202,454 matches
-
teologiei Bisericii Răsăritene a subliniat-o mai târziu și Sfântul Grigorie de Nazianz: „numai cel ce devine una cu Dumnezeu este mântuit”. (Epistole, 101, PG XXXVII, col. 118). 6 Totuși, Sfântul Ignatie este mai apropiat decât Sfântul Apostol Pavel de modelele epistolare elene; vezi William R. Schoedel, Ignatius of Antioch: A Commentary on the Letters of Ignatius of Antioch, Fortress Press, Philadelphia,1985, p. 35 și Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Însuși: „Hristos, nădejdea noastră (I Tim. 1, 1), în Care vom fi găsiți dacă viețuim așa”15. Accentul la Sfântul Ignatie se pune pe ascultarea față de învățătorii Bisericii care oferă accesul la Dumnezeu. Într-una dintre imagini, episcopul prezidează după modelul lui Dumnezeu, cu preoții așezați după modelul sinodului apostolilor 16. Într-o altă imagine, preoții sunt percepuți ca acordați la episcop, precum corzile unei chitare (cu douăsprezece corzi), cu credincioșii, toți cântând într-o singură voce, formând corul 17. Și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
1), în Care vom fi găsiți dacă viețuim așa”15. Accentul la Sfântul Ignatie se pune pe ascultarea față de învățătorii Bisericii care oferă accesul la Dumnezeu. Într-una dintre imagini, episcopul prezidează după modelul lui Dumnezeu, cu preoții așezați după modelul sinodului apostolilor 16. Într-o altă imagine, preoții sunt percepuți ca acordați la episcop, precum corzile unei chitare (cu douăsprezece corzi), cu credincioșii, toți cântând într-o singură voce, formând corul 17. Și atunci, adevăratul creștin este în perfectă concordanță
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
supraviețuiască profesional în plin dogmatism, pe de o parte, iar, pe de altă parte, deși născut și format în lumea de imagini a ilustrului său tată, el trebuii să se comporte și să se afirme ca un artist eliberat de modele și de orice tip de constrîngere. Și în aceste condiții, potențial destructive pentru orice formă de exprimare liberă, Ioan Mattis a reușit să se afirme ca un artist de anvergură europeană, cu o mare mobilitate, dar și cu o la fel de
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
cu care Florin Gabrea debutează ca dramaturg, Ion Luca Ca..., publicată anul trecut la Arvin Press. Citind-o, stai să te întrebi dacă meritul "potrivelii" e al naturii sau al culturii. Altfel spus, cine respectă, schimbînd ce e de schimbat, modelul. Florin Gabrea, în intenții și în stil, sau societatea. În intenții și în stil. Un pretins voievod al românilor, Constantin Valentin Tamburin (pricepeți aluzia...), înființează M.L.P.H. (acronim ambiguu), "sectă" politică în care personajele-membri cred nezmintit. Mai puțin V.Mazilescu, "un
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
structurale pe care Radu Pavel Gheo le constată și le deploră. Remarcând ironia suprapunerii cu critica neomarxistă, el devine de două ori melancolic: mai întâi, pentru că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târgul american; și apoi, fiindcă modelele și contramodelele trâmbițate propagandistic de vechiul regim fac imposibilă, azi, o adevărată decantare critică. Limbajul însuși a fost alterat. A observa și a numi, cu deplină îndreptățire, deficiențe ale societății americane contemporane echivalează cu reacționarismul sau cu debilitatea intelectuală. și
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
unor împrumuturi, ceea ce ar fi implicat adaptarea lor fonetică totală, de fapt nerealizată. În DOOM-2 se indică explicit pronunțarea lor: computer (pron.: compiuter), parură (pron.: parüră) etc. Au fost corectate și unele recomandări (învechite) de pronunție a unor anglicisme după model francez: în 1982, bluf apărea ca pronunțat blöf; acum indicația este blaf. Și în morfologie s-a renunțat la unele adaptări analogice ale finalei (se recomandă pedigri, nu pedigriu, ca în vechiul DOOM), dar s-au validat altele: se recomandă
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
Diferența, aici ireconciliabilă, dintre principiul masculin călător și cel feminin sedentar are firește o tradiție îndelungată, însă cititorul aventurilor micului pinguin se va gîndi înainte de toate la peregrinările lui Odysseus și la statornicia Penelopei. Puiul de maimuță întruchipează simultan două modele distincte ale feminității: puterea sa de seducție descinde direct din mrejele nimphei Kalypso, dar forța care o ține locului nu este cu nimic mai prejos decît cumințenia Penelopei. Dacă ar fi doar un accident de parcurs, o fata morgana fără
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
