993 matches
-
Satu Mare, profilul Istorie Științe Sociale; - 1993-1997: cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca; - 1997: a sustinut licență în teologie cu lucrarea: „Validitatea hirotoniilor anglicane în contextul relațiilor dintre Biserică Ortodoxă și Biserica Anglicana”; - 24 martie 1998: a fost tuns în monahism la Mănăstirea Nicula; - 25 martie 1998: a fost hirotonit ierodiacon; - 14 iunie 1998: a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Nicula; - octombrie 1998 -februarie 1999: a urmat cursurile Facultății de Medicină și Farmacie din cadrul Universității „Iuliu Hațeganu” Cluj-Napoca; - martie 1999-mai 1999
Timotei Lauran () [Corola-website/Science/313266_a_314595]
-
în orașul Tecuci,județul Galați, între anii 1978 - 1982. În luna octombrie a anului 1984, a intrat la Mănăstirea Cernica din Arhiepiscopia Bucureștilor, fiind inchinoviat și apoi, la 7 ianuarie 1986, cu aprobarea Preafericitului Patriarh Justin, a fost tuns în monahism, primind numele MIHAIL. Din vara anului 1986 a fost transferat la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde a îndeplinit ascultările de gestionar custode sală, casier, diacon și apoi preot slujitor. În anul 1987, în urma examenului de admitere pe care l-a susținut la
Mihail Filimon () [Corola-website/Science/313267_a_314596]
-
mântuit și înviind din mormânt Viață a dat pe pământ”". Cel care a dat banii pentru construirea crucii a fost ieromonahul Ierodion Chifan (1840-1887), originar din Vicovul de Jos, cojocar de meserie, intrat ca frate în mănăstire (1880), tuns în monahism (1875), hirotonit ierodiacon (1878) și ieromonah (1880), venit în 1881 de la Mănăstirea Putna ca asistent la moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. A murit la 17/29 august 1887, în urma unei paralizii. În partea sudică a zidurilor bisericii se
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
a cântat în corul mănăstirii, a vândut lumânări, a făcut parte din conducerea mănăstirii). Timp de 18 ani a trăit acolo ca monah ortodox și lider spiritual. În 1973 a fost decorat cu crucea cu podoabe. A fost tuns în monahism la data de 18 martie 1971 cu numele de Onufrie (în memoria Cuviosului Onufrie Egipteanul, prăznuit în fiecare an la 12/25 iunie). Este hirotonit ca ierodiacon la 20 iunie 1971 de către arhiepiscopul Filaret Vakromeev de Dmitrov, vicar al Eparhiei
Onufrie Berezovski () [Corola-website/Science/313636_a_314965]
-
1976, a absolvit cursurile Seminarului Teologic din Leningrad. A fost hirotonit ca diacon necăsătorit la 2 martie 1980 și ca preot la 7 aprilie 1981. Și-a desfășurat activitatea pastorală în Eparhia Asiei Mijlocii până în anul 1987. Este tuns în monahism la data de 29 decembrie 1989, cu numele de Pantelimon și slujește ca preot-paroh în Eparhia de Sumi. Apoi, între anii 1990-1991, lucrează pe postul de secretar al Administrației Eparhiale din Crimeea și Protopop al raionului Kerci. Timp de un
Pantelimon Romanovski () [Corola-website/Science/313658_a_314987]
-
august 1918, Căldărușani) a fost un cleric ortodox român, episcop al Argeșului și mai apoi mitropolit primat al Țării Românești. S-a născut în București în martie 1836. În anul 1854 intră ca frate în mănăstirea Căldărușani, fiind tuns în monahism în anul 1858. La 9 martie 1858 este hirotonit diacon pe seama Catedralei mitropolitane din București. În 1869 este hirotonit preot, iar în 1870 devine mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane. La 23 februarie 1875 este hirotonit arhiereu - vicar pentru Episcopia Argeșului
Ghenadie Petrescu () [Corola-website/Science/313662_a_314991]
-
