1,239 matches
-
unirea unei femei cu diavolul, cu înfățișare de purcel, a cărui gestație durează 11 luni), Dracul (schimbă copii), lelele, mândrele, sfintele, Muma Pădurii (chinuie și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, ("duh scâmav", care umblă noaptea și face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
menționarea excepțională a mamei lui Ștefan III "cel Mare" într-o circumstanță amintită pentru a pune în evidență drama personajului masculin, pe niciun autor nu l-a interesat, măcar sporadic, să descrie un model feminin (fie și matern): Și fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre, și i-au dzis că pasirea în cuibul său nu piere. Ce să se ducă în sus, să strângă oaste, că izbânda va fi a lui. Și așe, pe cuvântul mâne
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
socială). ... Dumnezeu și minune mare au făcut de s-au îndrăcit doamna sa și să fie căzut la pocitanie, ci au zis că o au fermecat călugărițele de acolo împreună cu o călugăriță Olimbiiada, ce era mătușe doamnii Păunii, sor cu mumă-sa și le-au pus la mare pedeapsă pe toate și pe unile din muieri de acelea le-au și spânzurat, iar pe mătușă-sa Olimbiiada o au trimis la Bațcov, la mănăstire, și o au zidit într-o chilie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
madrigal, cantilenă și rugă. V. este un poet prin excelență al mamei și al maternității, unul dintre cei mai importanți în contextul literaturii române. Mama poetului, concretă, reală, veghetoare și însuflețitoare a spațiului copilăriei, devine Mama Naturii și a Cosmosului, Muma generică. Identitatea ontologică se exprimă prin paralelismul dintre mișcările sufletești materne și cele cosmice: „Ușoară, maică ușoară,/C-ai putea să mergi călcând/ Pe semințele ce zboară/ Între ceruri și pământ/ În priviri c-un fel de teamă,/ Fericită totuși
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Să se zbată viu, pe loc, / Și să-i ardă limba-n foc. / Și în vatra părintească / Pruncii să nu și-i fericească, / Nunți să nu le deie sorții, / Să nu-și legene nepoții. Cei ce fug de-ale lor mume / Și de părintescul nume / N-aibă harul Domnului / Și dulceața somnului“ (transpunere în dacoromân de Kira Iorgoveanu) <footnote Vorbele episcopului Amfilochie al Hotinului, stăpînite de morala păstorului creștin, înfierau și ele la mijlocul veacului al XIX-lea: ,,cel ce n-are
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dungi, le văd cu ochii închiși, punctul pătrățos al lui Poincaré din încrucișarea lor, nuanțe asociate, se potrivește și stofa pantalonilor, lumina de la neon încărcînd totul rece, cenușii asortările, banchetele dimprejur goale după cîteva stații, cărămiziu și cafeniu, strat al mumelor cromatice peste forme și întîmplări, bucură ochiul, aduce mai a om nuanța, nu culoarea, călătoria cu trenul, nu cu ea însăși, retorica simbolistă, nuanța libertate! oferta de astă-seară a CFR-ului, instituție de cultură între instituțiile de cultură ale lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din casă de la cumnatul catalan, și pe cînd toți ascultă, chiar regii din firide, fetele ascultă și ele, comentarii și pe banca de vizavi, ții mîna în mîna ta, și știi dominicancele cum sînt, uite, așa! în dreptul șoldurilor ca de muma zmeilor! fluieră către mecanicul neatent de atîta așteptare, plecarea! limbi aluvionare ale orașului în nisipul firmelor de depozitare, cine să le distingă! a cîștigat 500.000 de euro, cerșetorul metoda iconiței lîngă eventualul donator, Cluj-Napoca Est întrecuți de "săgeata albastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
restul sudate, natura simbiozei în trenul dormitor și magazie pentru intervenții la cale, pojar în norul vînăt, oblon orizontului, șuvoiul ploilor trage culoarea, bulucuri deasupra pipăie fața de cer iar seninătatea de aproape, km 85 a doua stație de la Roșiori, mumă cu doi copii, drum descoperit cu ploaie înainte, fulgeră peste sat, iuțește pasul, cea mică se chinuie, prima reacție a fost să o iei de mînă, gesturi liniștite la coborîre, floricelele de porumb, rezistă și să n-aud proteste! rostogolire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
