10,170 matches
-
un simplu act de efectuare a unei plăți ilicite până la o funcționare endemică a sistemului politic și economic. Problema corupției a fost văzută fie ca o problemă structurală de ordin politic sau economic, fie ca o problemă culturală și de morală individuală. Identificarea unei definiții a corupției este foarte dificilă. O recenzie a literaturii și a surselor bibliografice existente<footnote Amundsen, I. (1999), “Political Corruption: An Introduction to the Issues”, http://www.cmi.no/ publications/1999/wp/wp1999-7.pdf, p. 1
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
un simplu act de efectuare a unei plăți ilicite până la o funcționare endemică a sistemului politic și economic. Problema corupției a fost văzută fie ca o problemă structurală de ordin politic sau economic, fie ca o problemă culturală și de morală individuală<footnote Freedom House, Inc. (2005), „Politicile anticorupție ale Guvernului României”, Raport de evaluare. footnote>. Corupția reprezintă, în cea mai simplă descriere a sa, abuzul de putere, cel mai adesea în scopul obținerii de câștiguri personale sau în avantajul unui
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
voie să mintă. Povestirile lui Sorin Stoica sunt niște exerciții de sinceritate deghizate în forma unor captivante narațiuni, care se citesc cu sufletul la gură. Cine pricepe noima oximoronului din titlu va înțelege cu ușurință ce și cât datorează prozatorul moralei bunului-simț. Ca paradox, firește. Antonio Patraș Cică... Cică în vremea despre care voi încerca să povestesc, trăia sau, mai bine zis, preda într-un orășel de provincie mai mult decât banal un profesor de filosofie și psihologie pe nume Paganel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
tăbărâseră repede peste el și porniseră să-l lovească nemilos cu biciul dureros al condamnării. Acuzându-l că provocase intenționat moartea mamei sale, lumea începuse să-l privească ca pe un monstru insensibil, ca pe un om fără urmă de morală în el, ce înfăptuiește răul cu calmul înfiorător al fiarelor sălbatice. Cu siguranță, această lume ar fi vrut ca, pentru această „ticăloșie” a lui, el să ajungă, pentru vecie, sclavul îngenuncheat al conștiinței sale proprii. De fapt, ea vedea în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
convinge, dar relațiile dintre ei mereu au fost cam aceleași. În familia lor, creșteau cinci fete și un băiat. Părinții se stăruiau să-și crească copiii înțelepți, cu frică și ascultare, muncitori ca ei și cinstiți. Baza educației și a moralei din familie erau valorile creștine. Părinții aveau credință temeinică în Dumnezeu, trăind creștinește și-i învățaseră și pe copiii lor să trăiască la fel ca și ei. Biserica și sfintele slujbe erau parte componentă din viața lor. Era o familie
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a satelor din punct de vedere cultural, relevantă pentru comportamente de alegere de tipul migrației. Evident, cultura este înțeleasă în acest context în sensul larg al conceptului antropologic, statuat de Edward Tylor: „această totalitate complexă care include cunoașterea, credința, arta, morala, dreptul, datinile și orice alte capacități și habitusuri dobândite de om în calitatea lui de membru al societății”, ca set decunoștințe, credințe, valori și obiceiuri transmise prin socializare (Bonte, Izard, 1999, p. 682). Constatările evidențiate cu ocazia analizei comportamentelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a jertfei și a ispășirii. Dar nu în manuale și biblioteci, ea trebuia sădită în carnea și răsuflarea fiecărui om. Trebuiau reconstruite conceptele. Cum poate fi liber un om care crapă de foame, care degeră de frig? Ce fel de morală îi putem cere? Ce fel de morală are cel care are putere, bani, prestigiu, dar și sclavi? Uitase că umblă după un hotel. Se plimba pe străzi fără să vadă oamenii, fără să audă ce se întâmplă în jurul ei, în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în manuale și biblioteci, ea trebuia sădită în carnea și răsuflarea fiecărui om. Trebuiau reconstruite conceptele. Cum poate fi liber un om care crapă de foame, care degeră de frig? Ce fel de morală îi putem cere? Ce fel de morală are cel care are putere, bani, prestigiu, dar și sclavi? Uitase că umblă după un hotel. Se plimba pe străzi fără să vadă oamenii, fără să audă ce se întâmplă în jurul ei, în astfel de momente o putea călca o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
trecutul încătușat în amintirile ce mă obsedează, cu demnitatea strecurată în vene, căci n-am semnat pactul cu diavolul, însoțit de un sentiment de nostalgie, îmbrăcat în haina aversiunii față de un mod de trai dezumanizant, bazat pe false principii de morală, etică și conviețuire. Șansele pe care le am pierdut de-a lungul timpului s-au întors ca un bumerang împotriva mea, afectându-mi performanțele intelectuale și încercările revanșarde la adresa unui sistem bolnav, inundat de o cruzime meschină, care se voia
