6,341 matches
-
prezența militară americană (Nye, 1997, pp. 75-77; Roy, 1998b, pp. 205-206; vezi și Shinn, 1996, p. 75). Prin urmare, instituționaliștii ar putea minimiza importanța caracterului tot mai asertiv al Chinei în Asia de Est. Implicarea Chinei în aranjamente de securitate multilaterale regionale poate fi utilizată pentru susținerea pretențiilor instituționaliste. În acest sens, notabilă este participarea Chinei ca membru fondator al ARF începând cu 1993 (Yahuda, 1996a, p. 215). China folosește ARF ca pe o instituție cu caracter pur consultativ (Garrett și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la o poziție reacționară, și explică natura oarecum opacă a atitudinii Chinei în multe chestiuni cheie, cum ar fi viitorul Taiwanului și unificarea coreeană. De asemenea, aceasta contribuie la explicarea nivelurilor anormal de ridicate ale participării Chinei în anumite cadre multilaterale, de exemplu CTBT (Gill, 2001; Kim, 2001; Lampton, 2001; Swaine, 2001). Prin urmare, o explicație a realismului identității privind politica externă chineză după Războiul Rece dezvăluie tensiuni structurale în centrul administrării relațiilor interdependente. În timp ce elita a ajuns să se bazeze
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
lipsa de unitate și incoerența procesului de formulare a politicii externe și incertitudinea generată și nu indică o schimbare cognitivă fundamentală (Gill, 2001; Lampton, 2001; Johnston, 2003). Wang concluzionează că afirmației potrivit căreia China se socializează în sensul normelor instituțiilor multilaterale prin politicile sale de implicare îi lipsește plauzibilitatea. Normele reprezentate de aceste instituții "sunt departe de a fi internalizate ... și în nici un caz nu vor fi luate ca atare" de elitele chineze (Wang, 2000, p. 486). Evaluarea acestor comentatori asupra
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
neorealismului, cu siguranță că afirmarea Chinei ca putere regională majoră a alarmat cu privire la efectele revizionismului său asupra balanței de putere. De asemenea, instituționalismul oferă o perspectivă utilă pentru analiza unor aspecte ale strategiilor celor trei țări. Comportamentul Germaniei față de cadre multilaterale precum NATO, UE și unele regimuri economice globale este, cu siguranță, foarte mult influențat de stimulente funcționale în sensul implicării prin cooperare. Japonia participă în instituții multilaterale regionale, iar rolul ei în regimurile globale importante poate fi caracterizat în general
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru analiza unor aspecte ale strategiilor celor trei țări. Comportamentul Germaniei față de cadre multilaterale precum NATO, UE și unele regimuri economice globale este, cu siguranță, foarte mult influențat de stimulente funcționale în sensul implicării prin cooperare. Japonia participă în instituții multilaterale regionale, iar rolul ei în regimurile globale importante poate fi caracterizat în general drept unul de sprijin. În ciuda capacităților în creștere ale Chinei, ea este atrasă către acceptarea cel puțin tacită a regimurilor regionale și globale de cooperare economică și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în creștere între statutul ei și cel al SUA și al Japoniei. Totuși, tiparul general al activității instituționalizate care a apărut nu se potrivește în totalitate cu predicțiile neorealiste și instituționaliste. În această dezbatere, neorealiștii au prezis discontinuitatea unor cadre multilaterale esențiale, și interpretează semnele discontinuității ca favorizând apariția unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor apărea schimbări, dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cu predicțiile neorealiste și instituționaliste. În această dezbatere, neorealiștii au prezis discontinuitatea unor cadre multilaterale esențiale, și interpretează semnele discontinuității ca favorizând apariția unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor apărea schimbări, dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale. Totuși, urmând evaluarea făcută de Nye asupra
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
UE, SUA au părut că acceptă principiul conform căruia status quo-ul Războiului Rece legat de împărțirea responsabilităților trebuie să se schimbe. Așadar, în ansamblu, primul deceniu al perioadei post-Război Rece a dus la modificări importante ale împărțirii responsabilităților între cadre multilaterale importante în aria securității, atât în cazul Germaniei, cât și în cel al SUA. Și Germania unificată a ajuns să joace un rol mai activ în dezvoltarea integrării europene decât în timpul Războiului Rece. Aceasta a fost o consecință a costurilor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
economice. Instituționaliștii tind să privească aceste componente ale diplomației ca fiind distincte, atunci când există cu adevărat legături strânse între ele. Aceasta decurge logic din afirmația potrivit căreia continuitatea va sta la baza structurii relațiilor postbelice dintre principalele puteri. Structura relațiilor multilaterale moștenită din timpul Războiului Rece înclină foarte mult în favoarea aranjamentelor de securitate asimetrice, întrucât presupun hegemonia militară americană. Prin urmare, ele implică o diviziune funcțională a muncii, cu o stratificare pe orizontală în cadrul sistemului internațional. În acest aranjament "multietajat", statele
