3,352 matches
-
în comună la 1 august 1945 a înaintat Primăria comunei Filipeni către Prefectura Bacău, fiind semnată de primarul Gheorghe Tabarcea: Situația animalelor din comună la 1 august 1945: V. 3 Meșteșuguri și meșteșugari. „Industrie și tehnicș țșrșneascș” - Moara, morșritul și morarii Ocupațiile agro-pastorale, ca de altfel toate activitățile și acțiunile omului, sunt indisolubil legate de existența unor mijloace de muncă pe care le numim unelte, instalații și este de la sine înțelesă că unele ocupații au căpătat un caracter permanent atunci când existau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de mână, s-a adresat morarului, nu mai vorbim de toate uneltele de metal care trebuiau ascuțite (trase), înroșite în focă și date la forjă. Dar și chiar comunitățile închise cum au fost satele românești, aveau nevoie, pentru viața de zi cu zi, de meșteșuguri și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și tehnice. La sfârșit, când absolvenții primeau diploma, primeau și o parte sau toate uneltele necesare practicării meseriei lor. Așa au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc., peisajul meseriilor diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de toate și, bineînțeles, moara de măcinat cereale, despre care va fi vorba în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare, iar durata lor de funcționare s-a întinsă pe mai multe decenii. În 1944, în timpul războiului, morile din comuna Filipeni au măcinat următoarele cantități de grâu și porumb, pentru care au reținut și încasat 10% uium (venitul morii și morarului, măsurat cu o unitate de capacitate numită mertic): 1. Moara lui Vasile șarălungă - 2.000 kg grâu și 10.000 kg porumb 2. Moara lui Emilian Gurău 4.500 kg grâu și 11.000 kg porumb 3. Moara lui C.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca să macine pentru toți. S-a ajunsă până acolo încât trebuia să duci la moară produse petroliere, gaz lampant, ca să macini. Erau interdicții de măcinat pentru cei care nu achitaseră cotele, aplicate de cel care răspundea cu treaba asta urâtă. Morarilor li sau impusă cotele de uium: 1. Emilian Gurău - 2000 kg porumb, 500 kg grâu; 2. Petru Cojocaru - 2500 kg porumb, 600 kg grâu; 3. Vasile șarălungă 1400 kg porumb, 350 kg grâu. în 1947 pe lângă Primărie funcționa un Comitet
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
același timp, puterile infernale l-ar fi Împiedicat să se Întoarcă, oprindu-l de fiecare dată În pragul eliberării. - De ce nu s-a gândit nimeni să oprească moara? strigă Dante spre unul dintre străjeri, care, cu mâinile Încrucișate, urmărea scena. - Morarul Încearcă s-o facă: a desprins legătura de la piatră, dar roata continuă să se Învârtă slobodă. Tot Încearcă s-o oprească dinăuntru, cu un par, ca s-o ancoreze mai apoi cu frânghiile. Într-adevăr, de câteva clipe, colosala roată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
în urma unor memorabile scandaluri care au răscolit întregul Göttingen, fuge în America unde îl atrage și pe Wilhelm. Sub influența acestuia (Wilhelm învățase agricultura; prin el stirpa de țărani a neamului Gauss se întorsese la brazdă), Eugen se potolește. Devine morar pe lângă ferma lui Wilhelm (făcuse însă, la Göttingen, studii de drept). Cum au avut amândoi mulți copii, poate că descendența lui Gauss mai stăruie complect deznaționalizată, în America de Nord. Wilhelmina se mărită în 1830, cu orientalistul Erwald, pe care-l urmează
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de Limba română pentru diaspora din Roma), Violeta Petică, Rodica Lazăr, Doina Felegean, Veronica Vasilescu, domnii Lazăr Lădariu, Nicolae Băciuț, Răzvan Ducan, Mircea Dorin Istrate, pictorii Marcel Naste și Liviu Ștef, dr. Ioan Sita, Dimitrie Poptămaș, scriitorul și graficianul Romeo Morari - venit din Germania pentru noi, dar mai ales la aniversarea surorii sale (La mulți ani, cu sănătate și bucurii, Rodica!), col. (r.) Teodosiu... Manifestarea a fost onorată de prezența jurnalistului transilvănean Ioan Matei (născut la Habic și debutat de cotidianul
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
