8,622 matches
-
cuvântul, Bianca Burța- Cernat a mai spus că o posibilă explicație pentru lipsa de aderență a lui Norman Manea la cultura română este faptul că aici spiritul critic e îndeobște urgisit. A intervenit în acest punct și Claudiu Turcuș, autorul monografiei Estetica lui Norman Manea: „În cei trei ani de doctorat despre Norman Manea a trebuit să-i lămuresc pe mulți de ce Norman Manea e un scriitor valoros. Literatura sa infuzată de etică nu rezolvă probleme, ci le structurează. E o
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
Liviu Bordaș Eliade omagial Corespondența lui Ioan Petru Culianu cu Mircea Eliade debutează în anul 1972, la câteva luni după ce acesta împlinise 65 de ani. Pe lângă monografia tipărită în 1978, bibliografia discipolului cuprinde multe recenzii, articole, studii și manuscrise nepublicate, dedicate maestrului său. Printre acestea se numără și câteva texte omagiale scrise cu ocazia aniversării a 70, 75 și (postum) a 80 de ani de la nașterea lui
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
ochii larg deschiși, vizionarismul părintelui fondator. E adevărat, însă, că acestei intrări în forță în canonul istoriei literaturii române nu i-a urmat, așa cum ne-am fi așteptat, o reconsiderare critică substanțială. Atunci când n-a dat în clocot - ca în monografia exaltată a lui Iulian Băicuș, Max Blecher - un arlechin pe marginea neantului -, simpatia față de scriitorul interbelic a rămas, din păcate, strict declarativă. Astfel încât volumul lui Doris Mironescu, Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei , vine la țanc. El umple un gol
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
o face, probabil, și tipul de reflex cultural al celor două autoare. Mioara Apolzan este, în primul rând, istoric literar. A debutat cu un studiu dedicat prozei românești contemporane, Casa ficțiunii (1979), căruia i-a urmat, patru ani mai încolo, monografia Revistei Fundațiilor Regale, intitulată, din necesități de context, Aspecte de istorie literară (1983). La proză avea să treacă mai pe urmă, abia în 1993, prin Carte de identitate. Așa încât instinctul, la ea, e aproape automat mediat de spirit critic. De
Diferențe specifice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4646_a_5971]
-
vieții literare românești, urmată de tragica și prematura sa moarte la Auschwitz. Care, și pe fundalul instalării realismului socialist în România postbelică, a împiedicat o recuperare rapidă a lui B. Fundoianu după încheierea marii conflagrații mondiale. Ediția din 1978 sau monografiile lui Mircea Martin și Marin Bucur, din anii ’80, n-au reușit decât să îl readucă pe scriitor în actualitate, fără a produce, însă, și o repoziționare a sa în canon. Istoriile complete ale literaturii române apărute după ’89, ca
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
critic impresionant prin multilateralitate, orientat spre a facilita exegeza operei. Astfel, cuvântul înainte și prefața lui Mircea Martin fixează rațiunile pentru care scriitorul rămâne un „caz deschis” al literaturii noastre; cronologia, cum spuneam, este o coloană vertebrală a unei eventuale monografii; există nu mai puțin de 3 (trei) note asupra ediției, una vizând întreaga ediție, cealaltă fiind preluată de la volumul din 1978, iar ultima precizând în ce constau notele particulare ale volumului de față; sinopsisul receptării, impecabil întocmit de aceeași Roxana
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
lipsite de maliție, nu reprezintă altceva decât niște simple constatări. E surprinzător cât de neimportant e astăzi, chiar pentru criticii literari, discursul criticii literare. În ciuda efervescenței epidermice, pe care o practică toate revistele de gen atunci când discută panorame, sinteze sau monografii, nici o interpretare nu mai face acum cu adevărat școală. Iar asta nu din pricină că acestora le-ar lipsi, substanțial, calitățile necesare. Pur și simplu, metabolismul lecturii funcționează periculos de bine. Citim, apreciem (onest sau numai protocolar) și dăm mai departe. Fără
Om cu noroc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4542_a_5867]
-
grosolănie și respingere cu care s-a înarmat Joseph este experiența victimiară din propria familie. Cele mai șocante scene ale filmului țin nu de violența care explodează în față ca o grenadă, cea pe care o recuperează filmele care fac monografia sulfuroasă a cartierelor sărace cu delicvența lor înfloritoare, ci de aceea care include tortura morală; întors acasă beat, soțul Hannei, James (Eddie Marsan), urinează pe aceasta, iar felul în care alege să îi vorbească exprimă un dispreț total, dar și
Oameni și câini by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4572_a_5897]
-
de la cel autonom lingvistic până la cel politic. Mai mult: majoritatea interpretă rilor i se păreau supralicitări, astfel încât, considera criticul, „toată această tencuială stridentă trebuie înlăturată, dacă vrem să regăsim schelăria originară”. Nu mai surprinde, de aceea, deloc faptul că prima monografie consistentă apărută de atunci își ia toate precauțiile necesare pentru a nu mai compune un discurs autoritar și/ sau științificizat. I.L. Caragiale. Fatalitatea ironică, încearcă să ne convingă din primele pagini Mircea A. Diaconu, nu reprezintă decât ruinele unei construcții