a revenit în București, unde a lucrat cu Bartolomeu Anania la Biblioteca Patriarhiei. Apoi s-a retras la mănăstirea Slatina, unde se rugau în aceeași vreme monahii Arsenie Papacioc, Ilie Cleopa, Petroniu Tănase, Antonie Plămădeală. Acolo a fost tuns în monahism la 26 iulie 1956 de părintele Benedict Ghiuș. Se bucură de aprecierea patriarhului Justinian Marina, care îl folosește ca translator, pentru unii oaspeți străini. Așa de pildă, cu prilejul vizitei la București, în mai-iunie 1956, a lui Sarvepalli Radhakrishnan, vice-președintele
Andrei Scrima () [Corola-website/Science/314028_a_315357]
-
Sandu Miclescu), fiul marelui vornic Constantin Miclescu și al soției sale Zoe, născută Vârnav, s-a născut în jurul anului 1790 într-o familie de boieri moldoveni, fiind frate cu logofătul Scarlat Miclescu, tatăl mitropolitului Calinic Miclescu. A fost tuns în monahism la Mănăstirea Secu (1818), apoi trecut la Mănăstirea Neamț; a fost hirotonit ierodiacon (1821) și apoi ieromonah (1824). Pentru merite deosebite este ales episcop de Huși la 26 mai 1826 și hirotonit la 3 iunie același an. Va păstori până în
Sofronie Miclescu () [Corola-website/Science/314866_a_316195]
-
până în 1934 a fost profesor în localitatea Kykladen. Din 1934 se mută în localitatea Messolongi unde devine secretarul mitropolitului Ierotheos (Paraskevopoulos) (1934-1961) din Aetolia și Acarnania. În aceeași perioadă este și protosinghel al aceleiași mitropolii. În 1935 este tuns în monahism primind numele de Augusinos , hirotonit ierodiacon diacon. Din 1941 a trecut la mitropolia din Ioannina. Este prizonier de război între 1941-1942 fiind deținut în lagărele italiene. În 1942 este hirotonit ieromonah de mitropolitul Panteleimo, titular al eparhiei din Edessa și
Augustinos Andreas Kantiotis () [Corola-website/Science/320496_a_321825]
-
preoți greco-catolici care activaseră clandestin (în Turdaș, Benic, Crișcior, Beldiu etc.). În perioada în care a fost inspector general patriarhal a slujit ca preot la bisericile “Tatu” și Antim din București (1958-1961). La 9 septembrie 1962 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sinaia, sub numele Visarion, și hirotonit arhiereu cu titlul “Ploeșteanul”. Între 1962-1969 a funcționat ca episcop-vicar patriarhal, apoi ca episcop-vicar la Mitropolia Ardealului, cu titlul “Rășinăreanul” (instalat 1 iunie 1969), apoi episcop al Aradului (ales 10 iunie 1973
Visarion Aștileanu () [Corola-website/Science/317945_a_319274]
-
organizație de nivel național. Acest schit era creat după chipul și asemănarea Vrancei, fiind sub directa administrare a Sfatului Vrancei și doar în unele probleme strict religioase era consultată Episcopia Romanului, „schitul Vrancei având astfel un statut unic în istoria monahismului românesc”. „Evident că în republica Vrancei schitul de la Valea Neagră nu putea să aibă decât un statut pe măsura principiilor autonomiei ce guvernau viața economică și socială a întregului ținut.” Aceste atribute ale schitului, pe care le-am expus, le
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
a-și întreține familia. La vârsta de aproape 20 de ani a părăsit viața laică și, după o încercare nereușită de a fi primit la Mănăstirea Neamț, a intrat în obștea schitului Brazi din Vrancea, unde a fost tuns în monahism cu numele de Alimpie de către starețul Dimitrie și a rămas timp de doi ani (1836-1837). A plecat în anul 1837 la Muntele Athos și s-a stabilit la schitul românesc Lacu, unde se aflau pe atunci peste 80 de călugări
Antipa de la Calapodești () [Corola-website/Science/323476_a_324805]
-
