1,250 matches
-
liberale aveau privirea ațintita spre Occident, preconizînd dezvoltarea comercială și industrială, năruind aristocrația marilor proprietari de pămînt. Dacă însă, atunci, în vremea lui Cuza Vodă, nu s-a putut constitui un partid liberal, aceasta s-ar fi datorat incapacității radicalilor munteni și a moderaților moldoveni de a-si concilia diferendele. Simptomatic e faptul că Kogălniceanu, incontestabil liberal moderat e, pînă tîrziu în 1865, prim ministru și ministru al lui Cuza, iar Brătianu și Rosetti capii conjurației care a pregătit și înfăptuit
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
unui destin excepțional. Născut la 1819, în familia unui boier de a doua categorie, urmează cursurile Colegiului Sfîntul Sava, se entuziasmează de idealurile proprii generației, se înrolează în armata română incipientă, studiază mai tîrziu în Franța: traseu tipic de pașoptist muntean. Preeminența lui se schițează doar atunci cînd, paralel cu studiul stăruitor, trece la acțiunea directă și se implică într-un complot politic riscant, așa cum nici unul dintre colegii săi nu avusese îndrăzneala să facă. De acum încolo, încearcă să-și pună
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
petiție în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiție redactată de catre Vasile Alecsandri. VASILE ALECSANDRI. După înfrângerea mișcării pașoptiste VASILE ALECSANDRI este exilat. După ce călătorește prin Austria și Germania se stabilește la Paris, unde se întâlnește cu alți militanți pașoptiști munteni; din perioada exilului datează poeziile Adio Moldovei și Sentinela română. VASILE ALECSANDRI. În mai 1849 pleacă, împreună cu ceilalți exilați, la Brașov, apoi în Bucovina, iar în toamna aceluiași an, la Paris. Scrie primele „cântecele comice" (Șoldan Viteazul, Mama Anghelușa) și
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
se întâlneau cu viziunile megalomanului Conducător, la fel de inventiv în modelarea istoriei ce îl precedase. Dacă voievozii neamului, mari luptători pentru creștinătate, se înșiruiau cuminți în spatele micului ateu, Europa, cu secolele ei de cultură, lua lecții de la cutare autor moldovean sau muntean, pe cât de specifist-național, pe atât de universal. Ce goală, jalnică fudulie! O asemenea teză cade cu zgomot la cel mai sumar examen critic, dar în epocă ea a servit partidei naționaliste ca un steag de luptă și un front de
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
Prin aceea că, în finalul paragrafului, estetul Mihai Zamfir pune pe plan secund tocmai argumentul estetic: „S-a desfășurat tot atunci în Moldova o traiectorie biografic poetică perfect asemănătoare celei a lui Cârlova. Cu doi ani mai tânăr decât poetul muntean, născut la Iași tot într-o familie boierească, bun cunoscător de greacă și franceză, Alexandru Hrisoverghi s-a făcut celebru plângând pe ruinele Cetății Neamțului; a avut o scurtă și impresionantă carieră literară, stingându-se la numai 25 de ani
Stilul intelectual (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5238_a_6563]
-
nereguli care existau la nivelul conducerii DIICOT - Biroului Teritorial Alba, dar și anumite fapte de natură penală comise atât de șeful structurii Alba a DIICOT, în strânsă colaborare cu ofițerii de informații și cu unul dintre ofițerii BCCO Alba, Alin Muntean. Cu speranță, am crezut că odată cu raportul meu, susținut de probe, instituțiile abilitate vor cerceta cele semnalate de mine. Deși faptele menționate sunt extrem de grave, nimeni nu a încercat să afle adevărul. Tăcerea lor și lipsa unei reacții din partea instituțiilor
Mesajul lui Berbeceanu: "Singur nu am nicio şansă" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64576_a_65901]
-
în final amicul abia scăpat din închisoare "întîlnindu-ne cu toții în Curtea Veche, unde să strînge toată crăimea Bucureștilor" (p. 42). Un recent și foarte interesant volum de Ligia Livadă-Cadeschi și Laurențiu Vlad - Departamentul de cremenalion. Din activitatea unei instanțe penale muntene (1794-1795), Nemira 2002, reproduce numeroase documente judiciare de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea. Denumirea oficială a tribunalului cremenalion - e un grecism, care va circula și adaptat, într-o prescurtare populară pe care o cunoaștem din teatrul lui I.L. Caragiale (Jupîn
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
domnu dintre voi... și veniți mâine dimineață să vi-l fac" - li se adresează scârbit Vizirul boierilor veniți în delegație... Aici se cuvine să ne oprim puțin și să medităm asupra acestui "să vi-l fac"... A doua zi, boerii munteni se prezintă în fața Vizirului cu propunerea lor, nepierzând ocazia să-l vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
