16,690 matches
-
de dincolo" la care ținea să mă inițieze presupusa mea soră există cu adevărat sau este doar rodul unei imaginații pe care nu sunt în măsură să o stăpânesc ca să pot face diferența între real și ireal ?" "Sau poate această motivație este doar o mască ? Poate în spatele ei se ascunde o dorință de schimbare, de eliberare... Pentru mine și pentru el, pentru Victor... Oare sentimentul că după operație nu am redevenit pentru el omul întreg care eram nu mă împinge spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ajute pe această femeie, apărută ca din cer ca să tulbure cursurile vieților lor devenite, după amar de vreme, pașnice. Amândoi doresc ca voiajul pe care ea este hotărâtă să îl ducă la bun sfârșit să nu o pună în pericol. Motivațiile celor doi frați sunt diferite și se poate bănui că acțiunile lor vor fi ecoul acestor motivații. Dar oare cine poate ști realitatea ? Atitudinile lor sunt, în orice caz, diferite. Dragoș își frânge mâinile plimbându-se nervos, ceea ce nu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vreme, pașnice. Amândoi doresc ca voiajul pe care ea este hotărâtă să îl ducă la bun sfârșit să nu o pună în pericol. Motivațiile celor doi frați sunt diferite și se poate bănui că acțiunile lor vor fi ecoul acestor motivații. Dar oare cine poate ști realitatea ? Atitudinile lor sunt, în orice caz, diferite. Dragoș își frânge mâinile plimbându-se nervos, ceea ce nu îi stă în fire, printre rafturile cu cărți. Ciprian continuă să privească fotografia și într-un târziu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a început să aibă ton. Dragoș pleacă în căutarea lui Atanasie cu care trebuie să uneltească "trecerea" în cele mai sigure condiții. Numai el, Dragoș, a învățat limbajul surdo-muților și pe el îl servește cu cel mai mare devotament Atanasie. Motivațiile acestui atașament reciproc ar trebui căutate și ele cu ani și ani în urmă, pe când frații Frunză erau în pantaloni scurți, mama lor cânta la pian în camera spoită în alb, Ovidiu Frunză se devota Sumanelor Negre, iar Atanasie era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
găsit nimic concret până acum e pentru că n-a fost nimic de găsit. Am reușit însă să descopăr legături între și să mă las jonglând în acele dimensiuni cu legi proprii. Olimpia prea grăbită, nu am timp, mă grăbesc, devin motivația pentru a menține inerția. Ating ușa sacră, mare, familiară. Parcă pământul devine primitor. Sentimentul de siguranță este incredibil. Totul pare incredibil de stabil, neschimbător. Luminile aprinse, băncile din lemn, larghețea bisericii umplute cu oameni, vocea umană și atât de aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
la el este părul care-i cam rebel, cum de fapt și el este un distrat ( se gândea la altercația din parc). Este politicos, atent și extrem de afectuos.”. toate acestea îi treceau prin minte, din dorința de a găsi o motivație pentru sentimentele pe care le simțea înfiripându-se în inima ei față de băiatul din parc. S-au adus la masă două doboșuri și o cafea. —Ție tot doboș îți place? observă Cecilia. —Ce îți place ție îmi place și mie
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
las învăluindu-te-n iubire. Te sărut cu toată căldura ființei mele. Te sărut și eu, băiatule din parc, incurabil romantic. —Ciau. —Ciau. Părerile erau împărțite. Unii voiau să meargă la Cornu Cerbului, alții la Gârla Mare, venind fiecare cu motivația lor. Amândouă locurile sunt frumoase, cu priveliștile pe ca ți le pot oferi, căutau să se convingă unii pe alții. E mai bine să mergem la Gârla Mare că poți înota, era de părere Gelu. La Cornul Cerbului este restaurant
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Dar, la urma urmelor, cui i-o fi păsând? Absolut nimănui, știu, și cred că, da, aproape că nici mie. Într-adevăr, chiar nu mai vreau să-mi pese, căci parcă simt că... parcă simt că nu mai am nicio motivație. Da, nicio motivație nu mi-a mai rămas ca să fac contrariul, iar de asta sunt pe deplin sigur! Chiar, de multe ori, m-am și întrebat: oare ce sar fi făcut lumea asta fără mine? Răspunsul corect cred că este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
urmelor, cui i-o fi păsând? Absolut nimănui, știu, și cred că, da, aproape că nici mie. Într-adevăr, chiar nu mai vreau să-mi pese, căci parcă simt că... parcă simt că nu mai am nicio motivație. Da, nicio motivație nu mi-a mai rămas ca să fac contrariul, iar de asta sunt pe deplin sigur! Chiar, de multe ori, m-am și întrebat: oare ce sar fi făcut lumea asta fără mine? Răspunsul corect cred că este: la fel ca
