1,257 matches
-
nici el bucuros Și pe când s-a făcut colectiva, cu ordin de la Partid, în Țara noastră românească, niște tovarăși de la oraș, care se ocupau cu înscrierea obligatorie a agricultorilor în colhoz, au venit și au intrat în ogradă la Tata-bătrân Moșneagul, cam ghebos fiind și cam țeapăn, dar încolo se ținea bine, i-a chemat în casa cea mare și i-a așezat, care pe lavițe, care pe scaune, întrebându-i bățos, cum era el: cu ce treabă vă aflați pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
încolo se ținea bine, i-a chemat în casa cea mare și i-a așezat, care pe lavițe, care pe scaune, întrebându-i bățos, cum era el: cu ce treabă vă aflați pe la noi? Iar ei, ca să-l îmblânzească pe moșneag și să-l câștige de prieten, l-au întrebat: în ce an s-a născut? Deci, a urmat Cornel Braiu: povestește tătuca, precum că el le-ar fi răspuns: am fost adus pe lume, taman când venise în Țară, Vodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
răspuns Zicând: apăi că, tocmai am împlinit această sută de ani, pe la Sânzienele de acum cinci veri în urmă Și musafirii, schimbând unele priviri mirate între ei, nu știau cum să-l ia și cum să se mai apropie de moșneag și unul dintre ei, mai gospodari la vorbă, și-a adus aminte niște potrivite cuvinte, zicându-i să nu-i fie de deochi, că la etatea lui se ține ca bradul și că lui i se pare că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
alt musafir cu colectiva a ținut să afle care-i secretul de a trăi mult și că să-i spună și lui: cum a făcut de a atins suta de ani și a și trecut de ea, de sută? Încât moșneagul a scos iar luleaua din gură cu dreapta, și-a netezit musteața cu stânga și a răspuns, privindu-l dintr-o parte Zicând: d-apoi care să fie secretul? Că numai am răsuflat și iar am răsuflat, toată viața și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
rău decât pare/ e așa de rău că nu se poate spune sau arăta/ de asta am băut 4 beri și mă duc undeva nu știu unde// în fața mea e întuneric și un drum pe care merg/ în fața mea o babă cu moșneagul ei duc o geantă grea/ să vezi iarna cât de greu va fi să mergi pe aici// spui rău și nu spui nimic/ totul rămâne în cap/ rămâne în aer/ dacă mi-aș crește în cap o floare/ și dacă
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
scăpat- o!>>. Pupăza, zbrr! pe-o dugheană și, după ce se mai odihnește puțin, își ie apoi drumul în zbor spre Humulești și mă lasă mare și devreme cu lacrămile pe obraz, uitându-mă după dânsa!... Eu atunci, haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească pasărea...” Formele de viitor popular ("îi pupa”, "a ieși”, "m-oi întoarce”), locuțiunile verbale( "mă dau jos”, "își ie drumul în zbor”) și interjecțiile predicative ("zbrr!”, "haț!”) dau oralitate, vivacitate și mișcare textului. Prezența inversiunii verbale în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
și el cu dânsele și fiecare avea strânsură pentru iarnă și parale albe pentru zile negre; c-un cuvânt fiecare avea mai mult de cîtu-i trebuia, căci pe atunci toată țara era "conservatoare". Iar nu se potrivește! Oare ce făcuseră moșnegii ca să merite urgia liberalilor? Ce să facă? Ia pe cât [î]i ajunsese și pe ei capul. Biserici/mănăstiri, școli, spitale, fântâni, poduri, să li se pomenească și lor numele când va crește iarba de-asupra lor... și încă una, pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și cu ea întreaga strălucire feerică a Curții de la Versailles. Dar Gabriel scapă. El intră în casa tătîne-său, îngenunche înaintea chipului de marmură a mumei și-n această poziție îl află Sofia. Această femeie, măritată după un prezident de Curte, moșneag de 70 de ani, ea care nu iubise niciodată și care avea sete de amor adevărat, îl îndrăgește de la cea dentîi privire pe tânărul Mirabeau. Un moment după aceasta el intră în conflict cu // favorita tatălui său, îi rupe de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tacă, să-și dea seama că dezgolirea sufletelor poate deveni dureroasă, contopirea lor ne poate face să țipăm și firul vieții să se desfacă vertiginos de pe ghem ca în acel coșmar al unui copil care în câteva clipe a devenit moșneag cu barbă. Dar ea nu tăcea, mângâierile ei nu se opreau. Că eu știu? Că eu am înțeles? Că de-atunci, o, de-atunci când ne aflam în bibliotecă și eu o priveam cu dușmănie și-a dat seama că e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
