1,365 matches
-
schimb, terenurile rămăseseră sub controlul aristocrației autohtone. Boierii își păstraseră moșiile și puterea politică fără să se convertească la islamism. Era în vigoare un veritabil sistem feudal. Țăranul, de obicei iobag, trebuia să plătească sume mari atît statului, cît și moșierului. Întreaga povară a sistemului corupt a ajuns să apese pe umerii acestuia, cel mai de jos de pe scara socială. Pe la jumătatea secolului, obligațiile deveniseră atît de copleșitoare, încît regiuni întinse erau depopulate. Indivizi, grupuri mici sau chiar sate întregi considerau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
evalua impozitele cu precizie. Înainte de aceasta, unii indivizi și unele sate dețineau scutire totală de taxe, chiar dacă nu aveau statut de boieri. Boierii s-au opus cu înverșunare recensămîntului. Acesta nu numai că instituia controlul autorității centrale asupra relației dintre moșier și țăran, dar mulți boieri beneficiau de serviciile prestate de unii țărani care nu plăteau nici un impozit statului și erau deci o sursă mai mare de profit pentru stăpînii lor. Înregistrarea lor însemna că întreaga populație, cu excepția clasei boierești, urma
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din reprezentanți ai profesiilor. Cei care aveau rang de nobili constituiau o minoritate din totalul populației și erau categorisiți atît după bogăția și posesiunile cît și după originea și titlurile lor. În partea de sus a scării se situau marii moșieri, dintre care unii, cum erau membrii familiei Esterházy din Ungaria, puteau deține milioane de acri de pămînt; la celălalt capăt, o serie dintre cei care beneficiau de acest rang puteau avea practic o situație doar ceva mai bună decît cea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a impozitelor datorate statului și bisericii. Oamenii aceștia aveau de plătit și sume mari pentru dreptul de a folosi pămîntul. Populația țărănească înfeudată era împărțită în două grupuri. Primul, șerbii, nu erau liberi ca indivizi. Legați de pămînt, ei datorau moșierului diverse taxe în natură și sub formă de servicii, iar viețile lor erau supuse controlului nemijlocit al acestuia. Cel de al doilea, care munceau pămînturile ca arendași, erau liberi să se mute în altă parte, să se căsătorească după bunul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
maghiară a continuat să se opună presiunilor de centralizare ale Vienei. Această adunare, care putea fi convocată de rege sau de palatin (vicerege al Ungariei medievale n.t.), reprezentantul regelui, era împărțită în două camere, cea dintîi reprezentînd interesele marilor moșieri, iar cea de a doua pe cele ale nobilimii rurale. Prima cameră se întrunea sub președinția palatinului și era compusă nu numai din marii proprietari funciari, ci și din demnitarii bisericii, în frunte cu primatul catolic (capul bisericii catolice n.
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
situație care avea să aibă o influență decisivă asupra relațiilor cu sîrbii. Conducerea Croației Civile avea în frunte un ban, adică un guvernator, care era numit de coroană și era de obicei ungur. Parlamentul unicameral, sabor-ul, era format din marii moșieri, din reprezentanții nobilimii de jos aleși la nivel național, din prelații catolici, din delegați ai orașelor libere și dintr-o serie de alți cetățeni aparținînd altor categorii. Acest organism trimitea reprezentanți în dieta maghiară. Trei dintre aceștia deveneau membri ai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
erau obligați să-i dea seniorului o pereche de claponi, o pereche de pui, o duzină de ouă și o anumită cantitate de unt pe an de fiecare gospodărie. Ei aveau totodată obligația să presteze servicii de transport în folosul moșierului."4 Harta 14. Frontiera Militară habsburgică Atît șerbii fără familie din Slavonia cît și cei din Croația își puteau părăsi lotul dacă își îndeplineau îndatoririle și dacă era de acord stăpînul domeniului. Reformele lui Joseph al II-lea, inclusiv emanciparea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mică minoritate în Transilvania, sașii erau extrem de stricți în privința autonomiei lor. Ungurilor și românilor le era interzis să dețină proprietăți pe teritoriul lor și nu se puteau nici căsători cu fetele lor. Grupul lor privilegiat era constituit nu numai din moșieri nobili, ci și din țărani și orășeni. Orașele săsești, în primul rînd Brașovul, erau mari centre comerciale. Organizarea politică și religioasă ignora complet populația românească și biserica ortodoxă, adică majoritatea locuitorilor Transilvaniei în secolul al optsprezecelea. Fără să ocupe o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
