1,599 matches
-
acrediteze ideea că deși limba română este o limbă concretă, ea atinge perfecțiunea în privința raportului cuvânt/formă - noțiune. Opera lui G. D. Scraba trebuie apreciată în contextul epocii în care a fost creată. Autorul ei s-a integrat în „Școala monografică” întemeiată de Dimitrie Gusti (1880-1955), care concepea realitatea socială în manieră eclectică, ca o sumă de manifestări economice, spirituale, juridice și politice. O asemenea manifestare socială este și limba română, căreia Scraba îi consacră monografia sa cu o parte sincronică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
căreia Scraba îi consacră monografia sa cu o parte sincronică, ce conține „Tezaurul”, și una diacronică sub titlul „Chestiunea formării limbii românești”. Ambele aspecte, contemporan și istoric, aveau nevoie, pentru a fi descrise, de un principiu unic, pe care abordarea monografică nu-l putea identifica decât într-o metafizică în care „noțiunile sunt și rămân aceleași la toate popoarele din lume” (p. 87). La „spiritualismul înalt” al noțiunilor va ajunge omenirea numai debarasându-se de „egoismul materialist” al formelor particulare de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stabilește dimensiunile interioare ale conceptelor operaționale și aproximează configurarea creativă a scriitorului, Loredana Ilie dezvoltă premisele formulate. Subordonează simțului comic "modurile" adiacente: satiric, parodic, ironic, grotesc, umoristic toate dispersate în proză, dramaturgie, poezie și publicistică. Fiecare mod operatoriu este studiat monografic, pe câteva paliere succesive. În paradigma teoretică a primei trepte, comentează străduința teoreticienilor de a preciza definiția, delimitează vecinătățile semantice, conturează interferențele, izolează nuanțele și curăță balastul parazitar, năzuind să ajungă la esența inconfundabilă, imprimată textului de Caragiale. Discursul critic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
justiția naturală imanentă, opusă oarbei justiții sociale". Inedită, prin perspectiva plurală și corelarea cu absurdul comic caragialian, este și interpretarea "paginilor bizare", semnate de Urmuz. Comentariul Loredanei Ilie se deosebește de analiza aplicată acelorași pagini de Nicolae Balotă, în eseul monografic Urmuz, 1970. Cu un zâmbet, autoarea demonstrează cum, "din formele benigne" ale absurdului caragialian au răsărit, "asemenea unor "flori ale răului"" plăsmuirile urmuziene. Proza și dramaturgia lui Caragiale au avut rolul unor "dependențe catalizatoare" cum le numea Paul Cornea -, au
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de suprapersonaje cu note inconfundabile și cu valoare de prototipuri pentru tipologia din literatura postcaragialiană. Fără îndoială, Mitică și miticismul constituie emblemele evidente ale caragialismului. Dacă Negruzzi a descris Fiziologia provințialului, Caragiale conturează fiziologia bucureșteanului spiritual și volubil. În schița monografică Mitică, delimitarea arealului și a provenienței tipului studiat se face prin recursul la un silogism de tip "ionescian": "Mitică e bucureșteanul par excellence. Și fiindcă Bucureștii sunt un mic Paris și Mitică, se-nțelege, este un mic parizian"29. De
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
arte, în științe, în fine în tot."38Inadecvarea pretenției la realitate reiese cu claritate din ironia implicată, disimulare ingenioasă ce augmentează caracteristic atitudinea critică. Aceste tipuri cu deosebire, cărora Caragiale însuși le-a conturat fizionomia de grup în remarcabile schițe monografice, (Mitică, Moftangii, Intelectualii), s-au fixat definitiv ca mărci distinctive care subordonează genericul comic de caracter, viziunii originale a marelui "clasic" român. Amprenta caragialismului se recunoaște în literatura română în mod excepțional la nivelul acestei tipologii specifice, fructificate original de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
omenia ziaristului Cătunaru, echilibrează ipocrizia, paiațeria, voracitatea și egoimul lumii de fantoșe în care sunt siliți să viețuiască și care pare o clară imagine a unei societăți genetic debitoare celei genial esențializate artistic de Caragiale. Situată parcă în prelungirea observațiilor monografice asupra Moftangiului caragialian, schița-eseu a lui Costache Olăreanu, Arta pișicherului român se profilează drept sinteză fiziologică a acestui caracter mereu actual. Contemporaneitatea sa, mai ușor de constatat decât de explicat 82, face din viziunea literară a lui Caragiale un punct
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de la începuturi până la 1890, vol. I, Editura Minerva, București, 1985. Popa, Marian, Istoriei literaturii române de azi pe mâine, Editura Semne, București, 2009. Ștefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000, Editura Mașina de Scris, București, 2005. 4. Studii și lucrări monografice despre Caragiale și ceilalți scriitori analizați Antonesei, Liviu, Semnele timpului, Editura Junimea, Iași, 1988. Bibliografia I.L. Caragiale în periodice (1952-1912),Vol. I, II,coord. Marin Bucur, cuvânt înainte de Eugen Simion, autori: Mioara Apolzan, Marin Bucur, Georgeta Ene, Rodica Florea, Dorina
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
