26,397 matches
-
basarabean luat Rusiei urma să fie retrocedat spre administrare unei comisii moldovene în două etape: mai întâi zona sudică, de la Dunăre, și apoi cea nordică. Gordon, care făcuse deja peste 100 de planuri ale noului hotar, deplângea însă încetineala partenerilor moldoveni, găsindu-i „îngrozitori pentru afaceri“. Zelul său, manifestat îndeosebi în această fază finală a misiunii, l-a recomandat și pentru o alta, de aceeași natură: împreună cu colonelul Simmons de astă dată (Stanton plecând acasă) a primit ordinul de a soluționa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în această perioadă ele se intensifică datorită, preponderent, relațiilor personale ale boierilor români cu nobili poloni, în plan diplomatic, economic, cultural și chiar personal. Semnificative sunt, în acest sens, diplomele de indigenat polon cu care au fost înzestrați unii boieri moldoveni, membrii celor mai puternice familii dătătoare de voievozi și cărturari ai epocii. Așa au fost Movileștii, Stroiceștii, Urecheștii, boierii Balica sau Costin. Mai mult decât atât, Luca Stroici, Ieremia Movilă, Simion, Gheorghe și Constantin Movilă, apoi Simion Stroici au beneficiat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Simion, Gheorghe și Constantin Movilă, apoi Simion Stroici au beneficiat, totodată, și de privilegiul augmentării stemelor lor cu vulturul polon 21. Prietenia de care s-a vorbit în istoriografie dintre Ieremia vodă cu marele cancelar Jan Zamoyski, cu ajutorul căruia boierul moldovean urcă pe tronul Moldovei, „cea mai bună garanție a cooperării politice a Moldovei cu Polonia“22, este semnificativă pentru natura acestor relații. Cât • Dan Zamfirescu, Contribuții la istoria literaturii române vechi, București, 1981, p. 87. • Ștefan S. Gorovei, Un „alt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în genealogia românească au demonstrat dominarea politică a acestui veac de un clan bicefal, anume cel al Movileștilor, cu succesorii lor, Prăjeștii, calificați în epocă drept „nepoții Movileștilor“23. Unii dintre acești boieri, mari dregători în același timp ai statului moldovean, își consolidează pozițiile obținute pe pământ străin prin arendarea de moșii; Nestor Ureche, de pildă, deținea o moșie la Žolkiew, Luca Stroici la Zwinigrad, iar Vasile Ureche la Zahajpole, pentru a aminti doar pe câțiva dintre ei. La acestea se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Miron Costin, Opere, ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 241. • Cartea carea se cheamă..., p. 132. Scriptura svîntă“ cu textul plin de „moarte sufletească“, de care ierarhul moldovean aflase de la Udriște Năsturel, în timpul unei misiuni diplomatice a celui dintâi la curtea lui Matei Basarab. Doi mai târziu va apărea replica scrisă a hotărârilor luate de înalte fețe bisericești din Moldova și Țara Românească. „Credincioși pravoslavnici și adevărați fii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pravoslavnici și adevărați fii svintei ai noastre beseareci apostolești, iubiți creștini și cu noi de un niam români, pretutinderea tuturor ce să află în părțile Ardialului ce sînteți cu noi într-o credință...“, este preambulul lucrării ce poartă semnătura clericului-cărturar moldovean, redactată în limba română, precum Cazania sa de la 1643 sau textul Noului Testament. Mai mult decât atât, conștiința apartenenței la același neam reiese cât se poate de clar din predoslovia către cititori a Testamentului, căci „cuvintele trebuie să fie ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și aurii. La mijloc sus • semiluna în auriu. În colțul din dreapta e portretul domnului ținând în mână o biserică. Tot acolo inscripția «Miron Barnovschi Moghila voievod»“19 (fig. 2). Înainte de a trece la descrierea hrisovului cu portretul votiv al domnului moldovean, credem că sunt utile câteva informații despre actele de cancelarie similare din Țara Românească. La sud de Carpați, Matei al Mirelor, Luca din Cipru și alți miniaturiști au folosit, pentru actele ornamentate și miniate, modelul bizantin. Astfel, portretele domnului Radu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai ales că numeroase familii • Vezi Ecaterina Negruți, Grecii în viața economică a Moldovei în secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol“, 2003, p. 59-84. • Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boierii moldoveni, text ales și stabilit, glosar și indice de Rodica Rotaru, prefață de Mircea Anghelescu, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei, București, Editura Minerva, 1973. • În acest sens, vezi la Arhivele Naționale Iași, Registrul de Căsătorii și Registrul de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Idem, 30.IX.1881, p. 863. • N. Iorga, op. cit., p. 233. • Ibidem, p. 234. • Frederic Dame, I. C. Bratiano. L’ère nouvelle. La dictature, București, 1886, p. 85-87, 90. • C. Gane, op. cit., p. 242. • Titu Maiorescu, op. cit., p. 179. controversatului lider moldovean avea să-l informeze și consulul habsburgic la Iași, von Schlich, pe șeful său contele Hoyos. Relația amicală pe care fiul fostului domn Mihail Sturdza o avea cu Kazarinov, consul rus la Iași, nu putea să-i scape diplomatului austriac
