1,091 matches
-
OsO2 + 12 HF OsF4 + 2 H2O = OsO2 + 4 HF 7,62 g OsO4, 6,66 g OsO2 și 4,00 g HF. 2. 47,19% (masic) IrCl3 (5,97 g) și 52,81% (masic) IrCl4 (6,68 g), respectiv 50% (molar) IrCl3 (0,02 moli) și 50% (molar) IrCl4 (0,02 moli). 3. a) 2 Rh + 6 NaCl + 3 Cl2 = 2 Na3[RhCl6] Na3[RhCl6] + 2 KCl = K2[RhCl5]↓ + 3 NaCl b) 82,4% puritate (2,06 g Rh); c) 3
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
4 HF 7,62 g OsO4, 6,66 g OsO2 și 4,00 g HF. 2. 47,19% (masic) IrCl3 (5,97 g) și 52,81% (masic) IrCl4 (6,68 g), respectiv 50% (molar) IrCl3 (0,02 moli) și 50% (molar) IrCl4 (0,02 moli). 3. a) 2 Rh + 6 NaCl + 3 Cl2 = 2 Na3[RhCl6] Na3[RhCl6] + 2 KCl = K2[RhCl5]↓ + 3 NaCl b) 82,4% puritate (2,06 g Rh); c) 3,85% în Na3[RhCl6]; d) 12,5
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Na3[RhCl6]; d) 12,5 cm3 soluție KCl 4 M practic (10 cm3 soluție KCl 4 M teoretic). 4. Reziduul solid care nu este atacat de acizi sau baze este Pt, deci mPt = 0,234 g. Ținând cont că masa molară a radicalului acid hexacloroplatinat este: = 408, rezultă că masa radicalului acid din care a provenit Pt este = 0,4896 g deci masa metalului necunoscut conținut în hexacloroplatinat este mM = 0,0936 g. Aceasta conduce la concluzia că echivalentul chimic al
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
NaOH, 250 kg Na2CO3, 250 kg Na3PO4; d) 930,233 L soluție HCl 15,5% de densitate 1,075 g/cm3. 13. 18,692 mg/zi ZnO. 14. a) CaCO3 : Mg(OOC-CH2-CH2-CH(NH2)-COO) : ZnCl2 = 48,896:22,916:1 (molar); b) Ca2+ : Mg2+ : Zn2+ = 30,090:8,461:1 (masic). 15. 11,4165 g Cd2+. 7.2.4 Elemente metalice cu electronul distinctiv într un orbital (n-2)f (pag. 154) 7.2.4.1 Lantanidele (pag. 156) 1. a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
1,5 L soluție HCl 6 M și se formează 3 moli LaCl3, deci concentrația este 2 M. 6. a) 32,8% (masic) Ce2O3 (3,28 g) și 67,2% (masic) Nd2O3 (6,72 g); b) Ce : Nd = 1:2 (molar); c) 36 g soluție HCl 21,9% practic (30 g soluție HCl 21,9% teoretic, din care 10 g soluție HCl 21,9% teoretic pentru Ce și 20 g soluție HCl 21,9% teoretic pentru Nd). 7. a) 16 cm3
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
de Zn din aliaj este , astfel că masa Zn liber este . Exprimând proporția de Zn liber, rezultă = 3,7834. 2. Fie m masa aliajului. Masa aurului din topitură este , iar a aurului separat . În eutectic se va găsi și . Raportul molar între cele două specii chimice este: = 3, deci eutecticul are formula AuCd3. 3. a) 82,234% (masic) Ag (3,24 g) și 17,766% (masic) Li (0,7 g); b) Li10Ag3. 4. a) 63,804% (masic) Fe (7,28 g
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
o ecuație din masa aliajului: 27x+65y+64z=8 (g), o ecuație din volumul de amoniac degajat: = 0,952 (L) și o altă ecuație din volumul de hidrogen degajat: = 3,808 (L). Se obține Al : Zn : Cu = 40:8:25 (molar). b) 33,75% (masic) Al (2,7 g), 16,25% (masic) Zn (1,3 g) și 50% (masic) Cu (4 g); c) Al se pasivează, Cu nu reacționează, Zn degajă H2: 448 mL H2 (c.n.); d) Al se pasivează
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării molarilor posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare). In mod normal gura este închisă; mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și neesențiali. Se numesc proteine complete cele alimentare care aduc cantități suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
secțiune A și lungime numeric egală chiar cu viteza v a particulelor. În acest cilindru toate partticulele difuzează după o singură direcție (de jos în sus) adică în sensul pozitiv al axei x concentrația scade. Dacă la nivelul x concentrația (molară) este c și potențialul chimic μ la nivelul (x+dx) aceste mărimi valorează (c dc), respectiv (μ-dμ). Forța motoare a difuziei pentru o particulă va fi gradientul potențialului chimic. II.2.1.Prima lege a lui Fick Forța motoare a
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