Odilon (962-1048), papalitatea a oferit abaților de la Cluny puterea de a excomunica, rezervată până atunci doar episcopilor. Toate aceste acțiuni ale abației au fost intitulate "Reforma de la Cluny" ce urmărea să purifice Biserica de influențele laice și să revitalizeze concepția monahismului în creștinătatea apuseană. Punctul culminant al acestei reforme a fost alegerea Papei Grigore al VII-lea, fost călugăr la Cluny și cel ce a dus mai departe această mișcare prin celebrele reforme gregoriene. Mai târziu alți călugări ai ordinului au
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
o obligație a fiecărui musulman ( comparația cu războaiele sfinte europene - în Islam, oricine putea participa la djihad, chiar și prin faptul că se ocupă de aprovizionarea trupelor sau îndeplinea activități care ajutau la purtarea războiului sfânt). În Islam nu există monahism, acesta fiind înlocuit de djihad. Era imposibil că djihad-ul să fie purtat de toți musulmanii. Că ofensiva armata, războiul împotriva infidelilor devenea o „obligație de suficientă”. Muhammad nu a plecat niciodată la lupta fără a lăsa pe cineva în spatele lui
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
știa gândul de a se retrage într-o mănăstire. În 1978, Steinhardt stă vara la Rohia pentru ca în anul următor să se stabilească definitiv acolo ca bibliotecar, cu aprobarea episcopului Iustinian. La data de 16 august 1980 este tuns în monahism la mănăstirea Rohia de către episcopul Iustinian Chira și arhiepiscopul Teofil Herineanu, care îl iau sub aripa lor ocrotitoare. Arhimandritul Serafim Man, starețul mănăstirii Rohia, îl integrează în obștea mănăstirii. La mănăstire pune în ordine cele peste 23.000 de volume
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
că nu mai te poate duce la păcat, te tulbură cu trecutul. Deci, matale care ai trecut la creștinism și te-ai botezat, ți-a iertat păcatele personale și păcatul originar. Te-ai spovedit, te-ai mărturisit, ai intrat în monahism, care este iarăși un botez prin care ți-a iertat toate păcatele. Fii liniștit că aceasta este o provocare de la cel rău, care îți aduce tulburare ca să n-ai liniște nici acum". În aerogara din Baia Mare, înainte de îmbarcare pentru București
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
pornind de la trăsăturile specifice artei carolingiene, ale artei antice romane și de la unele influențe bizantine. În această perioadă de instabilitate, un accent deosebit cade pe edificarea cetăților, simbol al puterii nobililor, dar și necesitate (apărarea împotriva invaziilor). O data cu creșterea rolului monahismului, se construiesc multe mănăstiri, exemple: mănăstirea Cluny din Franța, Santiago de Compostella din Spania și Monreale din Italia. Bisericile romanice au un aspect sever și auster. Zidurile groase, cu ferestre mici, dau impresia de masivitate și robustețe. Ca plan de
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
stejar de pe Dealul Mănăstirii, la 1,5 kilometri est de satul Oneaga. Schitul aparține canonic de Mănăstirea Sihăstria Voronei. La mănăstire se ajunge de pe un drum pietruit mai greu accesibil, fie din satul Oneaga, fie de la Mănăstirea Sihăstria Voronei. Istoria monahismului în aceste locuri este destul de veche. În secolul al XVIII-lea în pădurea din apropierea satului Oneaga s-au așezat trei pustnici ruși. În anul 1780, clucerul Neculai Cristescu, proprietarul moșiei și al satului Cristești, a ctitorit o biserică din bârne
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