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revendicări ale bucovinenilor erau separarea Bucovinei de Galiția și constituirea ei într-o provincie autonomă, conservarea naționalității române și crearea de școli naționale, dezrobirea țăranilor prin desființarea clăcii și dijmei. Un rol important în timpul revoluției l-au jucat și revoluționarii moldoveni, care în vara anului 1848 s-au aflat în Bucovina. În casa familiei Hurmuzaki din Cernăuți sau la conacul de la Cernauca se aflau atunci cca 50 de refugiați moldoveni, printre care frații Vasile și Iancu Alecsandri, George și Toader Sion
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
popor abstract și la o țară abstractă. Nu! Să închideți ochii și să vă închipuiți așa simplu - un frumos pământ deluros, întins spre soarele de dimineață ridicat deasupra plaiului uriaș rutean, chipuri de frați peste câmpuri nesfârșite, sunetele graiului dulce moldovean și să țineți minte că această țară e românească și acești oameni nu sunt decât români... De te voi uita, o, Ierusalime...“38. Într-o amplă intervenție, se aducea în discuție atitudinea statului român față de războiul european, atitudine adoptată în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în spațiul rus. Printre acestea se numărau nume din mediul diplomației, al armatei țariste sau din cel academic. Nu de puține ori prezentarea lor era anticipată de informații care trebuiau să reamintească publicului legăturile cu Rusia ale unor iluștri înaintași moldoveni. Dintre aceștia nu au lipsit, aproape niciodată, Nicolae Milescu Spătaru, Dimitrie Cantemir și fiul acestuia, Antioh, sau poetul Mihai Herescu (Mihail Mateevici Herascov) și Vasile Caragea 1. Pe de altă parte, autorii sovietici au neglijat nume care s-au manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Fost membru în Sfatul Țării. A fost arestat pe 23 iulie 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 190). • Născut în 1880 în satul Dănceni (Chișinău). Absolvent al Academiei Teologice din Kiev, a fost ales deputat în Sfatul Țării din partea Uniunii Învățătorilor Moldoveni. În 1926 a fost ales deputat în Parlamentul român din partea Partidului Poporului (Colesnic, Sfatul Țării, p. 218; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1883 în satul Zgărdești (Bălți). A fost Director General pentru agricultură în Republica Democratică Moldovenească
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
activitatea politică din perioada interbelică a fost arestat de către autoritățile comuniste române și încarcerat în închisoarea din Caransebeș (Colesnic, Sfatul Țării, p. 289). • Născut în 1894 în comuna Zăicani (Bălți). Fost membru în Sfatul Țării și vicepreședinte al Congresului Ostașilor Moldoveni. A fost adjunct al Directorului General la Ministerul de Război din Basarabia și primar al Chișinăului. La sfârșitul lunii iunie 1940 s-a refugiat peste Prut, iar în perioada 1941-1944 a ocupat postul de primar al Odesei. A fost arestat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
interesul pentru istorie sau „împrejurările favorabile“ lau făcut pe I. Liprandi să urmărească în special evenimentele din 1821. În anii 1828-1829, el a întocmit o serie de memorii ample pentru guvernul rus despre Țările Române, despre însușirile și caracterul boierilor moldoveni și munteni, „despre starea de spirit a populației“20 și, desigur, nu a putut să ignore evenimentele de la 1821. Sistematizarea informațiilor adunate pe parcursul anilor, verificarea lor la fața locului prin multiple mărturii, stabilirea poziției și a rolului fiecăruia dintre protagoniștii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și împreună plănuiesc alcătuirea unui dicționar istoric. În 1848 ia parte la mișcarea revoluționară din capitala Moldovei împotriva domnitorului Mihail Sturdza, fostul său protector, acum adversar fățiș. După eșecul mișcării se refugiază la Cernăuți, unde redactează manifestele politice ale revoluționarilor moldoveni: Dorințele partidei naționale în Moldova și Proiect de constituție pentru Moldova. Colaborează la gazeta „Bucovina” cu pamflete politice și notițe nesemnate. După numirea ca domnitor a lui Grigore Alexandru Ghica, K. se întoarce din exil în 1849 (fusese în același
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
extaz), cu naive porniri meditative, nu fac un poet din acest modest stihuitor. SCRIERI: Călătoria lui Cupidon la pustiu, Iași, 1850; Călătoria la munte din 1833 a spătarului Gane, îngr. Gh. Ț. Kirileanu, București, 1909. Repere bibliografice: N.A. Ursu, Poetul moldovean Ienache Gane, ÎL, 1961, 3: Piru, Ist. lit., ÎI, 296-298; Ist. lit., ÎI, 224-226; Cornea, Originile, 397-400; Dicț. lit. 1900, 376-377; Satco-Pânzar, Dicționar, 81. F.F.
