6,060 matches
-
neclintit în fața furtunii. Eu sunt o stâncă de care încearcă să se agațe un fir de iarbă, dar când îmi simte ascuțișul își pleacă ochii spre alte colțuri de teamă să nu se frângă. Păpădie: Tu ești leul înaripat din mitologia greacă, pentru că-i porți numele. Sfinx: Era leoaică. Păpădie: Și cerea drumeților să dezlege enigma unei ghicitori. Cei care nu-i înțelegeau taina plăteau cu viața. Sfinx: Erau slabi ca tine. Nu încercau să pătrundă dincolo de esența lucrurilor. Se mulțumeau
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Reușită autopsie a naturii ați realizat, doamna Olguța Trifan! ”Instrumentarul” folosit e compus din minunate metafore și personificări (”vântul recită, agitat, catrene frunzelor”, ”viscolele sărăciei”, ”mitologie locală”...), comparații (”Noaptea coboară albă/ precum o lectură de psalmi”). Ochiul de la fereastră surprinde o schimbare de anotimp, o schimbare, căci, se pare, schimbarea este singura constantă în viața noastră și în lume... Constatarea: ”La asta se reduce totul:/ apariții
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350097_a_351426]
-
darul de însănătoșire a psihicului, de transpunere a eu-lui într-o zonă de puritate impusă de divinitate. Descopăr un detaliat tablou social, surprins de la fereastra sufletului, un tablou al înstrăinării omului de om, cu indivizi ca ”actori figuranți / într-o mitologie locală”, ce-și joacă, parcă, ultimul rol ”într-o lume a umilinței”. În această lume străină, nici omul de zăpadă nu mai este cum era cândva, ci a ieșit ”istovit de tristețe” Și, vorba latinilor, ”Medicus curat, natura sanat”, adică
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350097_a_351426]
-
numai în legătură cu soarele, luna la Florica Ț. Câmpan, Povestea numerelor, B., 1965, p.14, lucrare consultată după elaborarea articolului nostru. Numeralul „doi“ are oficial aceeași origine necunoscută. În opinia noastră s-a pornit de la teoria opoziției cer - pământ că în mitologia chineză și iranica. Astfel, i.e. *dui, *di trebuie legate de numele chinezesc al pământului di, la greci de, do, la albanezi dhe, dacic da, ebr. adama, etc. În amintită limba sesake dua „doi“. Chinezii zic la „2“ er, denumire pe
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CULORILE TOAMNELOR, MESAJUL NUANȚAT AL DOAMNELOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Culorile toamnelor, mesajul nuanțat al Doamnelor Mitologia cifrei trei, sau trinitatea din interpretarea creștină în cazul expoziției de față, unde expun trei pictorițe pot fi extinse și prin modul cum privim tablourile, unghiul din care le privim și le înțelegem. In acest mic eseu va propun să
CULORILE TOAMNELOR, MESAJUL NUANŢAT AL DOAMNELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361891_a_363220]
-
i”marile nații aveau o gândire spirituală avansată. Dacia, Mesopotamia și Palestina erau în așteptarea trimisului lui Dumnezeu, Mesia. În Egipt era o intuiție a Treimii dumnezeirii, chiar de era gândită ca o Familie perfectă: Tată, Mamă și Fiu. În mitologia lor așteptau venirea Fiului adevărat al lui Osiris, care le aducea fericirea. India promova dogma reîncarnării, dar starea cea mai înaltă, cea mai sublimă, nu fusese atinsă. Politeiștii cultivați află despre o Pluralitate Treimică întru Unitate. Eleniștii și grecii insistau
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
Cariera Husnicioara!). Poetul Ion Gheorghe și regretatul arheolog Dinu Rosetti considerau că o parte din concrețiunile grezoase sunt artefacte lucrate din pastă litică, inspirate după natură. După aceste forme, omul, începând cu cel primitiv, și-ar fi creat o întreagă mitologie, și tot de aici ar fi născut și fantasticele povești cu Feți - Frumoși, Ilene Cosânzene, balauri sau zmei. În zona Vâlcii sunt numiți balatruci , cuvânt ce vine din vechea ariană și s-ar traduce răsucirile lui Baal , un străvechi zeu
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
stabilise în 1930, la primul Campionat Mondial de Fotbal, din Uruguay). Cred că cei de vârsta mea își amintesc de acest frumos trofeu din argint placat cu aur și cu un suport albastru din lazurit - era Nike, zeița victoriei din mitologia greacă, care susținea cu brațele ridicate o cupă octogonală. Ce mare emoție colectivă a fost în anul 1966, când cupa a fost furată la Londra și a fost găsită (împachetată într-un ziar) după șapte zile, de către un ... câine, într-
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
când, ca la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă, într-un alt fel de spațiu. Cerul s-a luminat brusc și soarele a năvălit în interiorul cabinei printr-o puzderie de săgeți calde, ... XI. ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5), de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013. CALUL statuie a zvâcnetului calul reazemă bolta în nări și copita stemă a libertății lui sudează nervos cerul de pământ nobilă dăltuire de curaj