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
permite instituționaliștilor să contracareze enunțurile realiste structurale cu privire la apariția unei competiții poziționale între marile puteri. Totuși, această modalitate de încadrare a dezbaterii privind natura schimbării în sistemul internațional după Războiul Rece pierde din vedere posibilitatea ca structura asimetrică a regimurilor multilaterale dezvoltate în timpul Războiului Rece să împiedice, de fapt, dezvoltarea generală a cooperării internaționale dintre principalele puteri. Această structură poate încuraja unii aliați din timpul Războiului Rece să adopte un rol pasiv și să favorizeze dependența de SUA. În ceea ce privește foștii adversari
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
SUA sunt presate să-și reducă implicarea militară în Europa și Asia de Est, care s-a acumulat în timpul Războiului Rece. De asemenea, statele de rangul doi din aceste regiuni sunt presate să-și aducă la zi contribuțiile la securitatea multilaterală și instituțiile economice, și, de asemenea, își exercită propria influență în termeni mai autonomi decât în trecut. Aceste discontinuități reprezintă anomalii pentru predicțiile instituționaliste privind continuitatea în structura acordurilor multilaterale postbelice, după Războiul Rece. Totuși, ele nu se potrivesc nici
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sunt presate să-și aducă la zi contribuțiile la securitatea multilaterală și instituțiile economice, și, de asemenea, își exercită propria influență în termeni mai autonomi decât în trecut. Aceste discontinuități reprezintă anomalii pentru predicțiile instituționaliste privind continuitatea în structura acordurilor multilaterale postbelice, după Războiul Rece. Totuși, ele nu se potrivesc nici cu ipotezele neorealiste. În timp ce în ordinea internațională emergentă sunt prezente elemente ale competiției poziționale dintre marile puteri, de fapt, tendința dominantă pare să fie orientată către o transformare calitativă a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, ele nu se potrivesc nici cu ipotezele neorealiste. În timp ce în ordinea internațională emergentă sunt prezente elemente ale competiției poziționale dintre marile puteri, de fapt, tendința dominantă pare să fie orientată către o transformare calitativă a densității și structurii relațiilor multilaterale dintre principalele puteri. Acest fapt este vizibil în două tendințe pronunțate. Mai întâi, tiparele schimbării în relațiile dintre principalele puteri sunt pașnice, iar aceasta se întâmplă la scară globală. Tendința a apărut nu numai în Europa Occidentală, ci este la fel de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemul internațional are o întindere geografică globală, funcționând în toate regiunile strategice în care există candidați autentici la un statut de pol. În al doilea rând, există o tendință generală către creșterea egalității de statut între principalele puteri din instituțiile multilaterale. Acest lucru deosebește tendința generală de cea de aliniere în cadrul unei structuri de putere unipolare. SUA sunt încurajate să-și reducă angajamentele în regiuni strategice cheie, și să renegocieze cadrele multilaterale dintre celelalte puteri importante. Acest fapt duce la modificarea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
creșterea egalității de statut între principalele puteri din instituțiile multilaterale. Acest lucru deosebește tendința generală de cea de aliniere în cadrul unei structuri de putere unipolare. SUA sunt încurajate să-și reducă angajamentele în regiuni strategice cheie, și să renegocieze cadrele multilaterale dintre celelalte puteri importante. Acest fapt duce la modificarea structurii aranjamentelor de împărțire a responsabilităților dintre principalele puteri, care afectează diplomația în domeniul economic și al securității. Într-adevăr, egalizarea drepturilor și responsabilităților pe arena securității facilitează o schimbare paralelă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
face blatul" în principalele regimuri economice și de securitate, chiar și cu riscul de a se vulnerabiliza la exploatarea de către SUA. Probabil că motivul pentru care Germania a fost capabilă să adopte un rol mai activ în restructurarea diplomației sale multilaterale are legătură cu faptul că preferințele ei din timpul Războiului Rece se "potriveau" mai bine cu tendințele vremii decât cele ale Japoniei (Cortell și Davies, 2000, pp. 73-81). În consecință, a fost mai simplă internalizarea schimbării în plan intern. Cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
recursul Germaniei la instituții a reflectat nu numai calcule instrumentale ale intereselor, ci și felul în care angajamentele instituționale îi remodelaseră preferințele de politică externă. Astfel, există dovezi care indică faptul că Germania internalizase extensiv normele cooperării asociate cu instituții multilaterale importante din sistemul internațional. Potrivit lui Heginbotham și Samuels, putem caracteriza preferințele Japoniei din anii 1990 ca fiind realiste mercantile (Heginbotham și Samuels, 1999). Realismul mercantil combină naționalismul economic cu un profil politic discret. Contrar neorealismului, Japonia a făcut în mod