Conceptul de ,literatură basarabeană" ar trebui să rămână valabil numai în domeniul istoriei literare, unde de altfel nici nu poate lipsi, pentru că dă o informație de situare. După cum nu-i o prostie să operezi cu conceptul de literatură ardeleană, bănățeană, munteană sau moldovenească pentru vremea de până la 1918, nu-i astăzi nepotrivit să vorbim de o literatură basarabeană, constrânsă atâta vreme să existe separat. Problema gravă nu ar fi să calificăm literatura pe care o scriu Vladimir Beșleagă sau Aureliu Busuioc
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
de Filimon sînt explicate de dicționarele noastre: bodîrlău e cuprins în dicționarul academic (seria veche, condusă de S. Pușcariu), cu un citat simpatic din G.M. Jipescu (din Opincaru, cum ieste și cum trebuie să hie săteanu. Scriere-n limba țăranului muntean, 1881): "Nu le pare rău că merg la bodârlău, c-acolo dau de trai bun", iar tumurluc apare ca variantă a lui tumurug, în DLR, tomul XI, 1983; e un cuvînt de origine turcească, ce sensul "lemn lung, butuc"; evoluția
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
oare și Barbu Cioculescu de o asemenea aptitudine duală? Nu e, în egală parte, și ironic și contemplativ, disponibil pentru polemică și pentru cuprinderea empatică a creației poetice? Ba bine că nu! Aidoma genitorului său, e un tip de autor muntean, cu simțul acut al observației transpuse într-o scriitură migălită și în același grad mordantă, "cu dinți", atunci cînd e cazul (și e atît de adesea sub unghiul temperamentului vivace, "participativ" sedus cu atîtea și atîtea prilejuri ale vieții în
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
studenților ieșeni, voi trece peste subscriitorii apelului, chiar dacă toți își vor menține iscăliturile, dat fiind numărul mic al acelor iscăliți ș...ț La comparația Ligei culturale cu Liga lui ..., am răspuns că nu e bine să existe deosebiri între studenții munteni și moldoveni, mai ales în chestia națională, iar publicul va ști să judece aducîndu-și aminte, între altele, că tot din Iași au pornit și primele curente separatiste." Lectura documentelor "afacerii Stere-Scorțescu" arată limpede că avem de-a face cu o
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Cațavencu e și el un romantic". Potrivit unei asemenea logici, ce ne-ar opri a-l vedea pe G. Călinescu însuși drept un... Cațavencu evoluat? Și tot în aceeași serie am fi în măsură a-i așeza pe străluciții eseiști munteni, contemporani sau succesori ai Divinului, de la Camil Petrescu, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica la mai sus pomeniții Alexandru Paleologu și Alexandru George... Dar ajunși aici, n-am putea ocoli faza decepționantă, colaboraționistă, a activității lui G. Călinescu, de după 1944
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
României moderne: revoluția din 1848, Unirea de la 1859 și Reforma agrară din 1864. Nu a fost iertat pentru asta. Cercurile ostile revoluției pînă tîrziu în interbelic concedeau să-l tolereze pe Kogălniceanu pentru moderația sa a "căii graduale" în comparație cu radicalii munteni (Bălcescu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti). Dar pentru contribuția sa esențială la reforma agrară, înfăptuită ca un act al loviturii de stat, datorată îndărătnicei împotriviri a moșierimii din Corpurile legiuitoare, dizolvate de Cuza, la îndemnul primului său ministru, n-a
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
văzut pe fostul său prim-ministru cu ochi buni, considerînd, profund eronat, că M. Kogălniceanu voiește să-și aroge pentru sine întreg meritul reformei agrare), Kogălniceanu intră într-un con de umbră politic. Continuatorii spiritului înnoitor ajung foștii lui colegi munteni și aceștia nu-l prea agreau. A mai fost ministru de Externe în 1877, în care calitate a declarat, în parlament, independența țării, apoi a fost nevoit să se mulțumească numai cu mandatul de deputat sau senator, nemaiocupînd nici o demnitate
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
țara mea și că locul patriotismului german s-a aprins făclia patriotismului meu românesc!" Sugestivă mărturisire care explică, neîndoielnic, de ce s-a deosebit Kogălncieanu de ceilalți pașoptiști, de ce a fost un cugetător și om politic mai moderat decît colegii săi munteni și, poate, o explicație a faptului că de pe la 1879 n-a mai fost îngăduit de liberali pe avanscena vieții politice românești. Apoi a relevat, cu mîndrie de înțeles, rolul său în actele de dezrobire a țiganilor și emanciparea socială a