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
crâșmăce închide peste programcireșii își mușcă buzele de ciudăsângerând în palmele copiilorfluieră craterele noaptea pe lunăiar în crânguri boncăluiesc cerbicu coarne de mătasea venit vara în câmpiemușcată în cer parcăde un câine turbatcăci aleargă desculță pe ... XII. ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (4), de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 896 din 14 iunie 2013. FOCUL de mic copil privea cum se înalță focul și mistuit de vrajă îi urmărea sorocul privea avid scânteia, născuta ca să moară și se
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
că nu mai simte-n pori căldura mult promisă,că orice foc ar fi și cum i-ar fi văpaiase-autodevorează topindu-și vâlvătaia.ZBURĂTORIIlovită zburătoarea căzu jos pe pământcu-n țipăt nerostit își ia din nou avânt... XIII. ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (3), de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 808 din 18 martie 2013. EU CA UN FLUID Ai întrebat aseară ce sunt, cine sunt? Dar tu nu vezi oare cum curg? Căci ce mai curge? Curge apa
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
câte trei zăvoarece vă tot holbațila urmele acelea plutitoaresunt ale gândului meupotcovit inversși acum plecațilăsați-mă să-mi dresezîn liniște cuvintelecăci ele mă vor devorade le voi scăpade sub cravașă, mai alesca acum sunt singur în turnCAPTIVUL... XIV. ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2), de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 793 din 03 martie 2013. S-A MĂRITAT FECIOARA... S-a măritat fecioara care-mi umbla prin chică cu degete subțiri ca litera de mână și mă strângea orbește
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
blândă strivită sub piciorGhiceam prin văl pupila-i furată de abisși am știut că iarăși m-am otrăvit cu dor...DIMINEAȚĂ ABSURDĂmi-e inima o brumă, se face dimineațăsă plec mă bate gândul, să mă afund în ... XV. ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) 1, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013. POEMUL TOAMNELOR MELE mă răsucesc prin toamna asta ca un vânt mai sec ca un sărut de circumstanță spre o altă toamnă-ncerc să
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
clișeelor constituite, de „anarhism” într-o societate anchilozată. S-a folosit, o vreme, de versul liber, caustic, surprinzător lapidar, după care, ordonându-și mijloacele și abordând tot mai mult structurile tradiționale, și-a îndrumat lirismul și viziunile către ideile unei mitologii personale mereu mai subtile, acordând expresiei o mai pronunțată cadență. Desigur, ca orice poet adevărat, și-a dat seama de unele excese ale evoluției spre declamatoriu (faza de început), și le-a pus o frână decisă, preferând simțămintele mai interiorizate
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
interesantă decât istoria recentă a Cretei este cea străveche, împănată cu legende. Legende care au totdeauna un sâmbure de adevăr, singura problemă este să îl detectezi în noianul de întâmplări fantastice. Legende care fac parte, în marea lor majoritate, din mitologia elenă. Fac o paranteză. Cei mai mulți cititori români au făcut cunoștință cu miturile Greciei antice prin intermediul volumelor lui Alexandru Mitru - Legendele Olimpului. Dar cărțile lui Mitru nu sunt altceva decât o transpunere pentru copii a volumului scriitorului rus N.A. Kun - Legendele
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
din aceste legende. Legenda nr. 1 Cronologic vorbind, cea mai veche dintre legende se referă la copilăria lui Zeus, stăpânul suprem al Olimpului. Mă rog, stăpân în măsura în care îi permitea sora și soția lui, Hera. Ca o paranteză, toate religiile și mitologiile sunt pline de incesturi. Cu cine credeți că s-au căsătorit Abel și Cain? Revenind, legenda subliniază că lupta dintre generații nu e un fenomen al epocii moderne, ci a existat încă de la începuturi. Primul zeu suprem a fost Uranus
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
cumpărat două tricouri noi, pe care le port și astăzi cu plăcere. Legenda nr. 3 Următoarele legende formează un ciclu, al căror numitor comun este taurul, un simbol sacru al Cretei. Se spune că Zeus, cel mai mare afemeiat din mitologie, s-a îndrăgostit de Europa, o tânără frumoasă din Fenicia. A luat forma unui taur, a îmbiat-o să se urce pe el pentru a face o plimbare, după care și-a luat zborul către Creta. Din legătura lor au
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