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
deloc lipsită de sinuozități. Monica Pillat și George Ardeleanu au gândit Spectacolul rezonanței ca pe un opus tripartitum. Textele sunt grupate, potrivit unui criteriu tematic (iar nu morfologic, ca în ediția George Muntean), în trei capitole. „Scriitorul ca personaj” grupează monografiile, biografiile, portretele și evocările literare: excelentă alegere a editorilor, căci Dinu Pillat a fost, în plin mandarinat structuralist, un critic atent la aspectul subiectiv al literaturii, la prezența scriitorului în propriul discurs. Figurează aici și texte care nu apar în
Al doilea Pillat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4389_a_5714]
-
deja învechiți - și, în același timp, o nejustificată sfială în a afirma valorile cu care avem privilegiul de a fi contemporani. În orice caz, cercetătorul istoriei literare recente este lipsit de majoritatea instrumentelor de cercetare care definesc o literatură modernă: monografii, ediții, colecții de studii. E timpul să începem să umplem acest gol, iar ediții ca aceasta de față se vor dovedi salutare în anii care vin. Cu atât mai mult cu cât autorul astfel pus în valoare, Ioan Es. Pop
Ioan Es. Pop în ediție completă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5757_a_7082]
-
le transcrie conștiincios, glosând în aparteuri reflexive care adaugă adâncime tabloului trăit. Vezi Rădăcina de bucsau a lui O. Nimigean, lucrată pe urmele unei priviri amănunțite și picturale. Conceptivă și introceptivă, în egală măsură, explorează detalii reale, descrise în minuscule monografii, cu speranța că la capătul drumului se va revela un adevăr al celei mai stricte interiorități. O extrem conotativă forfotă a fragmentelor în mișcare browniană/breugheliană sugerând în fundal marele design, dar și singurătatea incurabilă a omului în căutare de
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
lui Augustin Bunea, prin reeditarea scrierii sale de debut (Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiță biografică*), ne este readusă în atenție și figura marelui ierarh Ioan Vancea, considerat al doilea ctitor al Blajului, după Ioan Inocențiu Micu-Klein, iar retipărirea monografiei Augustin Bunea ne reamintește că avem datoria de a-l recupera și pe istoricul Ștefan Manciulea, victimă, și el, a interzicerii Bisericii Greco-Catolice. Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiță biografică (1890) doar anunță pe istoricul modern care va deveni
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
semnala și documenta, cu multă finețe, o fațetă mai puțin cunoscută a activității lui Bunea: aceea de iscusit om politic, organizator electoral al Partidului Național Român și artizan al tuturor înțelegerilor între, altminteri, destul de puțin solidarii români ardeleni. Contribuția acestei monografii la cunoașterea unor nuanțe ale vieții politice și culturale românești din Transilvania, între 1880 și 1910, este una însemnată și se cade semnalată ca atare. Să sperăm că mereu insuficientele mijloace materiale nu vor întârzia sau obstrucționa opera de recuperare
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
lucrările de abatere, excavare și săpături etc. la suprafața și în subteran. 9.1. Nerespectarea principalelor dimensiuni ale excavațiilor. 9.2. Folosirea de materiale necorespunzătoare la executarea susținerii lucrărilor. 9.3. Susținerea necorespunzătoare a pereților și tavanului excavațiilor datorită nerespectării monografiei de armare sau neadaptării acesteia la caracteristicile mecanice ale rocii excavate. 9.4. Necopturirea locurilor de muncă și neranguirea fronturilor de lucru (atît la suprafața cît și în subteran). 9.5. Nerambleerea spațiilor excavate sau executarea necorespunzătoare a acestora. 9
INSTRUCŢIUNI nr. 50 din 4 ianuarie 1967 pentru aplicarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 2896/1966 privind declararea, cercetarea şi evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106237_a_107566]
-
oprit de cenzura momentului, fiind republicat abia în 1962. Vorbind despre o surpriză neașteptată în privința exegezei sebastianice, trebuie să adaug că atît pînă în 1989, cît și după această dată, ea se caracterizează printr-o adevărată apatie hermeneutică. Practic, toate monografiile dedicate scriitorului se opresc la o prezentare descriptivă, de suprafață, trecînd cu indiferență, seduse de transparența scriiturii sebastianice, peste nenumărate intenționalități și intertextualități secrete ale operei. Acest fapt se vede foarte bine și în cele două dosare dedicate lui Sebastian
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