omenești. La început, răsculații au repurtat victorii foarte importante, ajungînd să dețină controlul asupra unei mari părți a Transilvaniei, iar nobilimea era îngrozită la culme. Punînd accentul pe loialitatea lor față de împărat, rebelii au declarat că mișcarea era îndreptată împotriva moșierilor transilvăneni. Programul lor era extrem de radical pentru perioada respectivă: el pretindea nu numai abolirea iobăgiei și instituirea egalității sociale, ci și împărțirea pămîntului moșiilor. Cu toate declarațiile de loialitate, guvernul habsburgic trebuia să acționeze. Deoarece nu a reușit la început
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se țină cont de sensibilitățile locale sau conservatoare. Schimbările depășeau cu mult cele mai extremiste idei ale lui Joseph al II-lea. S-a pus capăt sistemului seniorial; țăranii urmau să primească tot pămîntul pe care îl lucrau. Corvezile datorate moșierilor și zeciuiala către biserică au fost desființate fără compensații. A fost introdus Codul lui Napoleon și toți oamenii au fost declarați egali în fața legii. Impozitele însă au rămas. Multe nemulțumiri au fost provocate de menținerea sau chiar mărirea taxelor către
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ale disputei se refereau la statutul Principatelor și la drepturile Rusiei de a recurge la o intervenție armată. În acest timp, mulți boieri reveniseră în Principate, deși o parte din ei au rămas peste hotare pînă în 1826. Unii dintre moșierii locali au declanșat o serie de represalii împotriva celor care participaseră la revolta lui Tudor Vladimirescu. Satele au fost dezarmate și s-au făcut tentative de percepere retroactivă a impozitelor. În general, problema a fost totuși tratată cu moderație. Boierii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și a înțelegerilor ulterioare, familiile legate anterior de domeniile aflate în proprietatea musulmanilor au devenit stăpîne pe deplin pe pămîntul pe care îl lucrau. În timpul și imediat după revoluție, s-au depus eforturi serioase pentru alungarea din mediul rural a moșierilor turci. Viața a devenit grea și periculoasă pentru cei care încercau să rămînă. Acolo unde a fost posibil, Miloš a pus mîna pe proprietățile statului otoman. Tratatele de mai tîrziu, care interziceau stabilirea musulmanilor în Serbia, îi obligau pe aceștia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era constituită deci în mare parte din țăranii care lucrau în sistemul dijmei atît pe pămînturile musulmanilor cît și pe cele ale creșinilor. În perioada revoluției, așa cum am văzut, populația musulmană a fost alungată sau masacrată, iar proprietățile ei jefuite. Moșierii creștini nu au avut parte de același tratament. În timpul și după revoluție, țăranii din Serbia au pus pur și simplu stăpînire pe pămîntul domeniilor musulmane pe care îl lucrau. A avut astfel loc un transfer al unei mari părți a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bavarez din Grecia era teoretic în favoarea micilor proprietari de pămînt. La urma urmei, Bavaria era un ținut de fermieri prosperi. În 1833 s-a estimat că doar o șesime din țăranii greci posedau pămînt; ceilalți îl cultivau pe cel al moșierilor sau al domeniilor statului. Pentru dreptul de folosire a pămîntului statului, agricultorul plătea o taxă de 25 % din produse, față de 10 % cît li se impunea țăranilor care posedau propriul lor lot. În 1835 a fost introdusă o lege care permitea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
stabilite la douăsprezece zile, dar intervalul de muncă depindea din nou de sarcinile îndeplinite, practic ajungînd să se ridice la circa douăzeci și patru pînă la treizeci și șase de zile în Valahia și la peste cincizeci în Moldova. În Valahia, unde moșierii nu-și prea administrau personal pămînturile, aceștia preferau să primească bani gheață în locul corvezilor. Ei își dădeau apoi pămîntul în arendă în termenii stabiliți cu țăranii; domeniile erau conduse de vechili, în timp ce proprietarii locuiau la București sau călătoreau prin Europa
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
drepturilor otomane de preempțiune a deschis calea comerțului Principatelor cu Occidentul într-un moment cînd cererea de cereale necesare populației industriale apusene tot mai numeroase era din ce în ce mai mare. Piața produselor agricole românești a crescut deci pe parcursul secolului. Era în interesul moșierilor români să aibă în stăpînire o suprafață de pămînt cît mai mare posibil și să asigure forța de muncă corespunzătoare. Regulamentele Organice i-au pus astfel la îndemînă boierului tipul de regim agrar care îi aducea cele mai mari avantaje
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
român nu era șerb, adică nu era legal legat de moșia pe care muncea, dar era obligat să presteze corvezile și să plătească pentru dreptul de folosire a pămîntului. Trebuiau introduse unele modificări clare în domeniul relațiilor dintre țăran și moșier. Astfel de măsuri nu puteau fi însă aplicate fără colaborarea adunării, care era dominată de boieri, ale căror interese erau extrem de implicate în această privință. În mai 1864, Cuza a rezolvat situația printr-o lovitură de stat. Atunci cînd adunarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
