9,544 matches
-
te mai chinui atâta, frate - spunea din când în când eunucul, încercând să-l liniștească. Toate sunt la fel, ascultă-mă pe mine. Dar Broanteș nu-l auzea. Noaptea dormi greu, zvârcolindu-se și visând că era când Dante, când mitropolitul Dosoftei. Bâiguia prin somn, cerând mereu apă și Cetatea Albă. De pe scăunelul lui, eunucul îl privea cu milă și nota tot cu un plaivaz. Broanteș se trezi în jurul prânzului, se îmbrăcă iute și trecând pe lângă eunucul ațipit și el, ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în Iași gonindu-i pe cazaci, Basile le ieșise înainte țopăind de bucurie și strigând cât îl ținea gura „au venit frații noștri, oameni buni!”, iar turcii, necunoscând bine limba și crezând că face agitație antiotomană, îi tăiaseră brusc urechile, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, om cu frica lui Dumnezeu, căruia nimeni nu-i mai știa vârsta și care după un pahar de vin se pleoștea tot și murmura în barbă cântece din Bosnia natală, și-apoi intrară alții și alții, mai mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să se scoale cu zavistie și ocară împotrivă-mi, voi zice ca proorocul: batjocorește-mă și te voi ierta, lovește-mă și te voi cruța, pârăște-mă și te voi afla și-a ta va fi împărăția cerurilor! — Amin! - mormăi mitropolitul Nazazarie Iscariotul. — Suntem deopotrivă sortiți țărânii - urmă cu glas mai scăzut Sima-Vodă, parcă atins de-o ușoară tristețe - unde ne întoarcem, dac-ați băgat de seamă, la momentul potrivit, ba unii dintre noi chiar înainte de soroc. Murim, dragii mei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
săgețile. Abia după ce i-am numărat pe ceilalți, ne-a apucat spaima: erau 600, nemaisocotind caii. Episodul 87 îN CARE POVESTITORUL, FOLOSIND TEHNICA ROMANULUI DORIC, ARATĂ UNELE GÂNDURI ALE PERSONAJELOR Nu departe de bi-vel-logofatul Drăguțescu ședeau, cum se și cuvenea, mitropolitul Nazazarie, preacuviosul Metodiu, vistiernicul Ximachi și Iovănuț. între două înghițituri lungi de pelin care-i provocară o imperceptibilă expresie de mulțumire, mitropolitul se întoarse binevoitor spre Metodiu. — Am auzit, cuvioase, c-ai fost la papistași. E adevărat? — Adevărat, prea-sfinția-ta. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
TEHNICA ROMANULUI DORIC, ARATĂ UNELE GÂNDURI ALE PERSONAJELOR Nu departe de bi-vel-logofatul Drăguțescu ședeau, cum se și cuvenea, mitropolitul Nazazarie, preacuviosul Metodiu, vistiernicul Ximachi și Iovănuț. între două înghițituri lungi de pelin care-i provocară o imperceptibilă expresie de mulțumire, mitropolitul se întoarse binevoitor spre Metodiu. — Am auzit, cuvioase, c-ai fost la papistași. E adevărat? — Adevărat, prea-sfinția-ta. Am fost. — Foarte bine, foarte bine - zise Nazazarie, care se ferea să facă politică. Peste masă, în fața lui Iovănuț, Despina, fata vel-logofătului Samoilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în care preotul, acționat de un mecanism minuscul, dansa komarinska. Chiar din Țările Române s-a înfățișat tânărul beizadea Costică Caraiosifoglu aflat la studii la Padova și care a dăruit cu lacrimi în ochi traducerea personală în italiană a versurilor mitropolitului Dosoftei. Dar prințesa a rămas neînduplecată. Episodul 163 VISUL SURORILOR ACESTOSA (IIÎ Și se făcea că în fața acestei situații cu totul neașteptate (unde se mai văzuse ca o fată de măritat să refuze atâția străluciți pretendenți?î, tatăl ei, marchizul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
experiență, marchizul știa că scoaterea gărgăunilor din capul unei ființe îndrăgind lectura se poate face o vreme prin ducerea cărților în pod și a cititorului în beci. Zis și făcut: Cidul, Villon, Ahile, Petroniu, Vergiliu, oștenii din oastea lui Igor, Mitropolitul Dosoftei și toți care putură fi găsiți în camera Amandei fură strânși grămadă, legați cobză și urcați în vălmășagul de pene și praf, stârnit în pod de alungarea porumbeilor aciuați acolo la căldurică, iar fata coborâtă temporar în spațioasa pivniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