și îi determină pe bărbați să le dorească apropierea, prietenia, dragostea... Numai prin dragoste sinceră și curată putem dobândi virtutea mult râvnită! Nu spunem noi românii: este frumoasă ca o floare? Sau: floarea asta este gingașă ca iubita mea? În mitologia greacă se mai povestește despre Hesperide, trei nimfe, surori, care stăpâneau o grădină cu mere de aur... Ce poate fi mai fermecător decât o ambianță de femei frumoase, fructe proaspete și flori? Se știe că florile simt mai mult decât
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
NICOLAE N. NEGULESCU (n. 7 decembrie 1949, Craiova) este un poet român. DATE AUTOBIOGRAFICE Licențiat în Regie Cinematografică și artă fotografică. Studii complementare în filosofie metafizica, filosofie orientala, istoria religiilor, mitologie. Autor a peste 21 de expoziții de artă fotografică la saloane naționale. Autor de filme documentare de scurt metraj. Ex-foto-reporter, ex-reporter, ex-redactor, ex-redactor șef la diferite publicații. Colaborări cu artă fotografică la reviste și almanahuri literare. Realizator în 1981 a
ACESTA ESTE DOMNUL N. N. NEGULESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364883_a_366212]
-
Corpul uman nu se înscrie doar în stereotipiile culturale cunoscute, puse în circulație prin literatură și artă, ci este, la drept vorbind „măsura tuturor lucrurilor”, referința noastră fundamentală, și, dacă vreți, cea dintâi și cea de pe urmă justificare a artei. Mitologia greacă abundă în descrieri sau exchibiții, dar și în transformări simbolice sau metamorfoze. Orânduită ca o fastuoasă curte monarhică, lumea zeilor este plină de intrigi și jocuri de culise, de iubiri, gelozii, inceste și adultere, crime și răzbunări familiale, care
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
ce se scurge este figurată cu măiestrie. Prin Venus din Milo (c. 130-100 î. Hr.), descoperită în 1820, se poate înțelege canonul helenistic al frumuseții femeii, la care impresionează echilibrul posturii, robustețea formelor și splendoarea carnației. Renașterea înseamnă, între altele, descoperirea mitologiei și a nudului uman. Cred că pictura lui Botticelli continuă să fie capul de serie al iconografiei venusiene. Un element simbolic ne atrage îndeosebi atenția: marea scoică care o va purta pe Afrodita pe mare și care este un marcat
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]
-
prolifică în împreunări și zămisliri prin tot felul de șiretlicuri și metamorfoze. Miturile abundă de copulații, nașteri fantastice, infanticide care suscită profund imaginarul și reprezentarea simbolică. Dacă miturile au străbătut istoria ca motiv de inspirație pentru literatură și artă, astăzi mitologia este mult mai puțin prezentă, deși unele scenarii originare, aparent „uitate”, se regăsesc frecvent în vise și poezie. Asemenea zeilor sau lui Dumnezeu, fie urmând exemplul mitologic, fie pe cel biblic, artistul va așeza la temelia esteticii corpul omenesc, de
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
Stănescu, a poemului „Crenguță verde de brad”, scris de un rapsod popular din comuna Vadul Părului și recitarea de poezii proprii de către poeta Emilia Dragomir. Profesori, poeți, instrumentiști, membri ai trupelor de teatru ne-au oferit o incursiune literară de la mitologie/folclor, scriitori clasici până la cei moderni. Sub coordonarea profesoarei Mădălina Paula Drăgănuță elevi de la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, din Ploiești au reînviat personaje mitologice românești, precum Muma Pădurii, Norocul, Sorbul, Spiridușul. Având în vedere că pe data de 31 decembrie
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
prin ex-voto-uri sau prin amulete calitățile apotropaice ori medicale ale zeului soarelui. Căci întocmai ca și Apollon celticul, Zamolxis geticul erau un zeu iatros.“ Cuvânt care înseamnă vindecător, tămăduitor.( Vasile Pârvan, Dacia, București, Editura Științifică, 1967, p.79.). Desigur că mitologia traco-dacilor nu are numai o singură divinitate, Zalmoxis fiind însă divinitatea principală în jurul căreia graviteau ceilalțI zei ai pantheonului traco-dacic, lucru dovedit și de săpăturile arheologice care atestă caracterul politeist și urano-solar al religiei daco-getice, așa cum sublinia Hadrian Daicoviciu în
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
a unor imagini rurale de o simplitate divină în esență, dar care ne dau posibilitatea descoperirii unor spații, pe care, citadini prin adopție, am pierdut-o ca și ireversibil. O faună și o floră ca scoase dintr-un dicționar de mitologie, se regăsesc în paginile cărții. Totul este basm și curaj de interpretare a unui vis care încă nu a fost pus în amintire. Veronica Știr simplifică experiența sa poetică la imagini clare și senzații aproape tactile. Își trăiește destinul poetic
TAINA DE DINCOLO DE CUVINTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366703_a_368032]