, cea de care ascultau toți, a intrat în curte și mi-a spus că a trimis-o contabila să-i dau șuncă și grăsime. Câțiva bruneți mititei au pus în căruță tot ce le-am dat. Ar fi luat și rafturile din cămară, lemnele de foc, gardul, și cușca câinelui, dacă nu le-aș fi spus cu glas ridicat: Gata, nu mai am nimic să vă dau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
hotel din New York, a doua zi în unul din Paris sau din Tokyo, din Beijing sau Sydney. Pastenague e convins că, după moarte, lui Buzura i se vor ridica statui în toate orașele mai importante ale țării, iar busturi mai mititele se vor vinde peste tot în lume. Stau și-l ascult și nu pot să nu-mi pun întrebarea: dar oare de ce trebuie să așteptăm să moară? Cotidianul, 10 ianuarie 2003 Cahiers de l’Est După inevitabilele chiolhanuri prin care
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
doză prea mare de mercur, își pierdu mustățile, pe care le colectă, cu evlavia unui Alfred de Musset, într-o cutiuță. Luă opiu spre a nu mai supraviețui acestei catastrofe, pentru ca nu cumva lumea să zică: Iată Daniil Scavinschi cel mititel la statură, Cărui îi căzu musteața și e chiar caricatură. Scavinschi traduse Brutus de Voltaire și Democrit de Regnard. Ultima piesă, plină de veselă mizantropie, se potrivea firii sale, și versiunea, fără să fie admirabilă, e destul de săltăreață. Dintre poezii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii absolute, a unei societăți rare, pierdute pe teritoriul geto-scitic, trăind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Jupân Dumitrache dispreț. "Scîrțai-scîrțai" nu e puterea intelectuală, ca Rică, nici cea guvernamentală, ca Nae Ipingescu, nici cea bănească, ca Jupân Dumitrache: el e un "bagabont", un "coate-goale". El nu e o pârghie a stării noi de lucruri, ci un mititel șurub al mașinii. În Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale, voind să scoată un puternic efect comic, pune frazele cele mai războinic-revoluționare în gura unui personaj ridicol de fricos, care tremură și de umbra lui. Pentru a face cât mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
linia superioară pe care ai trăit, mă tem să nu te prezint ca pe o oarecare, pe tine excepț ia vieții, așa cum gândea bietul Eminescu despre urmașii săi . Și-n convoi de-nmormântare, falnic ca o ironie, va vorbi un mititele, nu slăvindu te pe tine, lustruindu-se pe el, sub a numelui tău fală. Mămica mea scumpă, tu ai fost aurul și piatra pe care nau băgat-o în seamă zidarii. Dacă un inel de aur de 14 carate sar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
incidente, că noi ăștia mai tineri ne mai căutam de draci... Ce se Întâmplă? Odată, la poartă a intrat un sergent-major care nu era un băiat rău..., cum dracu’..., cum Dumnezeu Îl chema? Era un moldovean repezit așa, glonț, subțirel și mititel. Și avea și așa un dialect moldovenesc (Îl imită pe sergent - n.n.). Și eu cu un prieten din „lotul Matei Basarab”, Vlad Dinu, ne-am apucat și am Început să schelălăim, la fel cum făcea gardianul, și nu știu cum și-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
hectare. Mai țineți minte cine erau primii comuniști de aici din localitatea dumneavoastră? În ’44, era un primar de la Ploiești, Duda, un străin. Și a mai fost Încă unu’, Prună..., da’ nu mai știu cum, un primar ca mine de mititel, bețiv, și care avea și un pistol, umbla Înarmat. Și În ’56, Duda ăsta a adus niște oameni, i-a transferat la comuna noastră... Așa. El, ca primar, a adus În comuna Suraia două-trei mașini de muncitori, de pe unde, Dumnezeu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În cameră un popă care a fost renumit În pușcărie, Ion Iovan 1, de la Tudor Vladimirescu (sic!). Acu’ e pe la Târgu-Mureș1. El era pe patu’ doi. Mai era unu’ care a bătut anchetatoru’... Cum Îl chema, măi frate? Un băiat mititel ca mine, student era... Nu-mi aduc aminte acum. Îl chema la anchetă și-l bătea, săracu’, mereu... Era În cameră cu mine la 98, la etaju’ 4. Și odată a luat un fier de la pat, că aveam paturi de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