Simona Vasilache Posibilitățile lui acasă sunt, în literatură, cvasi-infinite. De la sugestie la monografie în toată regula, de la clipă gustată din plin la coadă a timpului care fuge... O asemenea lume, amestecând mirosuri ușoare cu forme pline, așa încât n-ai ști să spui care sunt mai de-adevărat și care mai bine ticluite, în
Acasă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5857_a_7182]
-
studiile din Cărți, manuscrise, biblioteci: Prima carte de cântece românești tipărită (1768), Un manuscris de cântece de lume din 1834 și Culegeri de cântece populare și de petrecere (în total, 35 de pagini). Putem bănui că ele prefigurează o viitoare monografie dedicată speciei, căci în primul dintre studii observăm cum cercetătorul decantează, din materia cărții tipărite în 1768 la Cluj, dovezile apariției cântecului de lume între modalitățile poetice legitime, în cel de-al doilea sunt fixate caracteristicile speciei în epoca de
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
pentru totdeauna, nu o mai reeditează niciodată, în timp ce celelalte cărți ale sale, inclusiv volumele de nuvele reluate stăruitor cu modificări și combinații de sumar (în ciuda ignorării lor de către critică), vor beneficia de ediții repetate, mai ales romanele. În excelenta sa monografie despre Liviu Rebreanu, apărută în 1967, Lucian Raicu ne dă cea mai bună explicație pentru această uitare: după romanul Ion, Liviu Rebreanu ca scriitor impune brusc imaginea unui învingător, în timp ce poetul sinucigaș din Calvarul propusese imaginea (acum nepotrivită prin inactualitatea
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
său să profeseze convingeri antidemocratice și antisemite? - nu va putea fi dată de nimeni, cred, ea ținând de tenebrele sufletului scriitorului. Îngrijitorul ediției academice este Ion Dodu Bălan, un specialist cunoscut în materie de Goga, căruia i-a dedicat o monografie (în mai multe ediții) și multe alte studii și cercetări. Editorul a ales să ne ofere publicistica poetului în două volume (II și III ale seriei de Opere), din care deocamdată a apărut numai primul. Volumul conține, astfel, toate culegerile
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
în trădătorul Kogălniceanu... O noapte la mijloc, nu mai mult!” (Din volumul Lumea ca ziar. A patra putere:Caragiale, cu 248 de reproduceri inedite in curs de aparitie la Editura Humanitas) i. Apud I. Grămadă, „România Jună” din Viena (1871-1911), monografie istorică, Scrisori și telegrame inedite din arhiva societății , Arad, Editura Societății „România Jună”, 1912. Același text cu minima modificare a lui DV. în Dv. se găsește și în I.L. Caragiale, Opere VII, ediție îngrijită de Șerban Cioculescu, București, Fundația Regală
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
mai sau vor avea de aici încolo, până în decembrie dintr-un an cu multe date „rotunde”, norocul unui cuvânt de comemorare în presa culturală (la televiziuni nici nu mă gândesc!), ca să nu vorbesc de reeditări sau de ediții critice, de monografii, biografii, inedite? În câte școli sau librării, s-a găsit cineva să le sărbătorească? Câți cronicari literari au lăsat fierbintea actualitate ca să scrie un rând la aniversară? Istoria unei literaturi nu trebuie să fie un scrin, în care uitarea să
Aniversări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5533_a_6858]
-
prozaice? După mai bine de cincisprezece ani, când lucram la cartea Despre poezie, recitind cele două articole ale maestrului meu, am remarcat contradicția dintre tezele lor și m-am mirat că nu fusese observată de nimeni. (Abia Andrei Terian, în monografia recentă consacrată lui G.Călinescu, va insista asupra ei într-un cadru teoretic temeinic elaborat). Am reluat întreaga problemă în Istoria critică. Postmodernismul ne dezlega definitiv de concepția poeziei fără alt conținut decât ceremonialul liric. Ideea unui univers poetic autonom
Natural și istoric by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5690_a_7015]
-
aceasta și creația unora dintre componenții Cenaclului de Luni. Studiile și cercetările publicate de el, de-a lungul ultimelor două decenii, și intervențiile la colocvii și mese rotunde anunțau, de altfel, această ediție, după cum și ediția anunță, cred, o viitoare monografie. Alcătuindu-i sumarul, prin urmare, îngrijitorul nu s-a preocupat numai să adune, respectând ordinea cronologică și corectând greșelile de tipar, opera poetică a lui Leonid Dimov (cu toate că, la câtă nevoie aveam de un Dimov integral, și dacă ar fi
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
un fel, evoluția aceasta ține de adecvarea la context. Și mai clar stau lucrurile cu o prezență mai puțin vocală a cărții: Dobre I. Burcea. În scurtele lui intervenții, acesta e etichetat drept „siliștean, profesor de română și autorul unei monografii despre Marin Preda” (p. 23), „consătean” (p. 53), „profesor pensionar” (p. 123), „fiu al satului” (p. 149), pentru ca, într-un final (p. 203) să rămână, din el, doar numele. E o întreagă poveste de viață condensată aici. Dintr-un consistent
Fratele cel mic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5822_a_7147]