1,744 matches
-
faptul că practic, în plan semiologic, schizofrenia incipientă este lipsită de specificitate, situația este în plus complicată de o importantă și controversată problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei 2 . Pentru a opera distincțiile dintre diferitele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect a cărui dezvoltare anterioară era normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei 2 . Pentru a opera distincțiile dintre diferitele forme clinice ale schizofreniei, este necesară o definire generală a bolnavului schizofren, în toată devenirea sa procesuală, care, numai în mod formal
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în orice moment la schizofrenie sau, la fel de bine, la schizofrenii. 27 debut se situează undeva în urmă în traiectul existențial al pacientului ? Diferite studii bazate pe metodologii diverse tind să sprijine ipoteza care consideră schizofrenia ca o "procesualitate morbidă”. Modalități clinice de debut ale schizofreniei. 1. Manifestări premorbide. încă de la primele descrieri clinice ale demenței precoce de către Kraepelin, și până la studii de dată recentă ne confruntăm cu observații care subliniază aspectul particular general "aerul aparte" al unor astfel de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din punct de vedere pragmatic astfel de date sunt greu de utilizat (practic ele sunt inoperante), ele își mențin interesul din punct de vedere teoretic, câtă vreme ele par să pledeze în favoarea ipotezei ce privește schizofrenia ca pe o dezvoltare morbidă, în care emergența zomotoasă la vârsta adultă a unei simptomatologii de tip schizofrenic, poate fi în fapt manifestarea unei atingeri organice cerebrale precoce, ante sau neonatale. în acest cadru conceptual, evidențierea unor discrete simptome premorbide în perioada copilăriei, ar putea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fost amplu dezbătut începând din cele mai vechi timpuri, în încercarea de a stabilit linii de continuitate între personalitatea normală și patologică și grație acestui principiu de continuitate de a stabili raporturi de cauzalitate între personalitatea individului și anumite trăsături morbide. Diferențe individuale relativ stabile par să existe în preferința alegerilor făcute de către indivizi (și am putea să ne întrebăm sub influiența căror factori operează aceste alegeri). Structura mentală apare ca un dat stabilit la individ, odată cu trecerea adolescenței și a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de o manieră adaptată eficient, fie de o manieră dezorganizată. în practica psihiatrică clinică, importanța acestei referințe nu poate fi sub nici o măsură subestimată. Ea rămâne indispensabilă în etapa diagnostică când este vorba de se distinge trăsăturile imputabile unei stări morbide de cele care exprimă personalitatea individului, sau când trebuiește interpretată o particularitate clinică a stării morbide în funcție de personalitate. Apare deci, că dintr-o structură mentală solid cristalizată emană două posibilități de expresie: una traducând starea de adaptare, cealată simptomatologia în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
referințe nu poate fi sub nici o măsură subestimată. Ea rămâne indispensabilă în etapa diagnostică când este vorba de se distinge trăsăturile imputabile unei stări morbide de cele care exprimă personalitatea individului, sau când trebuiește interpretată o particularitate clinică a stării morbide în funcție de personalitate. Apare deci, că dintr-o structură mentală solid cristalizată emană două posibilități de expresie: una traducând starea de adaptare, cealată simptomatologia în caz de decompensare patologică. Dincolo de aceste considerații teoretice, tipul de personalitate premorbidă a putut fi reconstituit
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
preschizofrenie de care amintea Henri Ey. Dacă interesul pragmatic al acestor cercetări este, aparent, destul de redus, la un alt nivel el constă în convergenta globală pledând prin aceasta în favoarea teoriei ce face din schizofrenie nu un proces ci o dezvoltare morbidă. Ar trebui să fim de acord atunci cu Ey care afirma că "...mai curând organizarea progresivă a tulburărilor și sensul lor evolutiv sunt markerii cei mai caracteristici" după care am putea recunoaște procesul schizofren pe cale de a se forma ? O
