6,137 matches
-
faza națională a materiilor de bază, puțin mai târziu studenți cu bursă de merit, în prezent ingineri, medici, profesori, economiști, informaticieni, filologi, magistrați, manageri, oameni de cultură și artă, peste tot în țară sau străinătate, cei peste 300 de elevi modelați de doamna învățătoare Marioara Herpuț ascund astăzi, într-un zâmbet de mulțumire, lacrima de nostalgie strecurată dezinvolt în colțul ochiului. Vacanța mare a anului 2016 i-a adus doamnei învățătoare Marioara Herpuț de la Colegiul Național „Teodor Neș” din Salonta, binemeritata
DĂSCĂLIȚA MARIOARA HERPUȚ A PLECAT ÎN VACANȚA... VIEȚII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367712_a_369041]
-
indisolubilă dintre cele două elemente și a creat încrederea de sine a omului în fața lui, în primul rând, și apoi în fața celuilalt, anticipând discursul ca adevăr materializat și nu o plăsmuire. Savantul lumii moderne citea omul prin știință și îi modela cu bunătate, de la distanța demiurgică, pornirile necontrolate. Eugen Coșeriu, omul-filosof al vorbirii, născut pe meleagurile românești din zona Bălți, conștientizase încă din anii fragedei sale tinereți că: Distincția dintre limbă și realitate nu este atât de ușoară cum ar părea
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
lucrează coruperea voinței, durerea - osânda spre destrămarea firii. Plăcerea duce la moartea de bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor determinat de o poftă nerațională”12. Prin păcat, plăcerea naturală s-a alterat mișcându-se împotriva firii spre împlinirea ei prin simțuri. De aceea, Dumnezeu, dorind mântuirea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
schimb de daruri duhovnicești înăuntrul trupului eclezial. O comunitate creștină nu este deci o simplă adunare voluntară de indivizi izolați, ci o comuniune în Duhul Sfânt, care nu amestecă persoanele, nici nu le separă, ci le distinge și le unește, modelând astfel o spiritualitate euharistică și liturgică. Ar trebui să fie repusă în valoare, pe plan teologic și practic, lucrarea Duhului Sfânt în tainele de inițiere, pe care Biserica Ortodoxă le-a săvârșit împreună și cărora le-a dat o importanță
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
pe care mulți îl vedem superficial, comod, slab instruit și lipsit de conștiință de neam -, dintr-un instinct românesc (că din ce altceva?) reînvie o desinență de a cărei rarefiere nu el e vinovat. Cuvintele împrumutate în timpurile noastre sunt modelate și mai departe, tot după tipícul gramatical-morfologic românesc. Astfel, le întrebuințăm în vorbire/scriere declinate și, mai ales, însoțite de articol nehotărât („un mail”, „un site”, „un soft”) sau de articol hotărât (unele scrise fără cratimă, altele, deocamdată, cu: „mailul
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
poemul Vasul de lut . Poetei îi este străină pendularea între a urma calea lumii și calea lui Hristos. Deplina predare în mâinile Olarului este pentru ea o decizie radicală, determinată de pocăința autentică și de dispoziția de a se lăsa modelată în armonie cu cerințele lui Dumnezeu. „ Și-atunci am zis Olarului/ Că-mi pare rău de fapta mea/ Și c-am să stau pe roata Lui./ Iar El a continuat milos/ Să plămădească vas dorit,/ Să moaie lutul găunos./ Și
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
de țăran moldovean, cu har și harnic! Credea că piatra lovită de daltă răspunde cântând cu el? Ce l-ai întrebat despre asta? - Are chiatra suflet, tată, De se lasă modelată? Ori, tu pui suflet în ea De-o poți modela așa? Se străvede în mirarea ta sensibilitatea pe care de atâtea ori în viață, mai tîrziu, o vei înveșmânta în dârzenia pietrei pentru că a trebuit să lupți. Ce-ți răspundea părintele pietrar? - Hmmm! râdea tata și-mi spunea: Sigur, are
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
să trăim, a face curat nu este nicio rușine, dar nu când ai studii de canto ! Cam ce orizont mai deschide situația aceasta ? Nu ! nu asta este țara ! Ăștia suntem noi. Și aici am adus țara... Am clădit-o, am modelat-o după anumite proiecte gândite. Astea au fost așadar gândurile... Pentru că nu cred că este un caz singular. * Mi-ar plăcea să câștige ! Florica Patan, SUNTEM CEEA CE GÂNDIM Alba Iulia, 18 februarie, 2017 Referință Bibliografică: SUNTEM CEEA CE GÂNDIM / Florica Patan
SUNTEM CEEA CE GÂNDIM de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368773_a_370102]
-
pat și își sprijină capul pe abdomenul ei. Ea îl mângâie. Bărbații simt, uneori, nevoia de a fi tratați ca niște copii. Îi face plăcere Mirei postura de mamă. Îi place să fie dorită mângâierea ei. O cuprinde cu brațele, modelându-i trupul, și își adâncește fața în pântecul ei. Fiorii iubirii se amestecă în toată ființa ei, uitând de ora târzie din noapte, uitând de clipele de neliniște pe care le-a experimentat în zilele ce au trecut, uitând de