ea. Punctul final al aventurilor sale dezvăluie astfel cu concretețea unui toponim - al cărui ecou de altfel Apolodor îl aude mai întîi chiar în Labrador - sensul pînă atunci difuz și riscul întotdeauna cert al întregului itinerariu. O anume influență a modelului homeric poate fi simțită și aici, de vreme ce nici Ithaka propriu-zisă nu se lasă recunoscută în primă instanță de stăpînul ei întors acasă, Odysseus arătîndu-se la debarcarea în ținutul natal peste măsură de circumspect, chiar față de asigurările protectoarei sale Athena, pentru
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
care păreau nefavorabile coeziunii s-a săvârșit un miracol. Contrar previziunilor sceptice, cei doi s-au tratat de la egal la egal, au solicitat unul de la altul sfatul, solidaritatea, afecțiunea. Un aliaj de un calibru neobișnuit va fi înălțat ca un model de alianță literară, el va dezminți colportajul că talentele nu se suportă între ele, că sunt mistuite de rivalități, că nu se pot defini decât prin egolatrie și narcisism. Să precizez încă o dată datele parteneriatului. Rezum, s-a înțeles, sper
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
cu un contemporan, ca și cum ar trăi în preajmă, deloc stingher prin transplantarea în altă epocă. Prea puțin s-a demodat. Și azi multe teatre includ în repertoriu piesele vestite, desțelenind drumul lor spre actualitate. Peste tot se observă respectul față de modelul clasic, intervine și controlul modernității, care retează excesele în declamare, în expunerea patimilor. Un accent mai sceptic nu e interpretat ca o jignire, ci ca o aprofundare a tâlcurilor. Astfel, ca o dovadă a lipsei de încrâncenare șirul de manifestări
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
și Goethe, fapt care ar explica absența sa de la ceremonia funerară. Tocmai marile întâlniri, culmi ale comunicării posibile între spirite creatoare, netulburate de gelozii și invidii, sunt de obicei ținta unor defăimări. Orice comparație șchioapătă, nu vreau să insinuez că modelul german e identic cu cel românesc. Pe o latură a versantului însă, alăturările sunt, cred, justificate. Nu uit, repet, conjuncturile neomogene. Pentru Eminescu, ajuns la o anume răspântie, Maiorescu se profila ca un companion literar pe care l-ar fi
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
impact dintre cele mai puternice cu numeroase cutume, prejudecăți, tabuizări. E o paradoxală explozie de viață produsă de o zonă "moartă", care pune în primejdie o complicată butaforie de aranjamente și interese ce riscă a se prăbuși. Pe deasupra oferă un model al unui discurs liber, în contrapartidă cu textele grevate de oportunism și în consecință neviabile. Literatura de sertar nu e o vorbă goală și nici un detaliu secundar, o neglijabilă anexă a celei "consacrate" în știutele condiții vitrege, ci o alternativă
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
C.T. Popescu. Nu mă pot opri să nu observ subtextul mesajelor veninoase trimise în direcția celor doi: ele survin în momentul în care presa românească e condusă, preponderent, de oameni tineri și foarte tineri. S-ar deduce de aici că modelul reprezentat de generația C.T. Popescu și Ion Cristoiu e considerat perimat, că genul de texte ivite din pana susscrișilor ține, de-acum, de protoistoria jurnalisticii românești. Bine-ar fi ca lucrurile să stea așa. Dar nu stau. O analiză, fie
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
românești. Bine-ar fi ca lucrurile să stea așa. Dar nu stau. O analiză, fie ea cât se poate de sumară, arată că tinerii de succes din presă își datorează începutul de notorietate tocmai apropierii de unul sau altul din modelele abhorate acum. Ceea ce numeam la începutul rândurilor de față o operațiune de linșaj se relevă a fi, la a doua vedere, o simplă, banală și nu prea onorabilă încercare de a scoate din joc niște competitori nu tocmai ușor de
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
citat doar cele mai cunoscute nume). Am întîlnit-o pe Herlinde Koelbl la un Tîrg de carte de la Frankfurt pe Main și în forfota tipică evenimentului autoarea a avut amabilitate să -mi acorde un interviu la standul editurii Knesebeck. Cred că modelul Herlindei Koelbl merită să fie urmat și în spațiul cultural românesc. R.B.: Herlinde Koelbl, în albumul Spuren der Macht/ Urmele Puterii ați urmărit modificarea fizionomiilor membrilor clasei politice, în alt album v-ați oprit asupra chipurilor și trupurilor unor femei
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
cauză și dacă rezultatul dialogului va avea valoare sau dacă vrei doar să-l "exploatezi". Este foarte important ca oamenii să simtă că felul lor de a fi, viața lor te interesează realmente. R.B.: Observați cu atenție, dincolo de aparențe, fizionomiile "modelelor", ambianța lor imediată. Ce urme a lăsat puterea pe fețele politicienilor? H.K.: A fost pur și simplu uluitor cît de marcante sunt urmele pe care puterea și viața publică le trasează în fizionomia umană.Politicienii sunt oameni care stau mereu