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Pentru Ciompi & Muller, 1976 debutul acut este acela în care simptomele necesare diagnosticului sunt realizate în mai puțin de șase luni, peste această perioadă se vorbește de un debut cronic. într-o schematizare clinică fondată pe continuitatea sau discontinuitatea dezvoltării morbide 6 și pe rapiditatea evoluției sale Henri Ey distinge următoarele forme de debut ale schizofreniei: 1. Forme progresive și insidioase care prezintă cea mai aparentă continuitate în dezvoltarea lor de la predispoziția caracterială sau nevrotică la intrarea în psihoza propriu zisă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de depersonalizare. Fobia contaminării este uneori manifestă în cadrul căreia bolnavul iși consacră întreaga activitate și în care adesea este implicată întreaga familie. - Simptome neurastenice - bolnavul acuză astenie, scăderea capacității mnezice și a facultăților de concentrare. Simptomatologia sindromului astenic constituie fenomenologia morbidă căreia bolnavul îi acordă credit și o expune ca 7 Nu trebuie să ne facem iluzii: nu există psihiatru care să nu fie ispitit ca să liniștească tineri sudenți la care deja debutul unei discordanțe este conturat, veniți să consulte pentru că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sistem ideologic în care preschizofrnul se angajează în spectaculosul abstract cu interpretările și intuiția sa delirantă. Bolnavul cutreieră cercurile ezoterice, se consacră căutărilor misterioase, cunoașterii sistemelor de organizare cosmică, stabilirea religiilor, experienta spiritului. în grad minim, aceste forme constituie raționalismul morbid al lui Minkovski, caracterizat prin tendinta la raționalizare sistematică și la filtrare rece a tuturor evenimentelor și relațiilor interumane. Câteodată evoluția delirantă este mai puțin lentă și foarte zgomotoasă. Invazia delirantă se face nu prea brutal ci printr-un gen
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
persecutor" și mașinația lor diabolica. El face cunoscute aceste forme halucinatorii care se constituie rapid, de altfel, pe un teren schizoid sau schizoido-nevrotic. Ele constituie o tranziție cu debut acut veritabil și se opun experientei delirante pe un fond deja morbid, la caracterele prea reci și prea lucide pentru debutul invaziei delirante. Formele cu debut lent insidios sau subacut au o serie de trăsături comune, și anume (Predescu, 1976): - tulburarea atitudinii față de sine și de cei din jur, față de spiritul și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
găsim și putem interpreta corelațiile. Asociațiile cauzale, în plus, nu trebuiesc (din fericire) interpretate decât unidirecțional: de la variabile către maladie și nu invers. în stadiile precoce ale schizofreniei, simptomele și cursul bolii par să fie determinate în special de procesul morbid per sine, cu toate că personalitatea și mediul înconjurător sunt tradițional considerați ca făcând parte dintre aceia care exercită influiența cea mai considerabilă în privința evoluției și modulării ulterioare a bolii. Observațiile privind influiența vârstei și sexului asupra primelor simptome de la debut, nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
circumstanțelor și incluzând în egală măsură evenimentele de viață și confluiențe ale evenimentelor existențiale. Așa cum afirmă și Ciompi, 1985, nici un factor unic, fie el biologic sau psihosocial nu poate explica variația simptomatologiei și evoluției schizofreniei.Pe de altă parte, procesualitatea morbidă poate fi înțeleasă numai prin postularea unei dinamici non lineare între biologic și realitatea socială. în privința factorilor psihosociali, impactul lor asupra evoluției tulburării a fost stabilită de Wing et al., 1987 în studiile asupra pacienților instituționalizați, precum și într-o serie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o simptomatologie negativă, urmată de simptome pozitive după o perioadă considerabilă de timp. în momentul admisiei în spital, aparent, nu există diferențe legate de vârstă/sex în structura simptomelor negative și considerăm că ele sunt mai intim corelate cu procesul morbid decât cele pozitive. Cu toate acestea, tendințele de uniformizare a simptomatologiei precoce și a cursului ulterior al maladiei, nu implică necesamente o etiologie omogenă. Cele mai notabile diferențe legate de sex sunt cele referitoare le vârsta în momentul debutului: cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de stare civilă, antecedentele alienaților criminali precum și condițiile de realizare a infracțiunilor lor nu prezintă nimic particular în ansamblul lor, iar oroarea unei crime nu are neaparat o semnificație patologică. Cu toate acestea omucidul patologic survine într-un context psiho-afectiv morbid, având motivații întotdeauna afective, ceea ce nu reprezintă întotdeauna cazul omuciderilor non-patologice. 2.1.1. Noțiunea de periculozitate în psihiatrie. Nu cunoaștem nici o definiție medico-legală valabilă a acestui concept periculos prin el însuși (Shaw, 1973). Este habitual a se vorbi de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
periculos. Delirul de otrăvire, însă, s-a dovedit a fi implicat în determinismul multor acțiuni violente comise de schizofreni (Mawson, 1985) și s-a dovedit că ar putea fi legat de asocierea lui cu halucinații somatice, deliruri sexuale și gelozie morbidă (Varsanis et al, 1972). Rațiunea pentru care comportamentul violent sau amenințător la debutul schizofreniei, nu conduce automat la internarea forțată în spital nu este foarte clar. Una din explicații ar consta în aceea că raportarea de către rude a unor asemenea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