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cele trei cazuri pare mai probabil ca tendințele să reflecte, de fapt, nevoia ca aceste țări să internalizeze o orientare strategică mai liberală. În cazul Germaniei, schimbarea a stat la baza gradului în care elitele au internalizat normele principalelor cadre multilaterale. În Japonia, nevoia de îndepărtare de strategia Yoshida reflectă presiuni pentru liberalizarea economiei și pentru îndeplinirea unui rol mai proeminent în aranjamentele de împărțire a responsabilităților din domeniul securității. Orientarea Chinei către o direcție cu adevărat mai ostilă ar prezenta
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
invocat Articolul 5 al Tratatului de la Washington ca reacție la atacurile de la 11 septembrie 2001, în ciuda faptului că acestea au avut loc pe teritoriul SUA, și nu împotriva Europei Occidentale. Din nou, totuși, SUA au preferat să acționeze în afara cadrelor multilaterale prin formarea unei "coaliții a celor doritori". În anul 2003 a avut loc a treia criză internațională majoră, SUA urmărind o intervenție "preemptivă" și o schimbare de regim cu scopul de a înlătura conducerea lui Saddam Hussein din Irak. Din
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
costuri pe termen lung pentru SUA, asociate cu un astfel de comportament constant. Probabil că astfel de acțiuni vor genera ceea ce Keohane numește un "efect de bumerang", în care SUA sunt, în consecință, încurajate să revină la canale și instrumente multilaterale pentru a-și atinge obiectivele, sau stabilesc precedente pe care ulterior le descoperă a fi costisitoare sau incomode când se confruntă cu alte situații (Keohane, 2002). Astfel, poate să apară o "umbră a viitorului" în care hegemonul are stimulente pe
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
are stimulente pe termen lung pentru a-și controla comportamentul astfel încât poate apoi să încurajeze și să ceară reciprocitate de la alții în viitor. În linii mari, instituționalismul este mai optimist cu privire la posibilitățile unei ordini internaționale stabile, sistemul postbelic de instituții multilaterale fiind cheia menținerii stabilității. Lipsa unei tradiții a multilateralismului și structura slab dezvoltate a interdependenței internaționale din Asia de Est fac ca aceasta să rămână vulnerabilă la resurgența rivalităților și conflictelor între marile puteri. Totuși, "războiul împotriva terorismului" are, deocamdată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și, posibil, Japonia. Cu toate acestea, instituționaliștii ar putea oferi un scenariu mai optimist pentru lumea după 11 septembrie 2001, în baza afirmațiilor lor privind costurile administrării sistemului pentru hegemon, precum și avantajele lui pe termen lung, în urma recursului la diplomația multilaterală. Totuși, se poate afirma că dificultățile cu care se confruntă SUA depășesc logica funcțională a teoriei instituționaliste. În lucrarea lui celebră, Myths of Empire, Jack Snyder încearcă să integreze nivelul intern și cel sistemic al analizei pentru a explica de ce
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Rece. Dacă reușește acest lucru, atunci s-ar putea să își dea seama că ar fi capabilă să realizeze mai mult pentru promovarea stabilității și prosperității globale, dacă s-ar "implica" mai puțin la nivel global. Alianțele și structurile cooperării multilaterale dintre SUA și alte puteri importante ar fi mult mai sănătoase dacă s-ar baza pe o mai mare egalitate de statut, în loc să fie organizate asimetric, iar acest fapt ar crește șansele Rusiei și Chinei de integrare pașnică în sistemul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
45, 51, 68, 78, 82, 86, 96, 99-119, 123-124, 127-128, 134, 141, 152-153, 155-156, 158-165, 172, 174, 177 acordarea de asistență externă / 104, 108 ADB / 104, 110 Afganistan / 172 APEC / 101, 107, 130 ASEM / 107 avioane de vânătoare / 104 bănci multilaterale de dezvoltare / 110 BERD / 108 Cambogia / 103 China / 31-32, 35, 51, 68, 78, 96, 100-107, 109, 111, 115-116, 123-124, 127, 152, 156, 159-162, 164-165, 172, 174, 177 constituție / 107, 113, 116 Coreea de Nord / 100, 102, 174 Coreea de Sud; statut / 102 criza identității
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
178, 224, 226, 228-229, 235, 239-241, 272, 302. Vârstă, 96, 101, 110, 121, 125-126, 133, 303. Violență simbolică, 79. Vizibilitate, 247, 257. Vocație, 171, 175, 177, 182. Volksgeist, 18-19. Lista abrevierilor AICA: Asociația Internațională a Criticilor de Artă AMI: Acord multilateral asupra investiției BIT: Birou Internațional de Muncă CAC: Centrul de Artă Contemporană CAPC: Centrul de Artă Plastică Contemporană CND: Centrul Dramatic Național CORÉPHAE: Comisia Regională pentru Patrimoniul Istoric, Arheologic și Etnografic CREDOC: Centrul de Cercetări pentru Studierea și Observarea Condițiilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]