O altă latură aplicativă a coeficientului de difuzie este posibilitatea evaluării masei moleculare sau a masei de particulă. Pentru a găsi relația matematică de legătură, vom considera cazul particulelor sferice când se poate scrie egalitatea: (27) în care V - volumul molar care poate fi înlocuit cu produsul între masa M și volumul specific al fazei dispersate V2. (28) de unde raza este dată de expresia: (29) Înlocuind în relația (12) rezultă ecuația de legătură între coeficientul de difuzie și masa molară: (30
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
volumul molar care poate fi înlocuit cu produsul între masa M și volumul specific al fazei dispersate V2. (28) de unde raza este dată de expresia: (29) Înlocuind în relația (12) rezultă ecuația de legătură între coeficientul de difuzie și masa molară: (30) În baza acestei egalități, știind coeficientul de difuzie și caracteristicile sistemului poate fi calculată masa. Pentru studii riguroase trebuie urmărită dependența coeficientului de difuzie cu concentrația fazei disperse care s-a stabilit că respectă o lege de formă: (31
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
șoarecele și găina), secvența de aminoacizi a proteinei RAG1 prezintă o identitate de 75%, iar cea de la RAG2, de 70%. Nu există omologie între RAG1 și RAG2. După secvența de ADN, s-a dedus că proteina RAG1 are o greutate molară de 119 000, iar RAG2, de 59 000 Daltoni. Locusul RAG a fost cartat la șoarece în cromozomul 2, iar la om în 11p13, foarte aproape, dar distinct, de locusul inductor al tumorii Wilms (Oetinger și colab., 1992). Delețiile în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dinamică și cinematică cu temperatura și presiunea este arătat în tabelul 1.1: l - drumul liber mijlociu al moleculelor, m; Viscozitatea gazelor, la presiuni moderate sau joase, poate fi calculată cu relația: în care: - viscozitatea gazului, în cP; M - masa molară a gazului; Pc - presiunea critică, în at; Tctemperatura critică, K; Tr - temperatura redusă = T/Tc; T - temperatura gazului, K; Efectul temperaturii asupra viscozității gazelor, la presiuni joase sau moderate, poate fi apreciat astfel: - în cazul în care se cunosc viscozitățile
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
sub forma: în care : 1 - viscozitatea la temperatura redusă Tr1, Pa ·s. Variația viscozității gazelor cu temperatura poate fi calculată cu relația: Viscozitatea unui amestec de gaze se poate calcula cu relația aproximativă: în care: Mam, M1, M2, ... sunt masele molare ale amestecului gazos și ale componenților din amestec; am, 1, 2, ... reprezintă viscozitatea amestecului și respectiv a componenților din amestec, Pa · s; y1, y2, ... sunt fracțiile volumice ale componenților. În anexa II se dă viscozitatea unor gaze și vapori la
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Pa . s; Tci - temperatura critică a componentului i, K; 1.1.2. VISCOZITATEA LICHIDELOR Viscozitatea lichidelor organice poate fi calculată, în lipsa datelor experimentale, cu ajutorul formulei empirice: în care: x - viscozitatea lichidului, în cP; densitatea lichidului, în g/cm3; M - masa molară a lichidului; K - constantă, dată de ecuația: K= m . ya + ys (1.15) în care: m·ya - produsul dintre numărul de atomi pentru un element din molecula substanței lichide și constanta atomică specifică; ys - constantă structurală determinată de grupurile de
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
cantitatea de materie, kg, kmol sau mol; c - factor de proporționalitate, caracteristic fiecărei substanțe, numit căldură specifică, kJ/kg·K sau kcal/kg·K. În cazul în care cantitatea de materie se exprimă în moli, căldura specifică se numește căldură molară exprimată în J/mol·K. Căldurile specifice și molare variază cu temperatura. Deosebim două călduri specifice sau molare. Dacă încălzirea sistemului se face la volum constant, exemplu într-un recipient închis, atunci avem căldură specifică sau molară la volum constant
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de proporționalitate, caracteristic fiecărei substanțe, numit căldură specifică, kJ/kg·K sau kcal/kg·K. În cazul în care cantitatea de materie se exprimă în moli, căldura specifică se numește căldură molară exprimată în J/mol·K. Căldurile specifice și molare variază cu temperatura. Deosebim două călduri specifice sau molare. Dacă încălzirea sistemului se face la volum constant, exemplu într-un recipient închis, atunci avem căldură specifică sau molară la volum constant, cv. Dacă încălzirea se face la presiune constantă atunci