că există o reciprocitate complementară între chimioterapie și psihoterapie (dacă aceasta este realizată) în cazul pacientului schizofren reprezintă o poziție logică: diminuând prin chimioterapie intensitatea sursei pulsionale, se ameliorează aspectul violent al sentimentelor și, în același timp, ambivalența lor, caracteristici morbide principale ale afectelor schizofrenului, ceea ce subliniaz relațiile anormale pe care bolnavul le întreține cu cei din jur. Creând în plus o situație psihoterapeutică individuală, psihiatrul canalizează într-un fel direcția acestor pusee pulsionale care trebuie să se focalizeze asupra unui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau parțial rezistenți la tratamentele antipsihotice pe termen lung. 1. Argumente în favoarea menținerii unui tratament neuroleptic continuu ar cuprinde explicațiile furnizate de cercetările ce subliniază efectul preventiv asupra recăderilor și în mică măsură argumentele tratamentului de fond al unui proces morbid ipotetic. Astfel încât terapiile continui iau în considerație episoadele acute ce se succed și fac obiectul unei tentative de limitare iterativă (Alagille et al, 1990). Studiile mai vechi (Gardos et al, 1976) se orientează tocmai pe frecvența recăderilor și a consecințelor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de cure. - Foarte important: curele intermitente pot pune probleme ulterioare de complianță din partea pacientului. Capitolul 7 Problema profilxiei în asistența debutului schizofreniei 1. Profilaxia primară. 1.1. Scopul profilaxiei primare. Prevenția primară se referă (ca și în cazul altor manifestări morbide) la posibilitatea de prevenire, adică de limitare a posibilităților apariției unor "cazuri noi" de schizofrenie. Dezideratul său declarat este reducerea incidenței acestei tulburări psihice, iar acest obiectiv presupune un efort de realizare și asigurarea funcționării unor măsuri care să înlăture
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ai vulnerabilității individuale sunt studiați în contextul stresorilor din mediul înconjurător: familial și extrafamilial. Așa cum afirmă și Ciompi, 1990, nici un factor unic, fie el biologic sau psihosocial nu poate explica variația simptomatologiei și evoluției schizofreniei. Pe de altă parte, procesualitatea morbidă poate fi înțeleasă numai prin postularea unei dinamici non lineare între biologic și realitatea socială. Ciompi, 1988; 1990; 1991, atrage atenția asupra lipsei noastre de cunostințe asupra interacțiunilor continui care se petrec între individul vulnerabil și influențele stabilizatoare sau destabilizatoare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se dublează. El poate rămâne În istoria literaturii fie ca autor de capodopere, fie ca scriitor care, nemaisuportând tensiunea creației sau a vieții pur și simplu, a hotărât să-și curme zilele. Oricât de greu de demonstrat, astfel de calcule morbide intră În formula creației, care nu e decât o altă formă de a invita moartea la sinucidere. Note (1) Herbert Leibowitz, Fabricating Lives: Explorations in American Autobiography, A New Directions Paperbook, New York, 1989, p. XVI. (2) Platon, Apărarea lui Socrate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
practică, atât intensitatea mortalității, cât și structura deceselor se determină pe grupe de cauze<footnote Prin cauză de deces înțelegem fenomenul care a provocat direct sau indirect decesul. Cauza principală a decesului desemnează boala sau traumatismul care a declanșat evoluția morbidă ce a dus la deces; cauza directă a decesului înseamnă ultimul fenomen din lanțul fenomenelor morbide care au determinat decesul. footnote> de deces. Pentru determinarea structurii deceselor pe cauze, se utilizează mărimile relative de structură. În România, INS analizează intensitatea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cauză de deces înțelegem fenomenul care a provocat direct sau indirect decesul. Cauza principală a decesului desemnează boala sau traumatismul care a declanșat evoluția morbidă ce a dus la deces; cauza directă a decesului înseamnă ultimul fenomen din lanțul fenomenelor morbide care au determinat decesul. footnote> de deces. Pentru determinarea structurii deceselor pe cauze, se utilizează mărimile relative de structură. În România, INS analizează intensitatea mortalității pe următoarele grupe mari de cauze de deces, enumerate în ordinea descrescândă a ponderilor în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Cura durează o lună de zile. 2.6. TUBERCULOZA PULMONARĂ Este o boală infecțioasă cronică localizată la nivelul aparatului respirator cel mai frecvent, dar și extrapulmonară, când datorită pătrunderii și înmulțirii bacilului Koch în bronhiolele din plămânul sănătos apare procesul morbid, atunci se dezvoltă putând cuprinde secundar și alte organe și sisteme. Principala sursă de infecție este omul bolnav, dar la apariția acestei boli mai pot contribui și alți factori: diferite boli febrile, gripa, adenovirozele, subalimentația, viața dezordonată și stresul, ce
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]