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
România prin pactul Ribbentrop Molotov este continuat de „vecina” Ucraina după 1990, cea care s-a declarat succesoare a fostei U.R.S.S., cu concursul unor trădători de neam și de țară aflați la putere, blând judecați doar de instanțe ale moralei și istoriei! Nu am putut să nu imortalizez această uzurpațiune monstruoasă, o pată neagră a istoriei noastre, în sonetul Surâsul Bucovinei: Mă tulbură un chip fermecător, Cu zâmbet cald și fin, ca de Giocondă, Cu gâtul sugrumat de-o anacondă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
noastră la doar câțiva metri. Apoi începeau iar zgomotele. Am fi vrut ca într-un fel sau altul să se termine, obosiserăm să-l tot ocrotim pe vecinul care abia dacă ne saluta, dar nici unul nu a putut renunța, din morală, dintr-un sentiment creștinesc sau pur și simplu din obișnuință. În seara aceasta este rândul meu, sunt în tura de după-amiază și m-am decis în sfârșit să sun la ușa lui. Aveam pregătită și întrebarea - „Ce se întâmplă la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
din aproape În aproape: Principiul dreptului; Dreptul În sens obiectiv și În sens subiectiv; Dreptul public și Dreptul privat; Autonomia cunoașterii juridice; Dreptul natural și Dreptul pozitiv. De asemenea, găsește necesar ca, În tabloul istoric contemporan, să cerceteze Dreptul și Morala În filosofia românească a dreptului (Viziunea marelui Mircea Djuvara). Ne-a clarificar și edificat totodată, matura judecată sintetică asupra conceptului de Drept. Aici, ne sunt prezentate cele patru coordonate ale Dreptului obiectiv, ca Drept pozitiv, anume: 1. Bilateralitatea: 2. Generalitatea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sistem. Dar vrem să cunoaștem dreptul În totalitatea sa logică, adică să știm care sunt elementele esențiale comune tuturor sistemelor și să urmărim conceptul universal al dreptului. Definiția acestui concept implică și presupune mai multe cugetări, precum: asupra raporturilor dintre morală și drept, asupra distincției diferitelor aspecte sau momente constitutive ale dreptului; subiectiv și obiectiv și chiar necesită lămurirea multor altor concepte care se Întrepătrund și se leagă cu acel al dreptului: așa spre exemplu noțiunea de coercibilitate; afară de acestea, conceptele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
după cum se exprima În introducere, Mircea Djuvara observă că la Del Vecchio există o etică subiectivă, constituind ceea ce se numește Morală, și o Etică „intersubiectivă” care constituie Dreptul, cele două fiind un „singur tot”. În baza acestor structuri logice diferite, morala consideră și evaluează activitatea din punct de vedere al conștiinței subiectului, al „interiorului”, dând Întâietate elementului psihic al acțiunilor; dreptul, dimpotrivă, consideră și evaluează totdeaunna acțiunea mai multor subiecți ca să instituie un raport Între ei pornind de la manifestările lor interioare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vedere al conștiinței subiectului, al „interiorului”, dând Întâietate elementului psihic al acțiunilor; dreptul, dimpotrivă, consideră și evaluează totdeaunna acțiunea mai multor subiecți ca să instituie un raport Între ei pornind de la manifestările lor interioare și fixând apoi astfel „limita cerințelor reciproce”. Morala impune subiectului datoria unei comportări determinate și Înlăturarea oricărei comportări contrarii. Dreptul atribuind subiectului o facultate de a pretinde sau de a cere, și, prin corelație numai, impune celorlalți o obligație. Morala este deci unilaterală și ignoră categoria permisului, În timp ce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
interioare și fixând apoi astfel „limita cerințelor reciproce”. Morala impune subiectului datoria unei comportări determinate și Înlăturarea oricărei comportări contrarii. Dreptul atribuind subiectului o facultate de a pretinde sau de a cere, și, prin corelație numai, impune celorlalți o obligație. Morala este deci unilaterală și ignoră categoria permisului, În timp ce Dreptul este esențialmente bilateral, iar violarea unei obligații juridice Înseamnă a da acestora dreptul de a se opune la nevoie prin constrângere (coerciție). De aici decurge consecința logică: morala pozitivă nu are
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