Colegii prezenți cer atît lămuriri cît fac și propuneri pentru această activitate Ne-au onorat cu prezența doamnele: Carmena Băințan, Olimpia Mureșan, persoană din Ulmeni, doamna Aurelia Oancă, domnii Andreica, Milian Oros, Rocneanu G. Toma, părintele Radu Botiș, Ioan Meteș Morar, Dragomir Ignat. Discuțiile au luat și alte aspecte care cuprindeau activități viitoare, dar și unele planuri de organizare în filială. Doamna Carmena Băințan propune excluderea celor care nu participă la mai mult de cinci ședințe și alte aspecte ale vieții
CENACLUL LITERAR AL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI DIN MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363447_a_364776]
-
carcera aceea cu drugi de metal și apă până la brâu, timpul e albăstriu și sticlește pe pieptul tău, luna a plecat de pe câmp iar tu faci focul cu lemne subțiri, noaptea ți-a intrat în ochi, e văzduh printre chipuri, morarul a oprit moara, o să cumpăr făină pentru cozonaci dar chipul tău am să îl torn iar în forme, a mușcat deja dimineața din noapte încerci să o potcovești din nou țiganul a intrat la carceră în timp ce două raze au țâșnit
POEM FILOZOFIC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362538_a_363867]
-
la Galtiu, de Nașterea și Învierea Domnului) și alți supraviețuitori pe care îi numește apoteotic, MARTORII PATIMILOR: „profesorul Olimpiu Borzea, medicul Nicolae Burlacu, preotul Victor Dâmboi, Aurelia Trâmbițaș, sora fraților Gheorghe și Andrei Hașiu, Oara Pop, soția lui Fileru și morarul de atunci din Pojorâta, Petru Cristea.”( Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu seîndoiesc. Vol.II, Ed. Marineasa, Timișoara, 2001,p. 164) Profesorul Olimpiu Borzea originar din Viștea de Jos, falnic ca Stejarul din Borzești al Marelui Ștefan, rănit
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
complexul tăiș-înțepare: zimț, schijă și halebarda care are, în plus, putere de fixare (cârlig). Idei de modificare sunt, de asemenea: glonț (cu pușcă, împușcătură, mitraliere), torpilă sau spargere, a mina, a exploda, a risipi, a spulbera; ori ansamblul morii, cu morar, măcinare, sfărâmare, strivire și apoi rugina - o măcinare chimică. Mai sunt lupta și arma, în general, războiul, războinicul, mercenarul, asediul, vânătoarea, bumerangul, lovitura, ruperea, smulgerea, mușcarea, treierișul. Încununate cu rană, rid, cicatrizare, înfrângere. Literatura de specialitate a simbolisticii definește tăișul
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
se poate salva fără magie. Scriitorul Toma G. Rocneanu a vorbit despre cartea pe care urmează să o tipărească la Editura “Transilvania”, prefață semnată de eseista Virginia Paraschiv, un fel de jurnal al atelierelor literare organizate de către ligă. Poetul Vasile Morar ne-a informat că operația scriitorului, membru al ligii, Ioan Meteș Morar Chelințanu a reușit și toată lumea i-a urat sănătate prin intermediul telefonului mobil. Deh, tehnica! La final, a fost sărbătorit și i s-a cântat “La mulți ani” scriitorului
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
cartea pe care urmează să o tipărească la Editura “Transilvania”, prefață semnată de eseista Virginia Paraschiv, un fel de jurnal al atelierelor literare organizate de către ligă. Poetul Vasile Morar ne-a informat că operația scriitorului, membru al ligii, Ioan Meteș Morar Chelințanu a reușit și toată lumea i-a urat sănătate prin intermediul telefonului mobil. Deh, tehnica! La final, a fost sărbătorit și i s-a cântat “La mulți ani” scriitorului Milian Oros cu ocazia zilei de naștere. Iată un scurt fragment din
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
Tubaj cu șarpe Alice Drogoreanu, Fang Dinu Flămând, Umbre și faleze Petru M. Haș, Cînd au venit imaginezii Dan Cristian Iordache, abel și eu Nicolae Jinga, retorica nigra Virgil Mihaiu, Lusoromână punte de vânt Iulia Militaru, Marea pipeadă Ioan T. Morar, Paloarea Lucia Negoiță, Dincolo de Barbaria Bogdan O. Popescu, Aerobiciclete Iacob Roman, Mere în iarbă Vlad Scutelnicu, Zaruri Adrian Suciu, Viața fără urmări Petre Tănăsoaica, Femeia lui Yerutonga Floarea Țuțuianu, Mărinimia ta Vladimir Udrescu, Dolor Cartea românească Daniel Bănulescu, Ce bine
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
