2,822 matches
-
479)"/>. Peste doar câteva săptămâni, „preaînaltul și fericitul Domn” Gheorghe Bibescu avea să abdice În favoarea guvernului revoluționar. Dar bucureștenii au continuat să se preumble „la șosea” cu trăsura sau cu „omnibusul” : „La Băneasa, la pădure,/ S-adunăm la fragi și mure”, cum cântau lăutarii din epocă <endnote id="(130, p. 338)"/>. Tot cam atunci, În 1858, romancierul Nicolae Filimon pleca cu un „omnibus” similar din București la Giurgiu, pentru a se Îmbarca pe un vapor dunărean spre Budapesta <endnote id="(823
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atâtea pachete”, explică el. Întrebat ce face, cu ce se ocupă, Abraham răspunde simplu : „Ce face un ovrei ? Umblu”. Fiind „Ahasverus În persoană”, „Abraham Sulitzer umblă : asta Îi e meseria. E negustor de cărți ovreiești. Le poartă pe toate dru murile, În slujba eternității lor” <endnote id=" (219, pp. 66-69)"/>. Abraham este un evreu călător și etern, așa cum sunt cărțile pe care le negustorește. Un caz interesant și tragic este cel al poetului Leonid Dimov, reprezentant de frunte al curentului oniric
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
salt impetuos, ca un arc prea comprimat și în câteva secunde mă prăbușesc la pământ, în timp ce pistolul mitralieră din mâna dreaptă îmi zboară razant 2-3 metri în fața mea. Momentan am falsa impresie că m-am împiedicat într-un rug de mure. Mă uit să văd ce s-a întâmplat, dau să merg mai departe, dar brațul stâng atins în articulația cotului nu mai vrea să mă asculte. Momentan nu simt nici o durere, dau să merg mai departe, dar nu se mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mă și incită. Documentarea este extrem de importantă și perceperea felului de a fi al irlandezilor necesară, dar nu imposibilă. Irlandezii, după părerea mea, sunt cei mai interesanți și cei mai frumoși dintre popoarele britanice (celte). Ada Ascunsă printre rugii de mure, Ada își ține respirația. S-a ascuns acolo și ne așteaptă. Trebuie să fim foarte atenți atunci când trecem pe lângă rugii de mure... ...sau pe lângă un fir de apă, sau o frunză, sau un nor... ...sau când ne iese în cale
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mea, sunt cei mai interesanți și cei mai frumoși dintre popoarele britanice (celte). Ada Ascunsă printre rugii de mure, Ada își ține respirația. S-a ascuns acolo și ne așteaptă. Trebuie să fim foarte atenți atunci când trecem pe lângă rugii de mure... ...sau pe lângă un fir de apă, sau o frunză, sau un nor... ...sau când ne iese în cale o păpușă, sau un trandafir, sau o uimire... Dar, mai ales, trebuie să fim foarte atenți atunci când trecem pe lângă rugii de mure
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mure... ...sau pe lângă un fir de apă, sau o frunză, sau un nor... ...sau când ne iese în cale o păpușă, sau un trandafir, sau o uimire... Dar, mai ales, trebuie să fim foarte atenți atunci când trecem pe lângă rugii de mure. Ada e acolo și abia așteaptă să strige: «Bau! Te-am păcălit!» Oltea Gârțoman iulie 2006 Despre adormire ca început al dobândirii A trecut un an de la adormirea Adei Suhar, și spun „adormirea Adei” nu pentru a evita patetismul sau
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și de dimensiuni neobișnuite ciorchini de struguri de 1,5-2 kilograme, pepeni de 20 de kilograme, căpșuni cât prunele, vinete de 2 kilograme. Aici am mâncat cele mai mari și mai gustoase cireșe și caise, aici se vând pe nimic mure, zmeură, afine, lămâi, portocale. Piața are sectoare speciale pentru brânzeturi, la Santiago găsind zeci de sortimente de brânză de capră sau de oaie, de bivoliță, de cașcaval. Într-un sector special sunt prezenți cei 4000 de kilometri de Ocean, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu prea aveam bani să cumpăr "toată piața", dar când am revenit în câteva rânduri de la Rio sau Montevideo, lucrurile se schimbaseră, lefurile se mai măriseră, așa că sejurul nostru la Santiago a fost unul profilat pe kilograme de cireșe, caise, mure, coacăze, zmeură, brânză de capră, somon, stridii, langostinos, locoși. La ultima deplasare, dimineața, înainte de plecarea la aeroport, mă prinsese în frigider cu două duzini de stridii cumpărate în ajun și o sticluță de 300 mililitri de Undurraga "bien gelado". Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
teamă, nea Isaio, se tânguie Cupcici. Zău așa... Am prunci... Am fătuci... Salcia... Prepeleacu... De... de știam... nu... nu mă mai băgam... Ești idiot, măăă?! răbufnește Isaia furios. Și ce credeai măăă?! Credeai că mergem la cules de fragi și mure?! De ce te-ai băgat de te știai slab de țâțână?! Numa' tu mi-ai adus căcatu-aista pe cap! se întoarce el acuzator spre Alexa. Numa' tu! Dracu' m-a pus să mă bag în cârd cu Cârpă-n-cur, aista, îngână Alexa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă, mai produce și ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii de ciuperci se află adesea și babe și moșnegi dar și oameni în puterea vârstei. În primăverile