renunțe. Referirile mele la un trecut care îmi umplea sufletul, deși foarte prudente acum, nu-i aduceau decât o exclamație scurtă, a, da, sau, sigur, era foarte frumos, până când într-o zi îmi spuse chiar mirată: "Parcă ai fi un moșneag care trăiește din amintiri. Sîntem tineri, trăim în prezent... Nu pot să-i înțeleg pe cei care vorbesc mereu de trecut și de viitor, nu mai văd clipa de față, care singura e viață; restul e iluzie care s-a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dinainte. Turnarăm în cești... "Ar fi prea simplu", zise Ion. "Adică?" "Să te duci să predai copiilor abecedarul." "Și de ce n-ar fi simplu?' Lucrurile sânt mai complicate", rosti el sibilinic și se ridică încet, ai fi zis ca un moșneag cu umerii încovoiați de atâta înțelepciune și se îndepărtă și dispăru după o perdea. Rămăsei singur câteva minute și mă uitai să văd ce făcea individul cu ziarul. Dispăruse, lăsând în urma lui ceașca de cafea pe care o băuse, ca
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
continentale, cu 23 de milioane de pasageri agățați silențios de punte, așteptând să vină „mașina de carne“ sau, cine știe, să defileze la un ultim spectacol. Aproape nimic nu se potrivea cu poveștile senile și optimiste din manuale, în care moșnegi impecabili, însoțiți de câte un pionier parcă dat cu ruj pe buze, sorbeau din priviri steagul Partidului de pe catargul Fabricii de Textile. Bătrânii mei arătau încruntați, cu dopurile de vată atârnându-le din urechile păroase și pe care le scoteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
râs“. Și ea a fost prima care a lăsat-o de batjocura lumii: aflându-se în sat că Marie s-a întors, toți au dat fuga s-o vadă, mai că nu s-a adunat tot satul în casa bătrânei: moșnegi, copii, femei, fete, toți s-au adunat, au alcătuit o gloată grăbită, nesățioasă. Marie zăcea pe podea, la picioarele bătrânei, flămândă, zdrențuită și plângea. Când au dat toți buzna, s-a acoperit cu părul ei despletit și a rămas tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
există toate câte le vezi. Înainte de mine nu erau decât boiari și rumâni. Luminează-te și vei fi, voiește și vei putea. Eu am creat țara aceasta, înainte de mine nu era nimic". Omul pururea tânăr râse, îi dete cu tifla moșneagului și se făcu nevăzut. Când ne uităm cu binoclu, ne pare scena foarte aproape, când îl întoarcem ea ne pare foarte departe. Dac - am întoarce binoclul istoric spre anul 1654, la încoronarea lui Constantin Basarab, fiul lui Radu Șerban, am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu-i trebuie acest lux. Dar găsea condiții materiale de existență, găsea pășune pentru vite și loc de arătură. Dacă pe lângă acestea își mai putea dura o biserică și o școală primară, să aibă popă bun, dascăl bun și câțiva moșnegi cinstiți să-l judece după obiceiele lui vechi și drepte, exigențele lui publice se încheiau. Dar d-nii Fleva, Cariagdi, Carada sunt alt soi de români. Lor le trebuie un cancellarius, un archigrammateus... cam agrammatos. Din fericire, cancellarius însemnează {EminescuOpXII 120
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încrucișată c-o altă rasă, asemenea tânără, dă un rezultat nou, în care aptitudinile amîndorora se împreună într-o formă nouă, vitală. Amestecul însă dintre o rasă îmbătrînită și una tânără dă aceleași rezultate pe cari le dă căsătoria între moșnegi și femei tinere: copii închirciți, mărginiți, predispuși spre morbiditate. {EminescuOpXII 273} Daca vom alătura regula aceasta la fenomenele câte ni se prezintă, daca vom considera emigrațiunea anuală pentru cauze de sănătate a populațiunilor orășenești din România și morbiditatea cunoscută a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la muncă în cuști de câni ca ale hengherilor, iar noaptea, ca să nu fugă îi înconjura cu cercuri de fier cu țepi. Dosarele tribunalului sunt față. Azi arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură, [î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor și spurcăciunilor universului a ajuns poporul românesc. Și aceste rele strigătoare la cer