GANE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287160_a_288489]
-
suferise orientarea de ansamblu a lui Gh. Asachi în problemele vieții politice și chiar în ceea ce privește cultura și literatura. Gazeta apare „sub redacția unei societăți”, iar redactorii sunt „persoane onorabile”, însă răspunderea alcătuirii sumarului și orientarea aparțin în întregime bătrânului scriitor moldovean. Se tipăresc anunțurile oficiale ale regimului, articole politice, știri, note bibliografice, informații comerciale, un foileton intitulat „Albina românească”, poate monoton, totuși interesant prin calitatea literaturii. Aici s-au publicat scrieri de M. Kogălniceanu (Tainele inimei), C. Negruzzi, care transpune din
GAZETA DE MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
atrag însă, din partea unui comandant obtuz, mutarea disciplinară la Bârlad (1902), unde, impenitent, înființa, împreună cu G. Tutoveanu și D. Nanu, revista „Făt-Frumos” (1904-1906, 1909). Din textele apărute aici și în „Sămănătorul” va fi alcătuit volumul Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni (1905), de factură idilic-sămănătoristă. Demisionat din armată, fiindcă nu i se aprobase căsătoria cu Marilena Voinescu (care nu dispunea de dota impusă de regulamentele militare), se instala în februarie 1906 în București (sprijinit de N. Iorga), devenind secretar de redacție
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
afecțiune renală, se stinge prematur. Postum îi mai apar câteva volume, printre care Visul lui Pilat (1915), O lacrimă pe-o geană (1915) și Priveliști din țară (1915). La apariția primei cărți al lui G., Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni, N. Iorga semnala interesul pentru tipuri „casnice, miloase, nemărginit de bune, ai căreia urmași pier astăzi ca factori de vederi largi”; în optica criticului, texte ca Franț și Bunicul erau printre cele mai bune din „povestirea românească”. Mihail Dragomirescu saluta
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
chiar dacă nu ating poezia sadoveniană. Din 1877. Schițe din război, de reținut e realismul. Basmele (De pe când luceferi, Culegătoare de rouă, Fericirea) și însemnările de drumeție (Priveliști din țară) au fost compuse printre picături. SCRIERI: Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni, București, 1905; ed. 2, București, 1909; Cea dintâi durere, București, 1907; ed. 2, București, 1909; Odată!, București, 1907; Într-o noapte de mai, cu ilustrații de A. Satmary, București, 1908; 1877. Schițe din război, pref. M.D. [Mihail Dragomirescu], București, 1908
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
În primii ani N.A. Bogdan este prezent și cu nuvele inspirate din viața satului moldovenesc, cu încercări dramatice și însemnări de călătorie. Deosebit de interesantă prin informații, reconstituirea atmosferei și autenticitatea evocării este Povestea vieții mele, scriere în proză a boiernașului moldovean Teodor Vârnav, descoperită și publicată de Artur Gorovei, și el colaborator al revistei. Sofia Nădejde a tipărit aici mai multe nuvele, precum și numeroase articole privitoare la învățământ, situația femeii etc. O bogată activitate publicistică a susținut I. Nădejde, care discută
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
se impunea în literatura rusă, ucraineană sau kirghiză. Firește, formula sa lirică nu era una de împrumut și, cu atât mai mult, una conjuncturală: e de întrevăzut în ea spiritul tradiției. Cultul povestirii și al povestitorului vorbesc despre un prozator moldovean. Narațiunea urmează un curs domol al întâmplărilor, sub semnul oralității tradiționale, și numai din când în când al racursiului, al „ochiului” cinematografic, vădind amprente ale poeticii romanești a secolului al XX-lea. Tipologic, prozatorul aparține categoriei creatorilor rurali în literatură
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
inițiale a textului, aparținând lui Nicolae Milescu. Viața și petrecerea svinților a servit apoi la întocmirea ediției Mineielor din 1698, apărute sub supravegherea lui Mitrofan al Buzăului, fostul episcop de Huși și colaborator al lui D., care, după pribegia mitropolitului moldovean în Polonia, își va relua și continua activitatea tipografică în Țara Românească. Cele dintâi contacte cu psalmii versificați de D., Mihai Eminescu le datorează probabil anilor de gimnaziu la Cernăuți și Lepturariului rumânesc al lui Aron Pumnul. Mai târziu, în
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
volumul de proză scurtă Mazuru (1935). A mai colaborat la „Universul”, „Pictura și sculptura” (din al cărei comitet de redacție face parte), „Tribuna” (Ploiești). Cu o memorie încărcată de întâmplări obișnuite sau mai dramatice și chiar tragice din viața boierimii moldovene, sedus de farmecul povestirilor sadoveniene, M. vrea să încerce și el eternizarea unor realități sociale pe cale de dispariție. Dacă în Mazuru sunt scurte narațiuni (precum cele din Hanu Ancuței), având ca punct culminant o crimă sau un alt moment de
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]