grădina, sau circa 0,5 acri (0,2 hectare). În schimbul zeciuielii și al corvezilor de care era privat, boierul urma să primească o compensație. Țăranul plătea taxe statului timp de cincisprezece ani, iar guvernul îi despăgubea la rîndul lui pe moșieri. Pămîntul țăranului era considerat inalienabil vreme de treizeci de ani, o măsură desemnată să-l împiedice pe moșier să recîștige controlul asupra fostelor lui pămînturi. Reforma nu a funcționat conform așteptărilor; nu a apărut o clasă puternică și prosperă de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
boierul urma să primească o compensație. Țăranul plătea taxe statului timp de cincisprezece ani, iar guvernul îi despăgubea la rîndul lui pe moșieri. Pămîntul țăranului era considerat inalienabil vreme de treizeci de ani, o măsură desemnată să-l împiedice pe moșier să recîștige controlul asupra fostelor lui pămînturi. Reforma nu a funcționat conform așteptărilor; nu a apărut o clasă puternică și prosperă de țărani înstăriți. Problema fundamentală era faptul că țăranii, cu excepția, poate, a celor din prima categorie, nu au primit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
loturi de pămînt. Era plătită o despăgubire, fixată la suma apreciată că ar fi primit-o stăpînul domeniului într-un interval de douăzeci de ani; acest standard fusese aplicat frecvent și în alte regiuni. Guvernul urma să-i despăgubească pe moșieri și apoi să strîngă dările de la țărani în rate vreme de douăzeci de ani. Pășunile și pădurile au fost și ele împărțite. Seniorul deținea anumite părți ale domeniului în deplină proprietate, iar partea țăranului era dată asociațiilor comunale. Nobilimea și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reforme radicale în agricultură. Problema aceasta era totuși esențială pentru majoritatea populației. În ciuda reformelor, condițiile de trai ale țăranilor rămăseseră proaste. Alcătuind 90 % din populație, țărănimea, atît cea creștină cît și cea musulmană, era supusă unor obligații grele. Faptul că moșierii aveau aceeași origine națională și vorbeau aceeași limbă ca și cei care le munceau domeniile nu contribuia cu nimic la îmbunătățirea situației. Pe toată durata secolului, nu au existat răscoale țărănești frecvente cauzate de condițiile grele din agricultură, ci îndreptate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de pe cele din prima categorie aveau anumite drepturi de folosire a pămîntului, acestea fiind garantate prin lege în 1859. Spre deosebire de acestea, pămînturile din cadrul beilîcurilor se aflau în deplina proprietate a proprietarului funciar respectiv. Țăranul lucra pămîntul în termenii stabiliți împreună cu moșierul. El plătea un procent ridicat din produsele lui beiului și era obligat să presteze corvezi. Țăranii erau nemulțumiți în special de condițiile deținerii pămîntului din cadrul agalîkurilor și de obligațiile sub formă de muncă din beilîcuri. Ei erau lezați și de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Balcani în caz că se iveau situații extrem de periculoase sau erau comise atrocități. În vara anului 1875 a izbucnit o revoltă în Herțegovina, care s-a răspîndit imediat în Bosnia. Cauza fundamentală era situația din agricultură și relațiile tensionate dintre țărani și moșieri și să nu uităm că ambele grupuri erau slavi de sud ca limbă și origine etnică, dar deosebiți prin religie. Mișcarea era în primul rînd de natură socială și economică, nu națională. Rebelii aveau o poziție foarte puternică. Ei erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
decis să plecăm și să caut un tratament adecvat mai departe. Avînd o pereche de cai de la fermierul care ne oferise găzduire, am plecat Înapoi, Însoțiți de același ghid laconic, vorbitor de quechua, ce ne-a cărat bagajele la insistența moșierului. În mentalitatea oamenilor bogați din zonă, este perfect normal ca servitorul, chiar dacă merge pe jos, să suporte toate greutățile și toate neplăcerile drumului. Am așteptat pînă cînd prima cotitură ne-a scos din raza vizuală a latifundiarului și ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
154-156 20. PR. IOAN GHERGHINA autobiografie Subsemnatul preot Ioan Gherghina născut în com. Faraoani, Valea Mare, în anul 1915, la 25 martie din părinții Ianoș și Anița, țărani agricultori, neavând teren suficient, fiind obligați să închirieze teren în parte de la moșierul Mt. Fodor. Familia fiind compusă din 8 copii, eu fiind ultimul, botezați în religia romano-catolică. După grădiniță am fost dat la școala primară din Valea Mare (1922-1926) absolvind 4 clase primare sub conducerea lui Ivan V. Menciu, om cu înalte
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]