Longovarda, pe insula Paros din Grecia. s-a născut la începutul lunii mai 1884 în satul Pakia din fosta eparhie Epidavros Limira din Laconia. Numele său de mirean a fost Constantin (Κωνσταντίνος). La 29 decembrie 1907 a fost tuns în monahism, luându-și numele Filotei. Între 1901 și 1903 a lucrat ca învățător în satul Foiniki din Laconia natală. Începând din 1906 și-a efectuat serviciul militar la Regimentul 2 Cavalerie din Atena, cu grad de subofițer. În această perioadă, a
Filotei Zervakos () [Corola-website/Science/317624_a_318953]
-
22)). Încă de la începutul misiunii sale, Iisus a adunat mulțimi, a atras apostoli. Aceștia continuă opera lui Hristos întemeind comunități creștine în Siria, Asia Mică, Grecia, ajungând până la Roma. O dată cu extinderea creștinismului, ia naștere, la sfârșitul secolului al III-lea, monahismul. Apar, în răsărit, mănăstirile ortodoxe de la Muntele Athos și din Palestina, iar în apus cele de la Lerins și Marsilia. Creștinismul este influențat de împărțirea Imperiului Roman în două. În Imperiul Roman de Răsărit denumit și bizantin, se manifestă cultura grecească
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
urma cursurile unui seminar. Candidații la episcopie sunt hirotoniți de alți cel puțin doi episcopi. Veșmintele neliturgice ale episcopului includ: camilafca și epanokameloukion (voal) (care sunt prinse împreună și formează klobuk în tradiția rusă), împreună cu mantia, toate acestea fiind specifice monahismului.
Hirotonire () [Corola-website/Science/318214_a_319543]
-
4 noiembrie 1901 candidat al Partidului Poporal Național pentru mandatul dietal din districtul politic Câmpulung, fiind deputat în Dieta Bucovinei. La 8 iunie 1904, protopresviterul districtual și parohul de Vatra Dornei, Ghideon Balmoș (care era văduv), a fost tuns în monahism și numit în funcția de proistos al asistenților de la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. În 1905 a fost hirotesit arhimandrit stavrofor și în 1909 arhimandrit mitrofor. În perioada stăreției sale, au continuat lucrările de restaurare a întregului complex
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
atac căzăcesc asupra Moldovei. Doi ani mai târziu, i se schimbă dania la cererea sa cu moșia Dragomireștii, unde va ctitori viitoarea mănăstire. În 1599 este preot la Biserica domnească (Biserica Înălțării) din Suceava. Nu se cunoaște data intrării în monahism (la mănăstirea Putna). În timpul stăpânirii lui Mihai Viteazul în Moldova, este ales episcop al Rădăuților (iunie 1600); în septembrie 1600 a pierdut scaunul, retrăgandu-se la moșia sa Dragomirești, lângă Suceava. În 1602 a ctitorit (împreună cu frații Lupu și Simion Stroici
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
cursuri la Tübingen, Leipzig și Breslau, între 1930-1932, ca parte a doctoratului pe care îl susține cu mult succes în 1934 la Cernăuți. În această perioadă, la 1 septembrie 1929, este hirotonit diacon. Fiind celibatar acest gest însemna angajarea către monahism. La 23 noiembrie 1934 diaconul este hirotonit preot de către mitropolitul Nicolae Bălan. Nicolae Popoviciu cunoștea foarte bine, în afara limbii sale materne (limba română), și limbile germană, greacă veche, greacă modernă, franceză, latină și ungară. Ca urmare a pregătirii sale deosebite
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
pe 28 aprilie 1936 ca episcop al Oradei (sau Oradiei, după o formă mai veche a toponimului). Dorința de a fi pus în această poziție înaltă și grea fusese formulată încă de anteriorul episcop al Oradei, Roman Ciorogariu. Tuns în monahism la Sfânta Mânăstire Cozia, este hirotonit arhiereu pe 1 iunie 1936, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și înscăunat la Oradea pe 28 iunie același an. Va rămâne în acest scaun cinci ani de zile, muncind uimitor de mult și fiind
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]