2 km", Costinești-Tabără intrarea, conflict de interese pustiul de apă și văzduh cu vilele, căsuțele, campingul și case de oameni gospodari, sală de sport din programul guvernului să ridice săli de sport, salvarea mării că n-a fost de băut, mumă în stratul mumelor, Costinești Sfîntul Pavel sau Mediterana, mecanicul coboară în halat să se lămurească, vine și oprește motorul, numai pojghița dintre mare și soare, omul-litoral, deșertul stăpînirii singurul element, fundătură în cîmp verde crud, paleta verde o ridică tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
intrarea, conflict de interese pustiul de apă și văzduh cu vilele, căsuțele, campingul și case de oameni gospodari, sală de sport din programul guvernului să ridice săli de sport, salvarea mării că n-a fost de băut, mumă în stratul mumelor, Costinești Sfîntul Pavel sau Mediterana, mecanicul coboară în halat să se lămurească, vine și oprește motorul, numai pojghița dintre mare și soare, omul-litoral, deșertul stăpînirii singurul element, fundătură în cîmp verde crud, paleta verde o ridică tot femeia, șuvițe din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sunt ele puse în circulație în paginile acestui abecedar din 1828? Pleșoianu spune că, deși oamenii care respectă legile creștine pot fi fericiți în orice țară, " Noi însă, iubiții miei prieteni, avem țara noastră, pe care o numim Patrie, au muma noastră, căci ea ne hrănește și întrânsa trăim" (p. 22). Prin "patrie", Pleșoianu se referă strict la Țara Românească. Acest lucru transpare cu limpezime din povestea de la sfârșitul abecedarului dedicată lui Gheorghe Lazăr, în care profesorului ardelean îi este adus
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
general ca fiind iubirea țării în care indivizii s-au născut și crescut. Acest sentiment de atașament afectiv față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile, tradițiile, limba etc. specifice meleagurilor natale. Chiar dacă are statutul unei universale umane, patriotismul poate și trebuie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
țara aceea unde cineva s-a născut, unde trăiește, unde își are averea și unde își petrece viața" (pp. 97-98). Aaron punctează un fapt deosebit de important: inescapabilitatea obligațiilor față de patrie, către care toți oamenii sunt îndatorați. Aceasta deoarece patria este "muma de obște" a tuturor, de la dânsa obținând toți locuitorii săi averile pe care le posedă, cinstea de care se bucură și, în genere, toate de câte se bucură în viață. Datoriile către patrie sunt acestea mai cu seamă: fiecare om
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de V.A. Urechia (1863) debutează cu schițele biografice ale lui Romulus și Remus (p. 7). Iar încă din 1838, într-un manual de geografie, Pitariu V. Popescu-Scriban lansa afirmația că românii îl au "de părinte pre Romulus și de mumă pre cetatea Roma, iară de colonizatoriu aice pre marele Traian" (Popescu-Scriban, 1838, p. 19). Chiar și după ce excesele latiniste se vor fi estompat în deceniile următoare, ideea originii romane a poporului român își va găsi continuarea în persoana lui Traian
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acele maĭ de demultŭ; ele iubeaŭ maĭ multŭ patria de cătŭ pe însușĭ copiiĭ lorŭ" (Petrini, 1867, p. 41). Neputându-și da ele însele viața pentru țară în lupta armată, din motive de gen, fetele trebuiau să își însușească modelul mumei eroine din lectura morală care nu doar că și-a trimis cei trei fii ai săi să moară ca niște bravi români în lupta de la Racova contra turcilor, ci, după ce a aflat fatidica veste, a alergat de îndată la biserică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dușmani. Există deci o diviziune sexuală a datoriilor patriotice: bărbaților le este destinată o soartă armată, care poate culmina prin sacrificiul suprem întru neam și patrie; femeilor, în schimb, le este sortită misiunea biologică de a fi născătoare de patrioți, mume de eroi. Considerate improprii pentru fapte de arme, femeilor li se rezervă funcția socială de născătoare de jertfelnici. Odată ce sunt distribuite social în acest rol pe care se văd nevoite să îl joace într-o societate fățiș patriarhală, Bărnuțiu nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