of Nagyrev), un grup de femei din satul Nagyrev din Ungaria, care În perioada 1914 -1929 și-au otrăvit soții și alte rude (cca. 300 de persoane, după unele surse) cu arsenicul obținut prin fierberea hârtiei de prins muște. Lucrarea monografică „A Social History of a Murder Epidemic“ (2002), semnată de un istoric american de origine maghiară, Bela Bodo, oferă drept cauze ale acestor omoruri abuzurile la care erau supuse femeile de către soții lor și mai largul context socio-economic al acelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
implicațiile rezultatele analizei noastre empirice. 1.2. Problematica și subiectele cercetării 1.2.1. Problematica Vom privilegia în acest volum studiul a două problematici: evoluția naturii și politica europartidelor în cadrul guvernării la niveluri multiple a UE. Vom adopta o abordare monografică, fiind ales partidul social-democrat european. Separat de interesul studiului federațiilor europene de partide așa cum tocmai l-am expus, este util să prezentăm și să dezvoltăm o serie de argumente în favoarea studiului evoluției morfologice a social-democrației europene, ca și răspunsul acesteia
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
spectacol, contabilizate de presa străină, de peste 20-30 de minute, cu publicul în picioare! Acesta este bilanțul fermecat al lui Nicolae Herlea, pe scurt. Iar noi, românii, nu am fost în stare până astăzi, să-i publicăm nici măcar o singură schiță monografică... În acestă clipă de apăsare supremă, nu pot să-mi închei evocarea celui mai bun și prețios prieten, fără a rosti măcar o vorbă despre omul Herlea. “Trăiesc cu mulțumirea de a fi avut o carieră lungă - obișnuia să- mi
Nicolae Herlea. Un g?nd de desp?r?ire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83462_a_84787]
-
durează. Nimic nu exprimă mai bine înfrățirea dintre fragilitate și permanență ca mozaicul." (p. 13) Sunt sigur că lui C. D. Zeletin i-a reușit ce și-a dorit: un mozaic genealogic de o mare vastitate și un impresionant edificiu monografic.
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
cu majusculă) decât prin brutalitatea violentă a războiului, Blaga găsește "salvarea prin stil" (Durandin, 1998, p. 209). "Sufletul românesc" devine obsesia analitică a filosofilor națiunii, care încearcă să-i reveleze tainele etnice, prin abordări etnopsihologice (Rădulescu-Motru, 1937) ori prin mijloacele monografice specifice Școlii sociologice de la București, la care trebuie adaugate eforturile teologale întreprinse de N. Crainic, D. Stăniloae sau M. Vulcănescu. Indiferent prin ce mijloace specifice, radiografierea idiografiei spiritualității românești, stabilirea coordonatelor ontologice ale duhului național acestea sunt imperativele identitare ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ar fi „cea mai personală de la aceea a lui Eminescu încoace” sau că Remember de Mateiu I. Caragiale ar fi „cea mai pură expresie din întreg estetismul european” a confesiunii prin intermediul măștii. Efectele acestei receptări hiperempatice persistă și în eseul monografic Radu Stanca. Poezie și teatru (1978), cu toate că și aici ele sunt parțial compensate de finețea interpretării și de aria largă a contextualizărilor. V. identifică specificul operei lui Radu Stanca în „tensiunea barocă” dintre iluzie și deziluzie, în urma căreia „creatorul joacă
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
Sufletul românesc, al cărui titlu trimite la opinii exprimate anterior de Camil Petrescu. Întruchipat de „principalele personalități ale culturii”, „sufletul românesc” va fi înfățișat printr-o „galerie” (devenită mai târziu a „ctitorilor”) inaugurată chiar în primul număr cu Delegatul, articol monografic consacrat lui N. Titulescu. În esență, U.l. trebuia să reprezinte „un vehicul între cultura românească și masele de cititori”, fiind o „absurditate” ideea de „a face revistă de mare tiraj pentru debutanți”. Noua conducere nu a izbutit totuși să
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Iova - un guru al optzecismului, Instituția premiului literar, Postmodernul pe înțelesul românilor, îmbogățită treptat. Organizarea numerelor ca dosare tematice nu se soldează cu eliminarea altor materiale ori secțiuni: persistă rubricile „de autor”, rubrici precum „Față-n față”, „Țintă fixă” (grupaje monografice consacrate câte unui scriitor contemporan) ș.a. Revista publică, cu diferite prilejuri, importante texte programatice, teoretice, de atitudine, superior polemice, manifeste etc., între care Petru Cimpoeșu, „Postmodernismul românesc” ca instituție a exprimării și un important studiu de caz: romanul „generației ’80
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
ca „unul din izvoarele gândirii psihologice și sociale moderne”, dar și în plan literar, cu consecințe esențiale asupra prozei franceze: „sobrietatea, tendința către generalizare, capacitatea de a găsi o imagine fulgurantă ce învie un gând abstract”. Eseista reliefează, în capitole monografice, profunda subiectivitate a naturii umane în confruntarea cu conceptele de libertate și fericire la René Descartes și la Montesquieu; reia tema discutabilei sincerități a lui Michel de Montaigne; studiază, pe fundalul jansenismului de la Port-Royal, „disoluția eului” la Blaise Pascal, patetismul
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