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fine, corectitudinea muncii și respectul necondiționat față de lege. Dar ar trebui să avem acel lucru care, ideal, este inalienabil: bunătatea umană. Pentru a fi atent cu cel de lângă tine nu ai nevoie nici de bani, nici de timp, nici de motivații suplimentare. Aceasta ar trebui să ne fie singurul etalon etic. Cu vreo două săptămâni înaintea întoarcerii definitive în România, am mers în oraș cu autobuzul. Trebuie să va spun că sistemul de plată din Japonia s-ar prăbuși în câteva
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
prea pronunțat), extras dintr-o osmoză a shintoismului animist și a budismului zen contemplativ. Continuând să meargă la altarele shinto și la templele budiste din imitația inerțială a unei tradiții al cărei sens îi scapă complet, niponul contemporan, chestionat în privința motivației actelor sale, se autodeclară "laic". Totuși, îi place să celebreze căsătoria în tradiția shinto, în fața unui altar amenajat adesea și ne găsim deja în plină frenezie a simulacrelor într-o biserică creștină, pentru ca tânăra mireasă să poată trece rapid de la
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
simțit suspiciuni încă din timpul studiilor la Roma; acest tip de spiritualitate a condus la distrugerea multor oameni și națiuni. Efortul meu vizează o credință ce poate fi înțeleasă nu atât în baza unor demonstrații riguroase, cât mai ales prin motivații bine argumentate. Astfel, credința mea nu este nici raționalistă, nici irațională, este rațională. Așadar, ceea ce cred cuprinde mai mult decât o profesiune de credință în sensul tradițional. Înseamnă convingerile și atitudinile de fond care au fost și sunt importante pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
protestante. Destinul necredincioșilor În timp ce la Universitatea Pontificală studiam conștiincios, curs după curs, teologia neoscolastică, ale cărei teze patruzeci de ani mai târziu vor fi incluse substanțial în Catehismul universal al Bisericii Catolice, eram tot mai mult fascinat să dau o motivație rațională existenței și "mântuirii celor necredincioși". Urmasem un seminar cu titlul De salute infidelium (Despre mântuirea celor necredincioși), care îmi oferise material suficient pe această temă din perspectiva tradiției creștine. Totuși, în cele din urmă, curiozitatea nu-mi fusese răsplătită
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Ca și cum un sistem spiritual ar fi dat naștere altuia și acesta, la rândul lui, unui al treilea! În spatele întrebărilor gânditorilor precursori ai filozofilor laici moderni nu erau oare și chestiuni referitoare la viață, la destinul vieții? Însă întrebarea mea despre motivația conștientă și rațională a existenței umane rămânea încă fără de răspuns. Avusesem o experiență marcantă desigur una negativă în timpul celei de-a doua și ultima vacanță din cei șapte ani la Roma. O lungă conversație din 1953. Mă aflam la Berlin
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vorba nici măcar despre credința în sensul protestant, al acceptării justificatoare a harului lui Dumnezeu în Cristos. Poate că se referă la viziunea mea personală, dar această întrebare este mult mai simplă, elementară, fundamentală. Când se vorbește despre descoperirea conștientă a motivației existenței umane, întrebarea se impune creștinilor și nu înaintea oricărei lecturi a Bibliei: cum putem atinge un punct stabil, o perspectivă sigură? Cum pot să mă accept pe mine însumi cu laturile mele ascunse? Cum pot să-mi accept chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dintre încrederea de fond și credința în Dumnezeu se verifică a fi foarte complex. Pe baza experienței mele, confirmată de Erik H. Erikson, se pot distinge trei grupuri de persoane: • persoanele care preiau încrederea de fond dintr-o credință religioasă. Motivația religioasă le dă capacitatea unei extraordinare angajări, dar și de a rezista schimbărilor bruște ale vieții și de a fi puternici în momentele de încercare. Sunt credincioși convinși și convingători; • persoanele care se definesc credincioși, dar fără o încredere în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care îl ținusem cu această ocazie îmi dăduse oportunitatea de a corecta, în fața unui public format în majoritatea de laici, neînțelegerea foarte răspândită a faptului că etica mondială poate fi întemeiată doar de marile religii universale și de a trasa motivația filozofică a ideii mele, reluând ceea ce deja scrisesem cu treizeci de ani în urmă în cartea mea Există Dumnezeu? Pe acea bază reușisem să includ în programul Proiect pentru o etică mondială necesitatea unei coaliții între credincioși și necredincioșii. Tocmai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rațiune, instinctul