înfundate, venind de undeva de departe. Sunt tunurile de pe Prut, bă Grigoraș, m-a lămurit moș Ion Mocănașu, bărbatul uneia din surorile tatălui meu. Mareșalul a ordonat alor noștri să treacă Prutul și să-i aducă pe basarabeni la patria mumă. Și îi aducem? - am întrebat. Nici nu se pune problema, m-a asigurat moșul (vorba vine, era doar cu câțiva ani mai mare decât tata). În câteva săptămâni ajungem la Nistru. A avut gura aurită. Peste câteva zile a plecat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
au plecat în stele, toate astea în văzul întregii asistențe care tot timpul cântă binecunoscutul, delicatul cântec al miresii, ce rupe inima de tristețe tuturor nuntașilor prezenți la acest ceremonial de suflet : Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă Și te du și te cunună. De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la fete și feciori. De la straturi din grădini, De la neamuri și vecini, Că te duci printre străini. Și te plânge maică-ta Că nu ști’ când
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
avut a cugeta. Ba la un moment dat, când trenul se apropia de Vlădeni, Ion chiar a spart tăcerea: -«Măi Gheo, ficioru ăsta n-o gătat povestea, tu ce gândești, negrul acela, până la urmă, o fi fo aflat-o pe mumă-sa în tufiș, au ba?» La Teatru de Operă și Balet Ce-or fi făcut eroii noștrii la București la Congresul ceapiștilor nu știu cât o fi fost de interesant, dar foarte interesant a fost ceea ce au avut ei a povesti când
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a cânta o muzică cât toate bandele noastre la un loc și de aci de pe Olt și de pe Ardeal. Și ce să vezi, c-o apărut o fătuță, numai cu o cîrpă pe șolduri, încolo goală cum o fătat-o mumă-sa, și minteni o-nceput să țopăie, când încolo, când încoace. Și numai ce-o apărut din cealaltă parte un ficior, cu cioareci subțiri strânși pe el de mai că i se vedeau bucile, și numai ce-o prinse pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
părțile peste merginile sicriului și ajungea la pământ ... Mânile reci, transparente de albe, cu degetele lungi și subțiri încleștate de piept ... Era un cadavru de-o înspăimântătoare frumuseță 308... Cel care striga în vers, cu-atâta sinceritate și amar, Pe mumă-mea, sărmana, atâta n-am iubit-o, avea să-i descrie chipul în proză, căci nimic nu este mai viu în aceasta decât amintirea mamei. E de văzut, mai întâi, trăsăturile reale ale mamei poetului, din amintiri credibile, cum sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
izvorî Unicul din duhul căldurii/ Tot atunci născutu-s-a și apriga dorință,/ Care germenul gândirii fu și al plăsmuirii 82 (s.n.). Cine altcineva este duhul căldurii dacă nu Eros însuși, din moment ce deodat-un punct se mișcă/ [...] Iată-l/ Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl și de-atunci, în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici/ Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici 83. Și tot de-atunci Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute/ Și în roiuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
își împlinesc destinul iubirii, ajungând în insulă. Insula dobândește funcția de simbol esențial al sublimării și conține în ea sâmburele începuturilor; ea ar putea fi punctul care se mișcă 322, cel întâi și singur, punct central, care din chaos face mumă, iară el devine Tatăl...323 Consubstanțialitatea ideală dintre natură, iubire și cosmos consființește absolutul erosului. Asumându-și în toată opera sa o componentă utopică, Eminescu face din Cezara o piesă reprezentativă: pentru că ea sublimează într-un tot o seamă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tot arăta ce-ar fi putut să se întâmple dacă s-ar fi speriat calul... Altă dată, cu câțiva păstrăvi frumoși tăinuiți în sânul lui Neculai, ne grăbeam să ne arătăm isprava acasă... Am colindat apoi prin poieni, am văzut muma pădurii, am văzut urma râsului și ne întorceam pe lângă podul lupului, obosiți și morți de foame. Pe la cinci ani, Neculai învăța buchiile, iar la șase ani, citea de-acum "Capra cu trei iezi"... A venit apoi războiul; când am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]