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Costin, care-și punea creștetul sub sabie pentru a înlătura un bir nou, când e vorba de a apăra adevăratul popor românesc de esploatarea la care e supus, atunci adio Romînie! Atunci [î]i vezi alături cu jidanii cari scuipă moșnegilor de la țară în gură și le frig ochii deasupra tăciunilor; atunci sunt frați cu străinii și împart "mielul Paștelor" cu ei. Ei, acest adevăr vă doare, confraților, de ați ajuns a răstălmăci pasaje din articolele noastre și a vă face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
marile proprietăți erau preluate de arendași care nu urmăreau decât profitul și dezbinarea (vezi răscoala din 1907 - versiunea Paulescu) pentru care nu se sfiau după cum spunea Eminescu „să biciuiască pe țărani, să Înjuge fetele la plug, să-i scuipe pe moșnegi În gură și să-i țină cu fața deasupra focului” (Spitalele rurale - Timpul, 20 august 1881). În acest context circulația bunurilor aducătoare de profit ocolea populația autohtonă, realizând un circuit vicios din ce În ce mai de nepătruns și cu direcții necunoscute, sărăcind țara
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de Sângiorz, Constantin și Elena, Paști, Florii, Rusalii (Duminica Mare), Schimbarea la față, alungă moroii și bolile, fertilizează femeile. Copilul apare Într-o poveste În urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel fabricat. La trei ani devine flăcău și Își cere darul de la nănaș, o vacă neagră. În Fata mamei mărei, o babă care locuia singură Într-o pădure, și-a confecționat o păpușă de mărimea unui om
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
te Însoară, că În doi mai degrabă veți afla norocul, este Îndrumat să meargă pe o cărărușă, Într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt, trei zâne. Moșneagul Îl sfătuiește să fure aripile de la zâna cea mai mică, să se ascundă În nisipul din izvorul de la malul lacului și să stea ascuns până ce zâna Îi va spune de trei ori: Ieși, văzutule și nevăzutule, tu vei fi al
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
gândul la raportările de cifre false la nivel național în agricul tură, care, însumate, dădeau o suprafață mai mare decât a României. Și înșelătoria funcționează zeci de ani, fără ca nimeni să o dezvăluie. Doar omorârea tinerei Ana Draga de către un moșneag psihopat aduce organele de anchetă în zonă. Printre săteni nu există personaje pozitive. Toți sunt ascunși, alunecoși, reci, nesinceri. Tânărul milițian al satului e un tembel care îi trăgea clopotele Anei Draga, dar după moartea ei nu face absolut nimic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
parte din tematica căreia i-a acordat fide- litate constantă pe întreg parcursul vieții rea- lizând lucrări exemplare și importante chiar da- că, în linii mari, concepția rămâne tributară academismului. Portrete de bătrâni singuratici aplecați asupra unor cărți, călugări, preoți, moșnegi pe gânduri dar și portrete ale unor personalități de marcă din istoria și cultura românească: Kogălniceanu, Alecsandri, Conta, Negruzzi sau Asachi, ș.a. “... sunt câteva exemple prin care virtuțile de portretist tre- buiesc luate în seamă”. În portretistică, Stahi a onorat
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pofta inimii, în viermuiala de figuri, nu distingi propriu-zis niciuna: ele sunt neutre și inexpresive. În schimb gestul, mișcarea individualizează și acolo 54. Alteori, profesoara de literatură comparată reface liniile de demarcație între umanitatea din povestea Fata babei și fata moșneagului și un desen aparținând lui Breughel cel Bătrân, Pelerinii din Emaus: Un desen al lui Breughel cel Bătrân, reprezentând Pelerinii din Emaus, înfățișează în fapt trei bărbați în costumul de călătorie al vremii pictorului, cu pantalonii scurți, cu pelerine scurte
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Aceste cuvinte le auzi Ion, numit Ciobanul, și-i zise tânărului bogat: De la Dumnezeu de sus vine darul cel bun; dar într-acolo nu poți trimite nimic; Dumnezeu primește mulțumirea noastră prin locțiitorii Săi. Vino după mine! Tânărul urmă pe moșneagul cel credincios Ion Ciobanul și ajunseră la o casă sărăcăcioasă. Acolo era numai sărăcie și suferință. Tatăl zăcea bolnav, mama era fără o mână și se văitau că nu aveau o bucată de pâine nici măcar pentru copiii lor care plângeau
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]