de a-și satisface propriile necesități foame, sex, autoconservare și să se comporte uman cu semenii săi. Și astăzi fiecare trebuie nu doar să dezvolte încă din copilărie o încredere de fond, dar să învețe a-și controla motivațiile, nevoile și interesele chiar și cele marcate de impulsurile psihice cele mai elevate, ca de exemplu dorința de a ieși în evidență și aceea de putere. Trebuie să învețe să le cultive, și să le spiritualizeze. Doar astfel tânărul poate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sistemele filozofilor, dar nu și viața sau destinul lor. Eu însă, după Cartesio și Pascal, după Kant și Hegel, eram fascinat în special de marii filozofi atei: Feuerbach, Marx, Nietzsche, Freud. Voiam să cunosc în profund viața lor, iritațiile și motivațiile personale. De ce au ajuns să-l nege pe Dumnezeu? Mă interesau îndeosebi: Ludwig Feuerbach, student protestant de teologie, al cărui prim gând, după spusele lui, era Dumnezeu, al doilea rațiunea, iar al treilea omul; Karl Marx, născut evreu și crescut
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
musulmani, toate acestea dau o înțelepciune religioasă făcută de informații și în același timp o metodă de orientare. O înțelepciune de durată, neschimbată, transmisă de-a lungul secolelor, chiar dacă este reinterpretată continuu. O înțelepciune capabilă totdeauna să dea inspirație și motivație. Dar care este conținutul, care este potențialul spiritual al tuturor religiilor când își arată chipul lor uman? Religiile sunt foarte diferite. Însă își arată și aspectele comune fundamentale, fapt mai puțin cunoscut. Toate religiile conțin, lucru despre s-a vorbit
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să existe și că omul a fost creat de el, se ivește un scurtcicuit provocat de credință, de ideologizare, nu obiectivă, dar slujind anumitor interese. Există însă și cealaltă față a medalie: științele naturale se dovedesc evident incapabile să ofere motivație empirico-matematică pentru o astfel de meta-lege naturală. Nu este necesar să fim kantieni pentru a recunoaște că răspunsul la întrebarea despre un superprincipiu "transcendent" (și în același timp "imanent") ce merge dincolo de orice tip de experiență empirică nu mai este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Tată prin Isus Cristos, Fiul pe care El l-a trimis în Spiritul Sfânt, Spirit al lui Dumnezeu și Spirit al lui Cristos. Acest spirit schimbă cu ceva viața mea? Da, în măsura în care mă las inspirat de el: îmi transmite noi motivații: de ce trebuie să acționez astfel și nu în alt mod, de ce nici măcar Freud nu cunoștea răspunsul trebuie să fiu onest, indulgent și pe cât posibil bun, chiar și când acest lucru îmi dăunează și mă face să sufăr din cauza răutății și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
realitatea socială actuală și în același timp să o depășească în perspectiva unei ordini mondiale mai bune este greu de realizat. Europa de după război dispunea de oameni de stat de o evidentă corectitudine morală, căliți în suferință și cu puternice motivații etice, care și-au condus țările la reconciliere și la pace, creând o nouă ordine statală. După 1989 în schimb, lumea pare să se bazeze doar pe politicienii puternici ai partidelor pragmatice, ce sunt coresponsabili de criza încrederii care a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
4. Părinți adoptatori și copii adoptați. Profiluri socio-demografice /141 4.1 Obiectivul general /143 4.2 Definirea variabilelor /143 4.3 Designul cercetării /144 4.4 Profilul părinților adoptatori /146 4.5 Profilul copiilor adoptați în România /151 4.6 Motivația adopției /155 4.7 Copii preferați pentru adopție /161 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale /164 Capitolul 5. Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptatoare /167 5.1 Abordări teoretice /168 5.1.1 Definirea conceptelor /170 5.1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deschisă/ adopție închisă, adopția copiilor cu nevoi speciale, adopția transetnică/transrasială. 2.2 Particularități ale părinților adoptatori Un număr însemnat de factori caracteristici părinților adoptatori au fost asociați în diferite studii cu reușita în procesul de adopție. Dintre aceștia amintim: motivația pentru care s-a recurs la adopție, vârsta părinților adoptatori, apartenența etnică/rasială, statusul economic, nivelul educațional (al mamei în special), stabilitatea și durata căsătoriei anterioare adopției, prezența copiilor biologici asociată cu experiența în creșterea unui copil etc. Ce rezultate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]