1,372 matches
-
tătărăști, oaste și populație civilă în număr de circa 4.000 de oameni. După aceste trei lupte, orașul s-a supus, Pristaldul sașilor s-a predat și a devenit cu un grup de încă 600 de saxoni auxiliari, călăuze ai mongolilor, spre pieirea fraților lor de la Bistrița și din celelalte orașe transilvănene. Fără a zăbovi măcar o zi, Cadan și Buri pornesc, pe data de 1 aprilie, în jos pe Someș și prin pasul Bârgăului de pe Bistrița ardeleană, ajung și dărâmă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Buda și foarte mulți locuitori români cu familiile lor din satele de primprejur. Episcopul Benedict își adunase o frumoasă oaste, alcătuită din români și unguri, și era gata de plecare spre Buda, mai ales că i-a venit vestea că mongolii lui Batu-khan au distrus cetatea Agria (Eger, la sud de Miskolț, pe dreapta Tisei), au ucis populația și au jefuit tezaurul catedralei. Dar, la ieșirea din cetate, văzând unitățile mongole ale lui Cadan și Buri urcând dinspre șes în regiunea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anumit. Episcopul sus-numit și comitele Bochi, necunoscând tactica de luptă a inamicului, s-au avântat în șes numai cu garda, fără grosul trupelor, și au dat năvală asupra coloanei de tătari, care se desfășurase în câmp pentru a primi bătălia. Mongolii au luat-o la fugă din nou, spre locul unde erau pregătiți manechinele. Urmărindu-i, episcopul și comitele Bochi surprinși de apariția din flanc a trupei de manechine, au intrat în panică, au rupt rândurile și împrăștiindu-se pe câmp
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
dărâmată într-un colț, să fie încercuită cu un zid gros. Dar, neavând încredere în tăria ei, s-a refugiat pe înălțimile împădurite din apropiere, cu câțiva oameni credincioși, toți călări. Nu mult după aceea și-au făcut apariția și mongolii, care au prădat orașul, omorând în același timp pe toți bărbații, femeile și copii întâlniți pe străzi ori adăpostiți. Dând apoi foc caselor, s-au retras înspre șes, ca la cinci mile depărtare. Garnizoana cetății, bine înarmată, socotind că inamicul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în timpul unei nopți 8 mile, drumul până la malul drept al Mureșului, cu intenția de a intra în Cenad. Acesta, însă, fusese ocupat cu o zi înainte de tătarii lui Budjek. Obligat să stea o zi ascuns în niște bordeie, din cauza cetelor mongolilor care trecuseră Mureșul pe malul drept, în prima noapte a luat calea înapoi spre insulă, pe care o părăsise, și în zorii zilei au ajuns din nou în ea. Tătarii plecați dinspre Oradea ajunseseră, în acest timp, la satul Podul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
În noaptea imediat următoare, aceiași tătari au urcat pe Crișul Negru în sus și, prefăcându-se că vor să atace insula dinspre apă, înșeală pe apărătorii înarmați să părăsească poteca și cele trei porți de intrare, în timp ce o ceată de mongoli invadează insula dinspre uscat, și ucide pe toți bărbații și femeile din ea. Cadavrele au rămas neîngropate timp de 20 de zile, pentru că nici unul din locuitorii satelor din jur, adăpostiți prin păduri, nu îndrăznea să iasă din ascunzișuri de teama
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
rămas neîngropate timp de 20 de zile, pentru că nici unul din locuitorii satelor din jur, adăpostiți prin păduri, nu îndrăznea să iasă din ascunzișuri de teama lor. Nemaiavând pe cine omorî și jefui în regiunea Bihorului, fiindcă locuitorii satelor umpluseră codrii, mongolii au început a străbate desișurile pădurilor, văgăunile munților și adâncurile văilor, timp de mai bine de o lună de zile și, fiind la vremea secerișului - deci după mijlocul lui iunie -, prinzând câțiva oameni, i-au pus în libertate și i-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
luptă, satele respective au fost înconjurate într-o noapte de către nenumărați tătari și cumani, care au ucis pe toți locuitorii, lăsând regiunea cu totul pustie de oameni, ca să nu consume cele adunate. Având de gând să ierneze în satele respective, mongolii „n-au ars nici recolta, nici paiele, nici vreo casă”, „ca să-și lase acolo familiile lor, pentru ca în timpul iernii să găsească case și alimente” și pe unde aruncai privirile îi vedeau „întorcându-se din toate părțile cu carele încărcate cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