mai mizează pe final ori suspans, relația bazată pe ironie dintre autor și cititor în romane de Aldous Huxley, George Orwell, Evelyn Waugh, Graham Greene, Anthony Burgess, John Fowles, Malcolm Bradbury, David Lodge, Peter Ackroyd, Martin Amis ș.a. Un eseu monografic, Alan Brownjohn and the Desperado Age (2003), consacră V. acestei figuri marcante a literaturii contemporane engleze, creator de școală poetică. Sunt comentate și câteva romane, aflate la limita dintre lirism și narațiune, iar un capitol consistent examinează critica sa literară
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
spre finalul acestei faze, să reclame un suport științific, o metodologie adecvată particularităților adulților cărora li se adresează. Începutul deceniului al treilea al secolului XX marchează începuturile fundamentării științifice ale acestei activități, prin activitatea lui Dimitrie Gusti, care, prin cercetare monografică, face o analiză detaliată a realității rurale în care își desfășoară demersurile educative, înființând cămine culturale, reviste și publicații adresate sătenilor, biblioteci și chiar librării rurale. Gusti a elaborat, în cadrul sistemului său sociologic, un proiect de program pentru sate pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spre finalul acestei faze, să reclame un suport științific, o metodologie adecvată particularităților adulților cărora li se adresează. Începutul deceniului al treilea al secolului XX marchează începuturile fundamentării științifice ale acestei activități, prin activitatea lui Dimitrie Gusti, care, prin cercetare monografică, face o analiză detaliată a realității rurale în care își desfășoară demersurile educative, înființând cămine culturale, reviste și publicații adresate sătenilor, biblioteci și chiar librării rurale. Gusti a elaborat, în cadrul sistemului său sociologic, un proiect de program pentru sate pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
publicației, deoarece mulți cercetători au renunțat să mai recurgă la colecția gazetei, folosind În citate, În mod evident, doar rezumatele din Bibliografie, chiar dacă notele fac trimitere la sursa originală. Spre deosebire de aceste mențiuni sumare, În istoriografia problemei se detașează două contribuții monografice care analizează pe larg conținutul publicației. Este vorba despre capitolul consacrat Învățătorului poporului În volumul Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania, precum și despre un studiu dedicat În mod special subiectului În discuție, semnat de Pompiliu Teodor și Gelu XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Enciclopedică, București, 1983. Iordan, Iorgu, Toponimia românească, Editura Academiei, București, 1963. Kiss, Erzsébet F., Az 1848-1849-es magyar minisztériumok șMinisterele maghiare din 1848-1849ț, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1987. Marica, George Em., Foaie pentru minte, inimă și literatură. Bibliografie analitică, cu un studiu monografic, Editura pentru Literatură, București, 1969. Mihăilă, Gheorghe, Dicționar al limbii române vechi, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. Nagy, Iván, Magyarország családai címerekkel és nemzékrendi táblákkal șFamiliile Ungariei, cu blazoane și tabele genealogiceț, vol. I-X, Tipografia Ráth Mór, Pesta, 1857-1868
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
română și comparată, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970, pp. 9-30. Vezi ediția lui Onisifor Ghibu, Contribuții la istoria poeziei..., Monitorul Oficial, București, 1934, pp. 20-25. George Em. Marica, Foaie pentru minte, inimă și literatură. Bibliografie analitică, cu un studiu monografic, Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 343. Apărută sub semnătura „Major Györfy”, În Foaie literară, I, 1838, nr. 4, p. 32. Normele de transcriere folosite aici sunt cele recomandate de Ioan Chindriș, În ediția Pauleti XE "Pauleti" . Notele de subsol
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , op. cit., pp. 182-183. Pentru imaginea negativă a francezului În mentalitatea românească populară, medievală și premodernă, vezi capitolul anterior, „Imaginea francezului În mentalitatea țărănească medievală”. Din bibliografia extrem de vastă a problemei, trebuie reținută contribuția monografică a lui Szabó Nicolae, Influența Revoluției Franceze de la 1789 asupra luptelor politice, sociale și naționale din Transilvania (1789-1815), Teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai” , Cluj-Napoca, 1993; de asemenea, Ioan Sabău, „Problema influenței primei revoluții burgheze din Franța asupra agitațiilor țărănești din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de istorie și teorie literară " G. Călinescu", 2003. Hîrșu, M., M. Benguș, Colesterolul, București, Editura Medicală Antaeus, 2006. Huțanu, M., Memorator de biologie, București, Booklet, [2005]. Internet (motor de căutare www.google.ro). IV. IVLRA. Îndreptar1-5. JN. Legenda duminicii, studiu monografic, ediție și glosar de Em. Timotin, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2005. "Libertatea". Liiceanu, G., Ușa interzisă, București, Humanitas, 2006. Liturghierul lui Coresi, text stabilit, studiu introductiv și indice de Al. Mareș, București, Editura Academiei, 1969. Maiereanu, A
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]