11,461 matches
-
și ocina asupra căreia nu mai avea decât dreptul de folosință pentru care plătea zeciuiala și, mai târziu, făcea și 6 zile de clacă. În această situație trebuie să fi fost răzeșii din Filipeni care și-au vândut părțile de moșie și unii răzeși din Fruntești care și-au vândut părțile de ocină boierilor Rosetti. Erau și cazuri în care noul proprietar alunga de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În această situație trebuie să fi fost răzeșii din Filipeni care și-au vândut părțile de moșie și unii răzeși din Fruntești care și-au vândut părțile de ocină boierilor Rosetti. Erau și cazuri în care noul proprietar alunga de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii care nu erau vecini, făceau 12 zile de clacă și dădeau dijma (a zecea parte din produse). În cadrul unei economii predominant pastorală, dijma din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părțile de moșie și unii răzeși din Fruntești care și-au vândut părțile de ocină boierilor Rosetti. Erau și cazuri în care noul proprietar alunga de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii care nu erau vecini, făceau 12 zile de clacă și dădeau dijma (a zecea parte din produse). În cadrul unei economii predominant pastorală, dijma din fân era mai importantă decât cea din cereale, care se va impune mai târziu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piața externă. Tot din categoria țăranilor dependenți facă parte locuitorii satelor numite „slobozii”, fie că sunt oameni străini de țară sau pământeni în căutare de condiții mai bune de trai. Domnii Moldovei au încurajat pe boieri să întemeieze „slobozii” pe moșiile particulare, acordând unele înlesniri și scutiri pe un timp limitat. Așa a luat naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu secolul al XVIII-lea, documentele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de țară sau pământeni în căutare de condiții mai bune de trai. Domnii Moldovei au încurajat pe boieri să întemeieze „slobozii” pe moșiile particulare, acordând unele înlesniri și scutiri pe un timp limitat. Așa a luat naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu secolul al XVIII-lea, documentele vorbescă despre o categorie aparte de săteni, numiți poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai bune de trai. Domnii Moldovei au încurajat pe boieri să întemeieze „slobozii” pe moșiile particulare, acordând unele înlesniri și scutiri pe un timp limitat. Așa a luat naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu secolul al XVIII-lea, documentele vorbescă despre o categorie aparte de săteni, numiți poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle către domnie, pentru care lucrau și slujeau mănăstirile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
raporturilor dintre proprietari și țărani. Dintre aceste legiuiri mai importante sunt „așezământele lui Constantin Mavrocordat, aplicat în țara Românească, cât și în Moldova, prin care vecinii, ajunși în stare de robie, au fost eliberați ca persoană, dar fără pământ, rămânând pe moșie în situația de clăcași. Important, atât din punct de vedere socialeconomic, cât și național, a fost hrisovul pentru bejenari al lui Constantin Racoviță din 1756. În virtutea prevederilor acestui hrisov s-au așezat bejenarii din Bucovina în valea Dunavățului, pe moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie în situația de clăcași. Important, atât din punct de vedere socialeconomic, cât și național, a fost hrisovul pentru bejenari al lui Constantin Racoviță din 1756. În virtutea prevederilor acestui hrisov s-au așezat bejenarii din Bucovina în valea Dunavățului, pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti. Legiuirea care reglementează pentru o perioadă mai lungă de timp raporturile proprietar-țăran clăcaș este „Așezământul pentru boierescă din 1 ianuarie 1766, al lui Grigore Ghica al II-lea. În 15 articole „așezământul” stabilește îndatoririle locuitorilor de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni a boierilor Rosetti. Legiuirea care reglementează pentru o perioadă mai lungă de timp raporturile proprietar-țăran clăcaș este „Așezământul pentru boierescă din 1 ianuarie 1766, al lui Grigore Ghica al II-lea. În 15 articole „așezământul” stabilește îndatoririle locuitorilor de pe moșiile boierești, mănăstirești și răzășești, fixând claca la 12 zile pe an, repartizate astfel: 4 zile primăvara, 4 vara și 4 toamna. Clăcașii erau datori stăpânilor proprietari cu zeciuiala din toate, inclusiv din grădinile de legume, dacă produceau pentru piață. Acest
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legume, dacă produceau pentru piață. Acest așezământ al lui Grigore Ghica al II-lea a fost completat de un altul, dat de Grigore Ion Calimah în 28 mai 1768 care precizează: „Locuitorii ce se vor afla ori pe a cui moșie cu șederea, să aibă voie a-și face toată trebuința hranei pe acea moșie și neoprindu-se de către stăpânii moșiilor.” La acestea se adaug Așezămintele pentru păduri ale lui Alexandru Moruzi și Mihai Șuțu din 1792 și 1794. Pădurile erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost completat de un altul, dat de Grigore Ion Calimah în 28 mai 1768 care precizează: „Locuitorii ce se vor afla ori pe a cui moșie cu șederea, să aibă voie a-și face toată trebuința hranei pe acea moșie și neoprindu-se de către stăpânii moșiilor.” La acestea se adaug Așezămintele pentru păduri ale lui Alexandru Moruzi și Mihai Șuțu din 1792 și 1794. Pădurile erau folosite în devălmășie; fiecare locuitor putea lua liber lemne de foc, de construcție, să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dat de Grigore Ion Calimah în 28 mai 1768 care precizează: „Locuitorii ce se vor afla ori pe a cui moșie cu șederea, să aibă voie a-și face toată trebuința hranei pe acea moșie și neoprindu-se de către stăpânii moșiilor.” La acestea se adaug Așezămintele pentru păduri ale lui Alexandru Moruzi și Mihai Șuțu din 1792 și 1794. Pădurile erau folosite în devălmășie; fiecare locuitor putea lua liber lemne de foc, de construcție, să pască vitele, să crească porcii, să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dreptului românesc. Mănăstirile au beneficiat de danii domnești constând în sălașe de țigani și tătari robi, care îndeplineau cele mai diferite munci, în special cele legate de meșteșugul fierului. Nu avem documente explicite care să vorbească despre robii țigani de pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti, dar acești robi au existat cu siguranță în Runc, Sălașele, în Dobreana și în Valea Boțului. De asemenea, despre împărțirea robilor igani între moștenitorii familiei Rosetti, stă mărturie un izvod de moștenire și departajare a bunurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