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363633_a_364962]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎN PEȘTERA PIEPTULUI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului nu n-am dispărut pur și simplu tocmai am terminat de modelat șoaptele uitate într-o scânteie îți amintești? au ars pădurile cu verde cu tot mare prăpăd în două inimii cardinale! ne-au revendicat îndată vreo câteva fulgere le-am urmat fără ezitare în peștera pieptului am respirat aerul tău hoinar
ÎN PEŞTERA PIEPTULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363700_a_365029]
-
har, ai adunat înțelesul poetic din rugăciuni, colinde, doine populare de dor, cătănie și haiducie, din basme în proză dându-le forma cea mai felurită asemeni pământului prin planta sa dumnezeească - grâul; asemeni lumânărilor topite luând forme diferite când o modelezi cu mare grijă; asemeni olarului care modelează lutul cu mare dragoste în cele mai felurite imagini. Poezia ta, este asemeni pruncilor care sunt binecuvântați de părinții lor spre a sluji credinței; frumosului pentru învățătură și cultură; iubirii de neam și
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]
-
colinde, doine populare de dor, cătănie și haiducie, din basme în proză dându-le forma cea mai felurită asemeni pământului prin planta sa dumnezeească - grâul; asemeni lumânărilor topite luând forme diferite când o modelezi cu mare grijă; asemeni olarului care modelează lutul cu mare dragoste în cele mai felurite imagini. Poezia ta, este asemeni pruncilor care sunt binecuvântați de părinții lor spre a sluji credinței; frumosului pentru învățătură și cultură; iubirii de neam și pământ strămoșesc - asemeni iubirii de mamă care
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]
-
apară. Mă întorc spre tunelul din cochilia melcului în care în visele de târâre mă întrupez pentru a-i învăța tainele supraviețuirii. Râd și plâng acolo până când, în spatele spiralelor se aude trenul vieții, în clocotul roților pe șinele din metalul modelat de umbre. Mă ajunge roata gândului și cobor cochilia în care mă retrag. Strâng cornițele translucide, pentru a nu mai simți atingerea geometriei aerului plin de vicii, de patimi, de dorințe nicicând saturate de pământul pe care îmi continui mersul
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]
-
nu face decât să întărească dogmele ortodoxe” . g) Este imperios a se realiza scoaterea fiilor Bisericii din această „turbină” postmodernă a propriei „deveniri” dezechilibrate, generatoare de stres și pustiitoare de suflet. Rolul duhovnicilor este covârșitor: la scaunul duhovniciei se pot modela conștiințele. Posibile soluții: diminuarea expunerilor la manipulările din mass-media, accentul pus pe cultură, lectură biblică și patristică, dezvoltarea trăirii religioase autentice, ieșirea din tiparele modei. Se impune o slujire pastorală și misionară adaptată specificului noilor provocări postmoderne: exacerbarea ocultismului, a
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
o deschidere către viață, care e o aventură nesfârșită de depășire a formelor” . Societatea de consum, în care totul este apreciat în măsura în care aduce un profit, iar omului i se propune totdeauna modelul învingătorului, al celui care este cel mai bun, modelează după același tipar și relațiile interumane , deci și pe cele din cadrul familiei. Fără a mai fi vorba de dăruire, de ieșire iubitoare în întâmpinarea celuilalt, relațiile dintre soți devin concurențiale, fiecare din cei doi socotind că este mai important decât
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
fi funcționale, adică incorporate în legi și instituții care funcționează, în proceduri impecabile, și resimțite de majoritatea populației la fel de indispensabile ca și aerul. Deocamdată, sînt un fel de „forme fără fond”. Știu foarte bine că „formele” sînt necesare, că ele modelează de fapt fondul dar, pentru aceasta, ar trebui, pe de o parte, ca ele să fie bune, pe de alta, să nu vagabondeze decenii în șir în căutarea fondului care ar trebui să le dea conținut, pentru că acesta se fuge
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
căpușele realității prind din porii cuvintelor esențele le sustrag ca niște hoți ai vremurilor aldine în ele timpul rumegă scoarța copacilor și între noi șerpii călătoresc liber fără viza încrederii ferice de cei care inima o au din pluș sunt modelați după bătăile sacadate ale vântului în jgheaburile așezate logic la marginea acoperișurilor casei de gânduri la cafeneaua din colț am văzut cum începe povestea ea are inima în palme o inimă de gânduri neajunse la marginea buzelor pentru a fi
REMANENŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349507_a_350836]
-
jgheaburile așezate logic la marginea acoperișurilor casei de gânduri la cafeneaua din colț am văzut cum începe povestea ea are inima în palme o inimă de gânduri neajunse la marginea buzelor pentru a fi rostite el are inima din pluș modelată în jgheaburile de scurgere ale apei de ploaie ea nu mai știe să zâmbească zâmbește din când în când ca o telegramă uitată pe colțul scaunului când în fugă te întorci să-ți iei umbrela și pleci el ridică umbra
REMANENŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349507_a_350836]
-
mai ascultători. Cred că cea mai cuminte eram atunci când era plecată, ca să-i spună Doamne-Doamne că are motive să vină înapoi, la noi. Și acum mai visez, uneori, cum mă striga când venea...trecea pe sub geamul casei, cu freza ei, modelată cu tot felul de cordeluțe (pe care taică-meu le ura...el ne voia cu părul lung, pe spate). Ne aducea, de obicei, pâine proaspătă, salam și roșii. Nimic pe lume nu era mai minunat decât veselia acestei gustări, când
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
spiritual ca în vremuri din urmă, vremuri de cădere, să mărturisești despre profeție, despre taina ei, despre perpendiculara pe gând, pentru a da forță gândului. Poemele scriitorului vin dintr-o convingere profundă în valorile creștine, asimilate prin prisma personalității sale, modelate de suferința proprie, de boala proprie, de luminarea care luminează pe oricine caută matricea, esențele - dimensiunea Cristică. Toate sunt dinamizate prin mijloace literare aparent clasice, atinse de formele moderne ale revoltei artistului, împinse la ultima limită: MANE, TEKEL, FARES („Numărat
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
cu bijuterii/ acest animal purtând blana tuturor/constelațiilor primăverii - s-a suit/dintr-un singur salt/pe ramura/arcuită - a cerului/” - Liliac Poemele au grafia modernă a celui care se revoltă pe realitatea imediată, cuvinte fără literă mare, versul frânt, modelat de durerea nespusă, dar în prezența numelui divin scris corect cu literă mare, aduce în mod clar la stilul vechilor profeți, care dădeau cinste Creatorului, iar în limba ebraică veche, se știe, existau cuvinte speciale, folosite doar pentru a mărturisi
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
și din seceta pe care specialiștii o anunță cea mai grea din ultimii ani; ba cu ajutorul Caloianului, ba cu Paparudele. Folosind procesiunea Caloianului, vom dezvolta floricultura. Deviza primarilor va fi: „Localitatea, Caloianul și Întreprinzătorul floral”. Cum păpușa Caloian va trebui modelată din argilă, vom da de lucru și sculptorilor. „Paparudă rudă / vină de ne udă /................................................./ Cu ciubărul-bărul / peste tot poporul”. Folosind procesiunea paparudelor, vom impulsiona industria ciuberelor. Dacă fiecare primărie va achiziționa câte un ciubăr pentru fiecare cap-locuitor, ce minunat va
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
Gospodarul săpa un șanț să zicem de doi metri lungime, un metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau scări tot de pământ, pe care stătea omul. Sistemul de învârtit era format dintr-un X de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai gros tot din lemn și mai înalt decât căldarea. Lateral pe el
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
șuvoaie peste cearceafuri. "Nuuuu!", strigă fata, "orice, numai asta nu! Știi că n-aș putea suporta!"... * Vis-realitate. Alb-negru. Dorință-tăcere. Se va termina vreodată? Nu, fiindcă niciunul dintre noi nu a fost capabil să iasă, cu adevărat, în afara jocului. Să-și modeleze un viitor sigur, fericit, neamenințat nici de monștrii ego-ului, nici de pasiunile oarbe. Fiecare a încercat, după putință, și chiar a reușit să imprime o notă de autentic întregului story. Necesar, dar nu și suficient. Pasiune-durere. Strigăt-prezență mută. Noapte-zi. 12
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
aflată la stradă, auzeam toată noaptea pașii copiilor, care treceau spre focuri, zăpada scârțâia sub bocanci, noaptea avea o lumină albăstruie. În ziua de 23 decembrie, bunica frământa aluat de pâine. Mă așezam pe ladă, în bucătăria caldă, mâinile bunicii modelau aluatul ca pe o franzelă. Bunica tăia bucăți pe care le punea în tavă, ca să mai crească, în timp ce ochii ei de mentă verde, cu nuanțe de miere la lumină, supravegheau oalele de pe plită. Mașina de gătit își deschidea larg, gura
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]