află În AIO-IICCR, având cota 77. Mai țineți minte când au venit prima dată comuniștii aici În sat? Da, eram micuț așa când o venit rușii... În ’44. Mai făceau, beau, scoteau vin de la oameni, forțat. Erau borfași. Eu eram mititel. În anii aceia ați avut simpatii politice? Eu nu am făcut politică și nici tata nu a făcut. Asta a fost colectivizarea forțată. Păi ce, io am făcut politică?! În anii ’50, În zonă, spre Vidra, Bârsești, au fost revoltele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
biserica Zlătari. Anghel Dumitrescu 9, tânăr profesor, sosit de curând din Germania, unde avusese o bursă. Era respectat fiindcă era serios și își cunoștea materia. Preda geografia și istoria. Doctorul Racoviceanu, profesor de fizico chimice. Fiindcă era foarte slab și mititel, era supranumit „Pițurcă“. Se spunea că, cu câțiva ani mai înainte, a fost bătut de elevii clasei a treia. Domnul Iacomi preda latina. Era simpatic. Un bătrân iubit, fără a se putea spune că era un foarte bun profesor. Pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul s-au împământenit. Mititeii și bateria vor trăi lungă vreme în viitor. Peste patru ani, când am intrat în Universitate, am cunoscut și micile birturi pentru studenți și cu abonament. Obiceiul era ca abonamentul să prevadă patru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul s-au împământenit. Mititeii și bateria vor trăi lungă vreme în viitor. Peste patru ani, când am intrat în Universitate, am cunoscut și micile birturi pentru studenți și cu abonament. Obiceiul era ca abonamentul să prevadă patru feluri de mâncare: 2 la 12 ore
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numai: mititei, cașcaval, pâine, rachiu și vin. De îndată ce intra ceata în grădină trebuia să-și aleagă locul; după ce și-l alegea, unii se așezau jos pentru ca să nu-l ia alții, după aceea restul plecau după furnituri. Cel care avea grija mititeilor se ducea la grătar, comanda numărul trebuincios și ședea de pază până ce se frigeau. Îi lua pe o bucată de hârtie și-i ducea la masă... Altul cumpăra pâinea, cașcavalul și ridichile. Alții cumpărau câte o oală nouă care costa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de ani, cu aceeași frenezie ca la vârsta de demult, În memoria olfactivă a atelierelor de cizmărie și a lustrageriilor, a magazinelor de mirodenii, a prafului și transpirației și gării din apropiere, În mirosul murăturilor, și al plăcintelor, și al mititeilor, și al frizeriei. „Paradisul Palas” al anilor de școlar se gravase, de asemeni, durabil În memorie, timpul nu Îl clintise. Se Întâmpla, din când În când, să mă trezesc cu un telefon, În care mă chestiona, cu Dicționarul Limbii Române
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
La vremea aceea un muncitor, un croitor avea 400 de lei salariu. Fata asta de care vă vorbeam era ajutor de bucătăreasă și avea un copil făcut cu un ofițer rus. Și-l aducea pe rusnacul acela la noi, unul mititel cu un cap mare și cu care mă jucam, aveam grijă de el până venea maică-sa de la cantină. Ne mai aducea și nouă câte oleacă de mâncare și de la ea știu ce mâncau ofițerii ruși. În fine, l-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