trei saci plini cu urechi (numai urechea dreaptă) ale celor peste 20.000 germani și poloni căzuți la datorie. Bilanțul pierderilor suferite de români nu-l știm și nici nu-l putem încheia încă, limitându-l la jerfele făcute de mongoli numai la venirea lor. E absolut necesar să urmărim și să adăogăm și pe acela al bătăliei de la Mohi, unde românii au participat în mare număr cu feudalii români și maghiari din Transilvania, și apoi victimele din timpul retragerii lor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fără pedepsirea Ungariei, care, după anul 1228, își întinsese dominația la Sud și Răsărit de Carpați, peste Țările Românești, pe urmele teutonilor și prin creștinarea cumanilor lui Bortz-Membrock, hanul de pe Nipru, devenit vasal al Coroanei Ungare. Este inadmisibilă teoria că mongolii doreau să înlăture orice alt stăpânitor lumesc sub soare, pentru că nu aveau puterea necesară și nici justificarea că „ce erau să facă ? din Rusia mâncaseră tot și trebuiau numaidecât să meargă mai departe”. În realizarea acestui scop, adică intrarea în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
În realizarea acestui scop, adică intrarea în stăpânirea Țărilor Românești, nu se putea ajunge decât distrugându-se regatul catolic din Panonia, care, pe deasupra se mai făcuse vinovat și de adăpostirea celor 40.000 de corturi de cumani nomazi, revendicați de mongoli, ca „paznicii cailor lor”. Pentru nimicirea Regatului Ungar - ca o dovadă că aveau cu el o răfuială mai veche - a plecat în fruntea armatelor din centru însuși Batu-khan și cu Subotai, cel mai capabil general strateg pe care l-au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
paznicii cailor lor”. Pentru nimicirea Regatului Ungar - ca o dovadă că aveau cu el o răfuială mai veche - a plecat în fruntea armatelor din centru însuși Batu-khan și cu Subotai, cel mai capabil general strateg pe care l-au avut mongolii. Unii istorici l-au considerat, pe drept cuvânt, de aceiași talie cu Alexandru cel Mare, Hanibal și Napoleon Bonaparte. Din regiunea izvoarelor Nistrului, unde iernase, Batu-khan a dat ordin de plecare, după relatările contemporanilor, pe la începutul păresinilor, Postul Mare), care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai marii regatului, cerând și pe Kotian cu principii cumani, nu demult botezați, în orașul Kew. Văzând nobilii Regatului că tătarii au ajuns în fața Budei și au apărut și oști cumane, crezând că acestea din urmă i-au adus pe mongoli în țară, au cerut regelui ca hanul Kotian cu familia să fie arestat și pus sub pază. La refuzul său de a da informații, Kotian, acuzat că sfidează ordinul regal, a fost ucis cu toți ai săi. Uciderea nevinovatului han
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ar fi fost normal ca regele și nobilii să ofere comanda supremă a tuturor oștilor ungaro-româno-cumane marelui han Kotian, strateg dibaci în lupta cu cavaleria ușoară în câmp deschis și cunoscător al tuturor stratagemelor, pe care i le puteau întinde mongolii, ca unul ce câștigase și victorii în lupta cu ei în stepele Niprului și Donului. Dar nobilii unguri, unii nutrind vechi resentimente față de rege, alții roși de ambiții personale, nu și-au dat seama ce înseamnă neunirea în fața primejdiei, pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
câștigase și victorii în lupta cu ei în stepele Niprului și Donului. Dar nobilii unguri, unii nutrind vechi resentimente față de rege, alții roși de ambiții personale, nu și-au dat seama ce înseamnă neunirea în fața primejdiei, pe care o prezentau mongolii, inamic disciplinat, cu o tehnică de luptă superioară, acumulată în bătălii purtate timp de 40 de ani și sub o comandă unică, întruchipată într-o personalitate așa de pregătită și vicleană cum era Subotai. Avea să-i lămurească bătălia de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
contestă autenticitatea, ea rămâne totuși valabilă în fața istoriei nu atât ca scrisoare fictivă, ca și altele care vor fi fost emise de Cadan, cât mai ales pentru faptul că menționează pe români ca locuitori ai Transilvaniei, cărora li se adresează. Mongolii lui Batu-khan și-au întins corturile în pustă, pe malul stâng al marelui fluviu, în dreptul Strigoniului, până în decembrie, când, după un ger năpraznic, înghețând apa, au trecut-o cu toți caii și cu 30 de mașini de război (aruncătoare de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cumplită, care a urmat timp de trei ani de zile, completată de bolile molipsitoare, a mărit numărul victimelor omenești, încât notițele contemporanilor arată că el ar fi fost mai mare decât chiar al celui făcut de săgețile, săbiile și securile mongolilor. Consecința politică imediată a fost desființarea stăpânirii cumane din Moldova și Țara Românească, înlăturarea dominației maghiare asupra Transilvaniei și trecerea celor dintâi sub suzeranitatea Hoardei de Aur, pentru timp de un veac întreg, de la 1242 la 1342. ȚĂRILE ROMÂNE SUB