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
și Maiorescu), mama ei fiind o Mavrocordat. Părinții au trimis-o de la vîrsta de doi ani, la Paris, unde a trăit, a studiat și și-a desăvîrșit educația. S-a măritat, tînără, cu prințul George Valentin Bibescu, fiul fostului domnitor muntean, om de lume, industriaș și pasionat în ale aviației. Căsătoria lor (au avut o fiică, Valentina) nu a fost fericită, soțul înșelînd-o constant, încît, cei doi oameni de lume, au convenit să-și trăiască, fiecare, viața. În România, cînd poposea
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
de nimică de sîntem, că ne-au călcat precum le-a fost voia... Căutați acmu de socotiți ce fără de năroc țară și oameni... Noroc?... Norocul însă îi ajută pe cei tari. De la marele han venise firmanul de prindere a domnitorului muntean. Numai să încalece, să-l prindză. De la Poartă, nici un semn. Și fără știrea Porții acțiunea nu putea să înceapă. Vizirul temporiza. De fapt, aștepta ca mai întâi Brîncoveanu să-i trimită cele cinci sute de pungi de carne, ideea lui
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
mod explicit și programatic în favoarea împroprietăririi țăranilor și abolirii clăcii. Miercuri, 26 mai MĂNĂSTIREA COTROCENI În 1679 a început construcția Mănăstirii Cotroceni, ctitoria lui Șerban Cantacuzino, domn al Munteniei între 1678 și 1688. Clădirile mănăstirii au fost folosite de domnii munteni ca reședință de vară. În 1893, vechile case domnești au fost demolate pentru ca pe locul respectiv să se înalțe Palatul Cotroceni, reședință a familiei prințului Ferdinand; în 1984, biserica a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Joi, 27 mai
Agenda2004-21-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282459_a_283788]
-
sunt exterminați. Rusificarea forțată Și surghiunul românilor acestei părți fără noroc a României, nu au reușit să elimine limba română decât parțial. Românii moldoveni de peste Prut au dat o lecție de dragoste de limbă Și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
găsesc aici - tot în versiune fotografiată - două tipărituri coresiene - Pravila Sfinților apostoli și Întrebarea creștinească, editate de I. Bianu, în 1925, mai multe volume din N. Iorga, seria Scrisori și documente (de exemplu, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni, 1906), Dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé (1893), mai multe volume ale lui Th. Capidan, despre aromâni și aromână etc. Edițiile de documente istorice n-au fost prea mult folosite de filologii români, în măsura în care aceștia erau interesați mai ales de
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
oficială". De fapt, în spiritul opțiunilor previzibil patriotice ale comentatorilor, e înregistrată în istoriile literare cel mult ironia îndreptată împotriva grecilor ("hulesc pe alții, căce fiind ei scăzuți den toate și lipsiți, și supărați sînt foarte"; citez după ediția Cronicari munteni, M. Gregorian, 1961) - nu și cea adresată moldovenilor. Respingînd mai mult cu umor decît cu indignare legenda originii tîlhărești a românilor, autorul concede ironic: "însă și moldovenii de poftesc aceia ale aceluia povestite să ție și să crează, cum dintr-
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
tradiția culinară franceză. Informații despre ce și cum se mânca în trecut, în țările române, deținem din relatările unor călători străini, precum și din listele de „socoteli“ ale unor orașe transilvănene (Brașov, Cluj) care îi găzduiau și îi ospătau pe solii munteni și moldoveni în drum spre Buda și Viena. O altă sursă sunt și cărțile de bucate din trecut, foarte interesante din acest punct de vedere, deși apar mai târziu decât în Europa Occidentală; în Franța, prima carte de bucate datează
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu istorie palpitantă sunt răspândite numai în variantele geografice ale limbii române (în cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
naționale. E aproape sigur că Domnii vechi, stăpînitori[i] Dunării și Mării Negre, cum erau Alexandru cel Bun și Mircea I, posedau în statele lor o navigațiune exercitată de genoveji și venețiani, care, fără a fi națională și în mâna poporului muntean al românilor, a înflorit pe țărmurii noștri până-n vremea lui Mohamet II. Dar fost-au aceasta o navigațiune proprie a noastră? Dezvoltat-au românul aptitudinile sale nautice, dacă le are? Daca poporul nostru ar fi contractat deprinderile navigațiunii din epoca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]