loc, cu vreme ori fără vreme. Ceia ce azi e considerat de omul onest ca o lingușire, ca un semn de lacheism - și slavă domnului mulți lachei avem azi! - în trecut era introdus în deprinderile țării următorul fapt: un boerănaș mititel de la Fălciu - Cogălniceanu de pildă, care era căpitan de județ, ori Alexandru Miron, tatăl lui M. Costin, dorind a deschide copilului său - un Ilie Cogălniceanu ori Enaki Cogălniceanu, ori M. Costin, cariera - slujbelor în stat, nu se mărginea numai a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să fiu invitat de Pina Bausch. În compania ei am lucrat o stagiune. Am făcut vreo zece piese împreună, tot așa, în nebunie curată. Dar vreau să spun că în momentele în care eram la mine acasă, într-o cămăruță mititică, subînchiriată, acolo, la Essen (un fel de sat, nu este un oraș mare ceea ce era mare era Pina Bausch!), era multă ceață și, ca să supraviețuiesc, îmi recitam poezii care, la școală mi se păreau așa... Coșbuc, Eminescu... poeți pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nu se știe niciodată... Dar iată... O femeie bătrână, arătând ca o țărancă, îmbrăcată în negru, cu basma pe cap, ca la noi sătencele, tunde iarba la baza Kremlinului, verdeața rebelă ce îndrăznește să-l invadeze. Mașina are un motoraș mititel, însă foarte harnic. Ea tunde buruiana, cu grijă, ca la ea acasă, la țară. Unealta, extrem de modernă și rusticitatea personajului ce o mânuie, trădează contradicția fundamentală a Maicei Rusii: tehnică, armament de ultimul tip, lansare în spațiu, și un suflet
Kremlin, mașina de tuns iarbă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13112_a_14437]
-
2477 MEDAR LUCIAN ION (n. 1959) Tg. Jiu, str. 1 Mai, bl. 17, sc. 1, et. 2, ap. 10 țel: 281757; 0722974849 17303 MILITARU MARIANA ANGELICA (n. 1974) Tg. Jiu, Aleea Plopilor, bl. 22, ap. 37 țel: 242008; 0724215260 20806 MITITICA ILEANA MIHAELA (n. 1975) Bumbesti Jiu, str. Trandafirilor, bl. 4, sc. A, ap. 9 țel: 0742130317 20807 MOLDOVEANU ELENĂ MIHAELA (n. 1976) Tg. Jiu, str. Slt. M. C. Oancea, bl. 6, sc. 2, ap. 3 țel: 215558; 0721118820 20808 MOLDOVEANU
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Costiujeni nr. 3, ap. 433. (7.236/2003) Copii minori: Rusu Laura, născută la data de 5.12.1999. 473. Stanislav Alexandru, fiul lui Dumitru și Anastasia (fiica lui Mititel Danil și Parascovia, născută la 17.11.1925 în localitatea Olănești), născut la data de 24 iunie 1973 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu 3/23, ap. 66
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
Pănășești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pănășești, raionul Strășeni. (4.217/2004) Copii minori: Ciocan Daniel, născut la data de 21.01.2003. 30. Lungu Viorica, fiica lui Stanislav Dumitru și Anastasia (fiica lui Mititel Danil, născut la 19.12.1927 în localitatea Tighina, și Parascovia), născută la data de 4 august 1979 în localitatea Jagani, Polonia, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu nr. 3, bl. 2, ap. 66
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210522_a_211851]
-
22.11.1931 în localitatea Brînza) și Maria, născut la data de 12 octombrie 1979 în localitatea Vulcănești, județul Vulcănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Brînza, raionul Cahul. (14.251/2003) 247. Stanislav Anastasia, fiica lui Mititel Daniel (născut la 19.12.1927 în localitatea Olănești, județul Tighina) și Parascovia, născută la data de 22 ianuarie 1950 în localitatea Olănești, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Deleanu nr. 3
ORDIN nr. 1.239/C din 16 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210560_a_211889]