unul câte unul pe sub perdelele cortului aliniindu-se în fața lui Vodă. Acesta îi recunoscu fără greutate: venerabilul vel-logofăt Samoilă cel care zisese despre el, Barzovie, după ce fusese mazilit, că e un bou; hatmanul Scorbură, ce-l făcuse în fața slugilor „ciumete”, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, care-l afurisise în Vinerea mare numindu-l Antihrist; paharnicul Surdu, ce-i pusese ardei iute în vin, vel-postelnicul Gherman, ce-i schimbase iapa, și alții și alții. — Bine v-am găsit, boieri! - zise Barzovie, stând în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și oricare din slujitorii de-aici cu mare drag și-ar vârî sabia în trupurile voastre, zburătăcindu-vă sufletele și trimițându-le să vâslească spre ceruri. — Deși poate că nu-i clipa cea mai potrivită pentru aceasta - spuse cu umilință mitropolitul Nazazarie - nu mă pot opri, Măria-Ta, să nu fiu adânc mișcat de vedenia sufletelor noastre vâslind ca un șir de netrebnici cocori spre ceruri. Și cred - întoarse capul mitropolitul - că, zicând acestea, sunt în asentimentul tuturor. — Așa e, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-i clipa cea mai potrivită pentru aceasta - spuse cu umilință mitropolitul Nazazarie - nu mă pot opri, Măria-Ta, să nu fiu adânc mișcat de vedenia sufletelor noastre vâslind ca un șir de netrebnici cocori spre ceruri. Și cred - întoarse capul mitropolitul - că, zicând acestea, sunt în asentimentul tuturor. — Așa e, așa e! - întăriră boierii. — Mulțumesc - le tăie Vodă vorbăraia. Să venim la ale noastre. Atunci, înainte de a fi mazilit, care din voi mi-a mânjit cărțile cu dohot? Boierii se uitară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Tânăr și sora sa Huruzuma, călugării Metodiu și Iovănuț, rapsodul Broanteș, țigăncușa Cosette, vistiernicul Ximachi, Husain Ramza-Pașa, bi-vel-vornicul Drăguțescu și jupâneasca lui Păulina, vel-logofatul Samoilă și ciudata lui fiică, medelnicerul Bucșe, vel-comisul Agache Natriul, sărdariul Basile Neaoșu zis și Urechilă, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoicu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru Cobzaru, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete, bărbierul Luigi și doctorul Lemberg, șarlatanul Roger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
istoriei, precum hachițele zeilor din Olimp - dintr-odată va fi clar ca lumina zilei: un pămîntean trăgea toate sforile. Dovada era nu numai că Antichrist exista (ceea ce nimeni nici nu se Îndoise), dar că Necuratul Își avea complicii săi pămînteni. Mitropolitul rușilor de pretutindeni, căruia parcă Îi căcuze voalul de pe ochi, vedea aievea legiunile lui Antichrist cucerind Sfînta Rusie, de aceea va ordona ca În toate cele trei sute șaizeci și opt de biserici moscovite să se citească la liturghii și unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pamîntului pe bătrînul păcătos) un articol În care va vorbi despre Nilus cu un respect cuvenit doar răposaților: „Înainte de a deschide prețiosul cufăr, va Începe să-mi citească din cartea sa, apoi fragmente dintr-o lucrare cu caracter documentar: visurile mitropolitului Filaret, apoi citate din enciclul Papei Pius al X-lea, din profețiile sfîntului Serafim de Sarov, din Ibsen, Soloviov, Merejkovski... Apoi va deschide relicvariul, unde zăceau azvîrlite de-a valma gulere de gumilastic, linguri de argint, ecusoane de școli tehnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
au dat danie tot sat[ul] Hilipeni dum[i]sale lui Manolachi Rusăt biv vel sugeru, cu tot locul și cu mori și cu siliște și cu heleșteie și cu vii care ești iscălit și răp[ă]osat[ul] Teodosie mitropolit[ul Moldov[e]i și civa boieri. Leat 7171 [1663] un zapis de la Sp[i]ridon din Hilipeni și cu frații lui, nepoții Soficăi, anume Ionașcu iuzbașa și cu și cu sora lor Cîrsteana și cu Costantin nepot Petrii și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rămânând stăpân. „Moșia Filipenilor din ținutul Tecuciului, dreaptă părintească, care la împărțeala ce s-au făcut între noi frații cu bună primire tuturor și a maicii noastre, față fiind și moșul nostru, banul Iordache Krupenski, întărită și de înalt Preasfințitul Mitropolit Veniamin și de cinstit Divan s-au venit dreaptă parte de chironomie părintească la doi frați această moșie Filipeni, cum pe larg arată în această împărțeală: adică jumătăți de moșie din trupul Filipenilor s-au venit dreapt parte de chironomie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu călugării mai învățați, iar dintre metode nu era ocolită bătaia. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Moldova au fost elaborate regulamente și legi de organizare a învățământului laică de care era îndemnat să se ocupe mitropolitul țării. În Moldova se organizaseră 26 de școli, 3 pe lângă episcopii și 23 în capitalele de județ. în ce privește pregătirea preoților pentru satele din ocolul Berheciului, putem aprecia că s-a făcut pe lângă mănăstirea unde a fost Coste Călugărul, iar după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir în rând cu țăranii.