s-a comunicat că din motive de economie de hârtie, Elena Ceaușescu a dispus să se editeze un volum colectiv. Ceilalți 12 erau: Paul Androne, Diana Barbu, Claudiu Bazalt, Octavian Berindei, Gheorghe Dinică, Petru Dunca, Liliana Grădinaru, Claudiu Iordache, Vasile Morar, Ioana Pârvulescu, Teodor Purice, Ion Rușeț. În 1990, cei care s-au perindat la direcția editurii, toți, pe rând, mi-au promis că-mi vor publica volumul de versuri și au plecat tot pe rând, foarte curând: Mircea Ciobanu, Eugen
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
partid...”! 5. - Domnul președinte în funcție al României, Traian Băsescu, în emisiunea cu Robert Turcescu, de ieri noapte, a susținut cu argumente că va demisiona de bunăvoie și nesilit de nimeni dacă nu va întâmpina rezistență la numirea dlui. Daniel Morar în funcția de președinte al Curții Constituționale a României. Contrariat, Robert Turcescu l-a întrebat: „Domnule președinte, recunosc, v-am înțeles și v-am aprobat întotdeauna înalta gândire creatoare și acțiunile politice, dar... de data asta nu pricep de unde...”. Domnul
O ZI PLINĂ DE CONTRADICŢII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350433_a_351762]
-
aprobat întotdeauna înalta gândire creatoare și acțiunile politice, dar... de data asta nu pricep de unde...”. Domnul Președinte l-a întrerupt, ghicindu-i nelămurirea: „Ha, ha, ha! Nici nu mă așteptam la altceva din partea dumneavoastră! Ei bine, ca să înțelegeți: dacă Daniel Morar va conduce Curtea Constituțională, nu va mai fi nevoie să fiu eu președinte la Cotroceni. Curtea va acționa întotdeauna, vă garantez, la indicațiile mele și numai în folosul meu!”... 6. - Ministerul Învățământului a revenit azi dimineață la anunțul difuzat în
O ZI PLINĂ DE CONTRADICŢII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350433_a_351762]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ANDREIA BOTIȘ ȘI "DOINA LUI LUCACIU" Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Andreia Botiș și "Doina lui Lucaciu" • Vasile MORAR Nu cred să fie mamă în lumea aceasta care să nu murmure lângă covata, lângă leagănul, lângă pătuțul pruncului înainte de-a adormi un cântecel cât un murmur de izvor cu care să tragă peste pleoapele mugurelului de om pojghița
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar.Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
sus și chiar le implică pe toate. Oameni de omenie am mai întâlnit în America. Voi enumeră doar câțiva dintre acestia: Vasile Marchiș, Aurora Marchiș, Nicolae Bush,, Marcel Galatiano, Nicu Gavrilaș, Mariana Gavrilaș, Mara Circiu, Puiu Circiu, Cornel Saiu, Daniel Morar, Viorel Alungulesei, Beniamin Tamâș, Teodor Alexa, Robert Badircu, Cristian Popa, Alin Macarie, români de vârste diferite, cu concepții religioase diferite, plecați din țară pentru a le fi mai bine și pentru a-și crește copiii într-un spirit mai democratic
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei lui se aflau gospodăriile altor doi oameni cu același nume - un alt Ion Teșcuț zis Pâclă, și tot un Ion Teșcuț, dar zis Ionel Teșcuț, care era morar; toți cei trei capi de familie, care aveau aceleași nume și chiar prenume, erau verișori de-a patra și a cincea spiță, deci, practic, nu mai erau rude. Apoi, lângă Borțosu și Tia lu’ Laie-n Dungă se află gospodăria
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
zis Șorega și fiul lui Ion, Gheorghe Frântu - zis Muguț, Dinică Șandru, Niță Șandru, Dumitru Fetelea, Ionel Teșcuț, Costandin Ion Frântu - zis Cebuc, Dinu Sporiș - zis Tămădău, Niculaie Boromiz - zis Sase, ginere¬le lui Tămădău. Ultimii cinci erau de fapt morari. Șorega și apoi fiul lui, Ion, aveau piuă de postav și mașină de făcut lâna pe apa Boii. Cu excepția lui Sase, până după venirea comu¬niștilor la putere, toți fuseseră și cârciu¬mari, brutari sau ținuseră prăvălii. Morari au conti
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
de fapt morari. Șorega și apoi fiul lui, Ion, aveau piuă de postav și mașină de făcut lâna pe apa Boii. Cu excepția lui Sase, până după venirea comu¬niștilor la putere, toți fuseseră și cârciu¬mari, brutari sau ținuseră prăvălii. Morari au conti¬nuat să fie chiar și după marea naționa¬lizare. Cebuc avea porecla asta fiindcă omul spunea cebuc în loc de ciubuc. Astfel, înainte de a încheia o afacere, el întreba invariabil: - Da’ mie-m’ iese vr’un cebuc, ceva- cumva? Tămădău
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]