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1241 și despre perioada cât au stat în Panonia și în Țările Române noii cuceritori. Simon de Keza, care trăiește prin părțile Bihorului și scrie prin anii 1290-1300, amintește numai că în zilele lui Bela al IV-lea au intrat mongolii în Ungaria prin trei părți, cu 40.000 de decurioni și centurioni, și nimicesc aproape în întregime oastea adunată la pârâul Sayo. Ioan de Thuróczi, folosind același izvor probabil, și alte mărturii păstrate de tradiție, exagerează când dă cifra invadatorilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și nimicesc aproape în întregime oastea adunată la pârâul Sayo. Ioan de Thuróczi, folosind același izvor probabil, și alte mărturii păstrate de tradiție, exagerează când dă cifra invadatorilor la 500.000 de oameni, dar adaogă și un lucru nou: că mongolii au rămas în Ungaria trei ani de zile și din această cauză, neputându-se ara, după plecarea lor au pierit de foame mai mulți locuitori decât au fost duși în captivitate și uciși de sabie. Autorul Cronicii pictate de la Viena
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
o corabie în insula Arbe (Naab) din Adriatica, Cadan prăda orașele din Dalmația, Bosnia și Serbia și se întoarse spre Bulgaria. Era în 11 martie 1242, exact la un an de zile de la străpungerea trecătorii Vereszka de către Batu-khan și intrarea mongolilor în Ungaria. E foarte important de subliniat, referitor la aceste fapte de arme, că știrile date de Rogerius și izvoarele italiene concordă cu cele ale medicului din Hamadam, care relatează că, de pe Tisa „Cadan a plecat în campanie cu armata
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bulgaria cu cumanii, aflați aici „în număr mare”, veniți din Banat și sudul Ungariei, după ce a fost asasinat Kotian. E foarte probabil că, în prima ciocnire cu aceștia, susținuți și de armatele regelui minor Ioan Assan II al Imperiului Româno-Bulgar, mongolii să fi fost bătuți undeva pe Dunăre, după știrea relatată de două izvoare din extremitățile de Apus și Răsărit ale Europei. E greu de admis că o asemenea victorie ar fi putut-o obține un alt voievod român de la nordul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de două izvoare din extremitățile de Apus și Răsărit ale Europei. E greu de admis că o asemenea victorie ar fi putut-o obține un alt voievod român de la nordul Dunării, în anul 1242, când se știe că, în 1241, mongolii n-au lăsat la intrarea lor, în spatele lor, nici un loc necontrolat din teritoriul vechii Dacii. În a doua bătălie, chipciacii (cumanii) au fost bătuți, iar Imperiul Româno-Bulgar a fost supus și obligat să plătească tribut. Aici, în sudul Dunării, Cadan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ale cetății Dobâca, răsplătind astfel vitejia acestora împotriva tătarilor. Dacă voievodul a venit și când a făcut aceasta, nu știm. Probabil însă că, în timpul anului 1243, încă nimeni nu putea risca o coborâre în podișul acestei țări românești de teama mongolilor. Nu trebuie să uităm că însuși Bela al IV-lea, revenit la Buda numai în 1245, a vizitat Transilvania abia în februarie 1248 și, în noiembrie 1250, încă mai tremura de groaza unei noi invazii a hoardelor, care erau stăpâne
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
câmpiile din Țările Române și Ungaria, după retragerea lor. Numai munții împăduriți și bogățiile naturale au mai putut ține piept acestui val pustiitor și au salvat pe supraviețuitorii români, sași, unguri și secui. După trei ani de dominație asupra Transilvaniei, mongolii au trebuit să se retragă sub presiunea forțelor unite ale catolicismului la Răsărit și Sud de Carpați, mulțumindu-se numai cu stăpânirea Moldovei și Țării Românești, la nordul Dunării, și a Bulgariei la sudul marelui fluviu, până la Salonic, adică în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au organizat economia lor nomadă. În aceasta stătea, însă, enigma omniprezenței lor politice în marele imperiu. Desigur că îi era greu călătorului să-i descopere în câmpia deschisă, acoperită de ierburi înalte și mărginită de orizonturi albastre, mai ales că mongolii nu foloseau focul. Ei erau, însă, prezenți aiurea, ca și pe malurile Dunării și Mării Negre, unde negustorii vindeau sare, piele, blănuri, pânzeturi, postavuri și alte produse străine și pentru a încasa vămile. După retragerea din Ungaria și stabilirea curții sale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]