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
kg·K sau kcal/kg·K. În cazul în care cantitatea de materie se exprimă în moli, căldura specifică se numește căldură molară exprimată în J/mol·K. Căldurile specifice și molare variază cu temperatura. Deosebim două călduri specifice sau molare. Dacă încălzirea sistemului se face la volum constant, exemplu într-un recipient închis, atunci avem căldură specifică sau molară la volum constant, cv. Dacă încălzirea se face la presiune constantă atunci avem căldură specifică sau molară la presiune constantă, cp
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
căldură specifică sau molară la presiune constantă, cp. Căldura specifică a substanțelor variază cu temperatura după legea: (1.34) în care : a, b, c - constante care se determină experimental pentru fiecare substanță (anexa IX ). 1.3.1. CĂLDURA SPECIFICĂ SAU MOLARĂ A GAZELOR Căldurile specifice și molare ale gazelor ideale, calculate pe baza teoriei cinetice a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui amestec de gaze se calculează cu relația: (1.35) în care: xi
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
constantă, cp. Căldura specifică a substanțelor variază cu temperatura după legea: (1.34) în care : a, b, c - constante care se determină experimental pentru fiecare substanță (anexa IX ). 1.3.1. CĂLDURA SPECIFICĂ SAU MOLARĂ A GAZELOR Căldurile specifice și molare ale gazelor ideale, calculate pe baza teoriei cinetice a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui amestec de gaze se calculează cu relația: (1.35) în care: xi - fracția molară a componentului i în
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
GAZELOR Căldurile specifice și molare ale gazelor ideale, calculate pe baza teoriei cinetice a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui amestec de gaze se calculează cu relația: (1.35) în care: xi - fracția molară a componentului i în amestec; cpi - căldura molară a componentului i, J/mol·K. 1.3.2. CĂLDURA SPECIFICĂ A LICHIDELOR Căldura specifică a lichidelor variază cu temperatura, anexa XI. În anexa XII se dă căldura specifică a unor lichide
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
calculate pe baza teoriei cinetice a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui amestec de gaze se calculează cu relația: (1.35) în care: xi - fracția molară a componentului i în amestec; cpi - căldura molară a componentului i, J/mol·K. 1.3.2. CĂLDURA SPECIFICĂ A LICHIDELOR Căldura specifică a lichidelor variază cu temperatura, anexa XI. În anexa XII se dă căldura specifică a unor lichide și soluții apoase. Pentru soluții apoase cu doi
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
pot estima cu regula lui Kopp, valabilă în jurul temperaturii de 20C: în care: cp - căldura specifică, J/g·K ni - numărul atomilor elementelor ce intră în formula compusului; ci - căldura atomică a elementelor componente, J/atom gram; M - masa molară a compusului, g/mol . 100 ) (1.39) Căldurile atomice pentru o serie de elemente sunt date în tabelul 1.7. Pentru hidrocarburi aromatice, CnH2n-6 și pentru hidrocarburile alifatice din seriile CnH2n și CnH2n+2, în stare solidă sau lichidă, se
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de elemente sunt date în tabelul 1.7. Pentru hidrocarburi aromatice, CnH2n-6 și pentru hidrocarburile alifatice din seriile CnH2n și CnH2n+2, în stare solidă sau lichidă, se poate folosi în primă aproximație ecuația lui Șelest: în care: cp - căldura molară, cal / mol·K; n - numărul de atomi din moleculă; T - temperatura absolută, K; Căldura specifică a unor lichide la diferite temperaturi poate fi obținută din nomograme, prezentate în literatura de specialitate. 1.3.3. CĂLDURA SPECIFICĂ A SOLIDELOR Căldura specifică
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]