în schimb, preoții de mir, de parohie, erau datori cu plată de 4-5 lei pentru întreținerea școlilor, sumă care era vărsată în mâna episcopului sau mitropolitului. În caz de abatere de la normele morale, sociale, era judecat după dreptul canonic: putea fi caterisit, trimisă în surghiun la o mănăstire sau supusă la alte interdicții. În cazul în care era depus, scosă din preoție, poporul spunea că este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școlile superioare din Polonia (Miron Costin), Dimitrie Cantemir a învățat la Patriarhul Ortodox din Constantinopol, iar Stolnicul Constantin Cantacuzino, la Padova, în Italia. Tot în secolul al XVII-lea, s-au remarcat ca oameni ai bisericii și ai culturii române, mitropoliții Varlaam și Dosoftei, primul, autor al unei opere de valoare națională „Carte românească de învățătură”, al doilea se încumetă la a scrie Psaltirea în versuri. Cu siguranță, în spațiul etnică românesc, în țara Românească, Muntenia și Ardeal au activat și alți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de anumiți fii de boieri, cu plecare spre învățătură și științe. Antioch Cantemir, în timpul cât a fost domn al Moldovei, s-a îngrijit de organizarea și funcționarea școlilor, printr-un act domnescă care obliga toate mănăstirile să verse la mâna mitropolitului țării câte 120 ughi (moned de aur) pentru trebuința școlilor. Progresul a fost lent și nesemnificativ: erau domni care nu șștiau boabă de carte, nu mai vorbim de majoritatea boierilor, dar nici unii călugări nu șștiau carte (mulți nici nu erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolul al XIX-lea. Un domn luminat, fanariot, Grigore al II-lea Ghica, dă în 1766 un hrisov domnescă prin care se prevedea înființarea a 26 de școli. 3 la episcopii și 23 în capitalele de județ și îndeamnă pe mitropolit și episcopia să se ocupe de școală, atât sub aspectul financiar, cât și asupra conținutului învățământului prin „inspecția” profesorilor, fiind de fapt prima măsură de conducere unitară și de îndrumare a școlilor. Cine ar fi trebuit să deschidă, să întrețină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânăii lor, egumenii mănăstirilor și boierii, prin slugile boierești. În mod frecvent se aplica bătaia, punerea în butuci și ținerea în fum, în apă înghețată. Preoții și diaconii erau judecați și pedepsiți de mai marii lor: egumenii mănăstirilor, episcopii și mitropoliții. Robii țigani și tătari se conduceau după „dreptul robilor”, deosebit de „dreptul românesc”, puteau fi vânduți, de regulă cu întreaga familie, puteau fi bătuți și omorâți de stăpânăii lor. Chiar după eliberarea lor din robie, țiganii bănuiți de furt (o faptă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și spătărei ar trebui prin fânării! Nu, nu cred că greșesc eu, se vede pe ea... dar, așa s-a ales cu el, cum să mai faci acuma, la a treia căsătorie, înțelepțirea soțului, cine să meargă cu jalba la mitropolit ? Și din nou, tare, nu mai vin la tine, mamă!!! Până acum, se ținuse de cuvânt, adică nici de Paște nu venise pe la ei. — Mama-i singură acasă, la țară, la ea, cu cine-o fi ciocnind ea un ou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Tiraj: 5000 ex. Casa de editură "LITERA". str. B.-P. Hasdeu, 2, Chișinău, 2005, Republica Moldova Corector: Elena Bivol. Redactor de carte: Tudor Palladi Director fondator: Anatol Vidrașcu Culegere și paginare computerizată : LITERA Tiparul executat sub comanda nr. . Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movilă, 35, Chișinău, 2004, Republica Moldova Departamentul Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la Facultatea de jurnalistică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (2001-2004), iar între 2004- 2011 a fost directorul Bibliotecii Astra din Sibiu. Dintre lucrările publicate amintim: „Zidind iubire, urci în icoană ”, Ed. Imago, 2003, Dialoguri cu IPS dr. Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei; mini-albume „Tradiții populare din județul Sibiu” (2000),,”Icoane din colecția de Icoane pe sticlă din Sibiel” (2003); „Ace de urzici”; poeme haiku”, Sibiu, Ed. Imago, 2006; „Suspinul umbrei”, poeme haiku, Ed. Imago, Sibiu, 2006; volumul tematic „Constantin Noica și
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
Ina, doctor în Italia, care a mers în locul dânsei la o expoziție din Parma. Și nu în cele din urmă, Oana, mezina, căsătorită cu un preot în Botiza, care lucrează alături de mama și care știe absolut totul despre covorul maramureșean. Mitropolitul de vrednică pomenire Antonie Plămădeală al Ardealului scria în anul 1984 în revista "Telegraful român" despre "artista neuitării", cum o numea Ana Blandiana pe preotesa din localitatea Botiza, iar cu alt prilej despre savantele sale rețete, culori și redescoperiri ale
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]