existat cu siguranță în Runc, Sălașele, în Dobreana și în Valea Boțului. De asemenea, despre împărțirea robilor igani între moștenitorii familiei Rosetti, stă mărturie un izvod de moștenire și departajare a bunurilor în care sunt menționați și robii considerați „de moșie”. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea se observă o accentuare a dependenței țăranilor față de boieri, creșterea dărilor, în condițiile în care producția agricolă este destinată pieței sau devine materie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și fabricării rachiului, horincii, în velnițe („fabrici” de spirt). Și arendașii și fabricanții de horincă erau, după cum se spune, evrei, veniți din Galiția, după ocuparea acestei părți din Polonia de către Imperiul Austriac. Dacă sistemul arendășiei, ca modalitate de exploatare a moșiilor prin intermediar, apare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fabricarea rachiului e mult mai veche, deoarece numai în 1776 numărul velnițelor era de pe întreaga Moldovă; în 1804 erau „800 de căldări de velnițe”. Alcoolul era fabricat din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
800 de căldări de velnițe”. Alcoolul era fabricat din cereale, ceea ce a însemnat creșterea suprafețelor cultivate cu cereale. Producerea alcoolului a fost interzisă în 1783, dar a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
an după an, până la începutul secolului al XXlea contribuind la „instalarea” mitului că șările Române, apoi România, erau grânarul Europei. Deschiderea piețelor Europei pentru produsele românești a determinat pe proprietarii de pământ să renunțe la sistemul vechi de folosire a moșiei și să se transforme în proprietari deplini, de tip capitalist, ceea ce s-a și realizat prin Regulamentul Organic, aplicat în Moldova începând cu anul 1832, prin care boierul devenea proprietar pe 1/3 din moșie, fără să mai fie și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sistemul vechi de folosire a moșiei și să se transforme în proprietari deplini, de tip capitalist, ceea ce s-a și realizat prin Regulamentul Organic, aplicat în Moldova începând cu anul 1832, prin care boierul devenea proprietar pe 1/3 din moșie, fără să mai fie și stăpân de sat. Prin Regulamentul Organic, numărul zilelor de clacă au crescut, acceptându-se dependența țăranului față de proprietar, chiar dacă îl obligă pe proprietar să pună la dispoziția țăranului 2/3 din moșie. De la aplicarea Regulamentului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1/3 din moșie, fără să mai fie și stăpân de sat. Prin Regulamentul Organic, numărul zilelor de clacă au crescut, acceptându-se dependența țăranului față de proprietar, chiar dacă îl obligă pe proprietar să pună la dispoziția țăranului 2/3 din moșie. De la aplicarea Regulamentului Organică până la reforma agrară realizată în 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost și alte încercări de a reglementa raporturile dintre proprietari și țăranii clăcași. Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de proprietar deplin al boierului, iar săteanul este considerat „chiriaș”. Pentru pământul primit prestează 22 zile de clacă și dă zeciuiala din cereale, iar pentru fânațuri una din cinci. Se recunoaște dreptul țăranului chiriaș de a se muta pe altă moșie după interesul și folosul lui, iar proprietarul avea dreptul s încredințeze moșia cui i-ar conveni mai bine și să alunge de pe moșie pe cine ar dori. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) reforma agrar promisă țăranilor în timpul revoluției
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primit prestează 22 zile de clacă și dă zeciuiala din cereale, iar pentru fânațuri una din cinci. Se recunoaște dreptul țăranului chiriaș de a se muta pe altă moșie după interesul și folosul lui, iar proprietarul avea dreptul s încredințeze moșia cui i-ar conveni mai bine și să alunge de pe moșie pe cine ar dori. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) reforma agrar promisă țăranilor în timpul revoluției de la 1848-1849, reluată în dezbaterilor divanurilor ad-hocă când deputații pontași cereau „să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar pentru fânațuri una din cinci. Se recunoaște dreptul țăranului chiriaș de a se muta pe altă moșie după interesul și folosul lui, iar proprietarul avea dreptul s încredințeze moșia cui i-ar conveni mai bine și să alunge de pe moșie pe cine ar dori. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) reforma agrar promisă țăranilor în timpul revoluției de la 1848-1849, reluată în dezbaterilor divanurilor ad-hocă când deputații pontași cereau „să fim ai țării, să avem și noi o ară”, n-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-lea, totuși, legiuirea, numită Regulamentul Organic, specifică în mod concret și impune norma de lucru, mărind numărul zilelor de clacă. Legea rurală de aplicare a reformei agrare din 1864, act progresist, democratic, a avut și opozanți între marii proprietari de moșii, care considerau că împroprietărirea țăranilor, prin divizarea proprietății în loturi, este o măsură de moment, care nu va satisface cererea de pământ a țăranilor. și problema se va pune din nou, ceea ce nu era cu totul lipsit de adevăr. Atunci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la împroprietărire, chiar dacă unii dintre ei ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii, în funcție de numărul vitelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]