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
brațele îi atîrnau paralel cu corpul, dîndu-i un aer întrucîtva neajutorat. Și în albumul Im Schlafzimmer/ In dormitor, pe care l-am realizat fotografiind oameni și dormitoare în șase metropole: Londra, Paris, Roma, Berlin, New York și Moscova, le-am spus "modelelor" că pot alege ce postură preferă. Am fotografiat încăperea ca atare - și ea transmite un mesaj, prin arhitectură, prin decorațiuni, prin tablourile agățate în perete, apoi ocupanții dormitorului, cu propriul lor limbaj corporal... Prin scurte "statement"-uri le-am cerut
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
stilistică și ca ton, ele trăiesc mai întîi prin ceea ce invocă și abia ulterior prin ceea ce sînt de fapt. Pudoarea și surdina constituie stările lor firești, iar graba și scepticismul, reacțiile noastre naturale. Un asemenea gest, care intră perfect în modelul de mai sus, este minusculul album de grafică semnat de Alexandru Olian, apărut cu aproape zece ani în urmă, mai exact în 1996, la Editura Anima și prezentat de Radu Ionescu. Realizat cu grijă, dar fără ostentație, albumul lui Olian
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
problemei nu se schimbă prea mult. Pentru că valoarea și autenticitatea desenelor lui Olian nu stau în noutatea limbajului, în rediscutarea expresivității sale ori în inovații de natură tehnică, ci tocmai în această participare necondiționată a autorului la viața intimă a modelelor sale, în adînca lui angajare morală în lupta împotriva uitării și a indiferenței. Dar linia, punctul, pata, hașura, verticala și orizontala compozițiilor nu sînt aici doar materiale de construcție reci și indiferente, care descriu obiectul și atît. Ele individualizează, propun
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
lungmetrajul lui Mike Nichols din 1970, tradus Alineatul 22. De menționat că volumul apărut la Polirom se numește Catch 22/ Clenciul 22. Studiul CNA conține o remarcă privind plasarea spațială a agresiunii: "Divina Frau-Meigs și Sophie Jehel subliniază că acest model de reprezentare a violenței în film și la tv este concordant modelului cultural-valoric american și codului cultural încetățenit și dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferențială a tehnicii Ťplanului mediuť și a Ťplanului apropiatť de filmare a acțiunii. Consecința acestor
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
volumul apărut la Polirom se numește Catch 22/ Clenciul 22. Studiul CNA conține o remarcă privind plasarea spațială a agresiunii: "Divina Frau-Meigs și Sophie Jehel subliniază că acest model de reprezentare a violenței în film și la tv este concordant modelului cultural-valoric american și codului cultural încetățenit și dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferențială a tehnicii Ťplanului mediuť și a Ťplanului apropiatť de filmare a acțiunii. Consecința acestor tehnici de filmare care constă în plasarea violenței Ťîn zona interpersonalăť, înseamnă
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
da, ăsta e ăla, e evident. |sta-i Hitchcock. E clar că e Hitchcock. Să-i recunoști stilul. Să intri în sala de cinema și să zici, ăsta-i Tarkovski. - Cînd v-ați hotărît să faceți cinema, ați avut un model? - Un regizor? - Deci român nu. Nici străin? - Nu. N-am avut nici un model. M-am apucat să fac film pentru că am văzut Stranger than paradise a lui Jarmusch. Asta m-a determinat pe mine atunci să vreau să fac film
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
Hitchcock. Să-i recunoști stilul. Să intri în sala de cinema și să zici, ăsta-i Tarkovski. - Cînd v-ați hotărît să faceți cinema, ați avut un model? - Un regizor? - Deci român nu. Nici străin? - Nu. N-am avut nici un model. M-am apucat să fac film pentru că am văzut Stranger than paradise a lui Jarmusch. Asta m-a determinat pe mine atunci să vreau să fac film. Pentru că mi-a plăcut foarte mult filmul ăla și mi s-a părut
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
ciclul Puncții, encefalograme, radiografii, alături de postfața prețioasă și emfatică a lui Al. Cistelecan), se pot desprinde multe poeme ce rezistă cu brio și după douăzeci de ani de la data scrierii lor. Această validitate explicîndu-se nu printr-un avans general către modelul postmodernist și printr-o așa-zisă epuizare a modernismului înalt, ci, mai simplu, prin investiția de talent, inteligență și expresivitate întoarsă pe care autorul a făcut-o în anii săi creativi. După care, venind Revoluția, poetul n-a prea mai
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]