celorlalți o obligație. Morala este deci unilaterală și ignoră categoria permisului, În timp ce Dreptul este esențialmente bilateral, iar violarea unei obligații juridice Înseamnă a da acestora dreptul de a se opune la nevoie prin constrângere (coerciție). De aici decurge consecința logică: morala pozitivă nu are nevoie de structuri și articulații speciale, În vreme ce dreptul pozitiv - observă Giorgio del Vecchio - care este În chip efectiv aplicabil și aplicat, presupune o voință preponderentă și suverană. „Normele juridice, care compun unitatea unui sistem sunt oarecum subiectivizate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptului, e centrul și subiectul pozitiv. Noțiunea statului rezultă astfel din chiar examenul posibilității dreptului. Ar fi foarte greu de conceput un Stat nepozitiv, subliniază Mircea Djuvara În exegeza sa. Dar pozitivitatea dreptului - adaugă filosoful român -, ca și aceea a moralei, nu trebuie confundată cu „idealitatea” lor, care singură le justifică. „Numai acei care neagă validitatea transcendentă a Eticii și confundă, cu mai multă sau mai puțină conștiință, fenomenul și ideea, fapta și norma, forța și dreptul, pot să atribuie oricărui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
-l Într-o perspectivă kantiană, Îndeosebi În lucrarea Giustizia. Abordând corelația dintre drept și obligație, pe care Giorgio del Vecchio o situează exclusiv În domeniul juridic, Mircea Djuvara se Întreba: dacă nu cumva această corelație ar ține și de domeniul moralei? El răspunde convingător: „Morala, cu tot caracterul său activ și afirmativ, nu comportă ea cu adevărat nici Într-un fel, categoria «permisului». Este cu totul imprevizibil de a cugeta la o morală a activităților «permise»? Pe de altă parte, nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
kantiană, Îndeosebi În lucrarea Giustizia. Abordând corelația dintre drept și obligație, pe care Giorgio del Vecchio o situează exclusiv În domeniul juridic, Mircea Djuvara se Întreba: dacă nu cumva această corelație ar ține și de domeniul moralei? El răspunde convingător: „Morala, cu tot caracterul său activ și afirmativ, nu comportă ea cu adevărat nici Într-un fel, categoria «permisului». Este cu totul imprevizibil de a cugeta la o morală a activităților «permise»? Pe de altă parte, nu există oare, În morală
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cumva această corelație ar ține și de domeniul moralei? El răspunde convingător: „Morala, cu tot caracterul său activ și afirmativ, nu comportă ea cu adevărat nici Într-un fel, categoria «permisului». Este cu totul imprevizibil de a cugeta la o morală a activităților «permise»? Pe de altă parte, nu există oare, În morală ca și În drept, drepturi subiective, corelative obligațiilor morale: un drept moral către cineva este oare de neconceput de exemplu, un drept moral la afecțiunea cuiva și, uneori
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Morala, cu tot caracterul său activ și afirmativ, nu comportă ea cu adevărat nici Într-un fel, categoria «permisului». Este cu totul imprevizibil de a cugeta la o morală a activităților «permise»? Pe de altă parte, nu există oare, În morală ca și În drept, drepturi subiective, corelative obligațiilor morale: un drept moral către cineva este oare de neconceput de exemplu, un drept moral la afecțiunea cuiva și, uneori, În momente de criză, chiar un drept moral față de sine?” Întrebarea aceasta
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
celeilalte semnificația unei simple supuneri la o amenințare de fapt: distincția juridică dintre „un drept” și „un interes” s-ar evapora, iar Împreună cu ea Însuși Dreptul. Nu există așadar nici un motiv de a refuza să admitem aceeași corelație și În morală: este imposibil de a pune o obligație morală, fără un drept corespunzător, având un același obiect, adică fără un drept „moral”. În consens cu Giorgio del Vecchio, observând dificultățile teoretice care pot sta În fața intenției definirii noțiunii de drept, filosoful
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai riguroasă filosofie a Dreptului din toate timpurile. În lucrările Întemeierea metafizicii moravurilor și Critica Rațiunii practice gânditorul de la Königsberg Întemeia, cu adevărat, Metafizica vieții practice a socialității, Metafizica moravurilor, al cărei ax este, Îl reprezintă Teoria universală a Dreptului. Morala kantiană Își are fundamentele sale proprii, nefiind o derivare din filosofia teoretică. Este lesne de observat că, pe terenul moralei, pare să domine doctrina empirică, cu scepticismul și relativismul ei. De aceea, Immanuel Kant caută, ca și În teoria cunoașterii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întemeia, cu adevărat, Metafizica vieții practice a socialității, Metafizica moravurilor, al cărei ax este, Îl reprezintă Teoria universală a Dreptului. Morala kantiană Își are fundamentele sale proprii, nefiind o derivare din filosofia teoretică. Este lesne de observat că, pe terenul moralei, pare să domine doctrina empirică, cu scepticismul și relativismul ei. De aceea, Immanuel Kant caută, ca și În teoria cunoașterii, un fundament pe care să Întemeieze o morală universal valabilă. Dacă, În cunoaștere, experiența variabilă nu poate oferi principii care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]