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că cine merge acolo nu se mai întorcea. A plecat plânsă nu numai de soț și copii ci jelită de toată suflarea comunei pentru tinerețea și frumusețea ei. O altă femeie frumoasă despre care se vorbea peste granițele județului era Mura, fiica unui lipovean bogat. Era absolventă de liceu. Capul, fața, trupul erau de o frumusețe și o armonie ieșite din comun. S-a măritat cu un ofițer superior de marină și se spune că ar fi murit amândoi în timpul războiului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
găsește biletul pe masă, într-un plic, împreună cu salutările de rigoare scrise pe cartea de vizită a distribuitorului. Cu toate acestea, Gheorghe Ștefan e liberal, adică servește o doctrină care, indiferent dacă e de partid sau de platformă, nu dă mură-n gură celor mulți, ci îi pune să muncească. Liberalismul înseamnă șanse egale pentru toți. Încurajează inițiativa privată, în timp ce liberalul Ștefan îi dă la cap în detrimentul Statului, așa cum se întîmpla pe vremea colectivizării. Meciul cu Luxemburg, o formalitate pentru România
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
armă arzătoare" și se încleștează cu mâinile de picioarele ei. Ca și străvechea Laură, Zulnia, "ibovnica slăvită", avea un soț. Îngrozită, "în sudori, lacrimi scăldată, desculță și despletită", ea aleargă "zăludă" și se lungește la pământ cu ochii negri ca mura și gura ca rubinul. Boierul o duce sub un copac mare și, luând chezășie cerul, jură s-o iubească până la moarte: Atunci fulgere cu trăsnet prin văzduh scăpărătoare, Pământul tot în cutremur, și stihiile-n perzare Sămăna înspăimîntate de atâta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
locul foirilor și împerecherilor: Hai în codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în vale, Lângă trestia cea lină Stânca stă să se prăvale Și sub bolta cea senină În prăpastia măreață. Vom ședea în foi de mure. Ea ispitește pe bărbat, fără rușine, ca o vietate sălbatecă: Și de-a soarelui căldură Când prin crengi s-a fi ivit Voi fi roșie ca mărul, Luna-n noaptea cea de vară, Mi-oi desface de-aur părul Mi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
calculeze cum să le aducă hrană, în mod egal, puilor ei. Ea are șase puișori și știe că poate să facă 30 de zboruri într-o oră. Oare de câte ori va primi hrană fiecare pui într-o oră ?” „Am cules 24 mure, apoi 53. Din ele am mâncat 65. La rest am adaugat 54, apoi am mâncat 42. Câte îmi mai trebuie până la 99 ? ” După ce au conversat mai mult timp, două pasarele s-au luat la ceartă. Oare de ce ? Dacă știi, scrie
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă, mai produce și ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii de ciuperci se află adesea și babe și moșnegi dar și oameni în puterea vârstei. În primăverile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vorba, în primul rând, de „înzestrarea vizuală fericită”, de „strategia vizuală înrudită prin dinamismul lapidar cu a cineastului”, de „o adevarată punctuație cinematografică” (Doina Curticăpeanu). Ț. va colabora, de altfel, ulterior, cu regizorul Jean Georgescu la realizarea filmului artistic Maiorul Mura. S-a aplecat și asupra eposului popular japonez, pe care l-a prezentat în Basme japoneze (1938) și Cocorul alb (1967), culegeri de povești populare traduse de Ț. Pentru lucrarea Caracterele civilizației japoneze (1942, în colaborare cu Gheorghe Băgulescu) i
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte și premature. Portretul ciobanului moldovean este prezentat prin intermediul stilului direct și este realizat printr-un paralelism enumerativ constituit din comparații metaforice de o rară forță expresivă. Această descriere portretistică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un câine "cel mai bărbătesc și cel mai frățesc", "cai învățați", "câni mai bărbați", "zice cu drag, . . . cu foc" etc.), iar comparațiile metaforice din portretul ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cerșetori) 126; Elysée (Elizeu; Teatrului) 131, 136; Enache 31, 125, 135; Englitera 129, 134; Epurescu 134; Frascatti 119; Grebert 136; Guichard, 135; Günther (Guenter) 135; Hristodor 49, 113, 114, 134; Hugues 120, 134, 162, 163; Iordache („La Idee“) 134; Maior Mura 127; „La Mielul alb“ 136; Osvald (Oswald) 56, 136; „La Pisica neagră“ 117; Rașca 124; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118; Ströbel 133; Teatrului (Elysée) 131 Riegler (cofetăria; cafeneaua): 120 Sabarul (plasa, județul Ilfov): 258 sala: Bossel 101, 10, 119, 131
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mergând în paralel cu Zidul. În felul acesta puteam prinde pe hartă și conturul părții de zid care împrejmuia pădurea. N-a fost deloc treabă ușoară. Drumul se afunda pe alocuri, șanțurile erau mari și adânci, iar tufișurile spinoase de mure mai înalte decât mine. Terenurile mlăștinoase îmi împiedicau și ele înaintarea. Pânze imense de păianjen mi se lipeau de față, de gât, de mâini. Din când în când aveam impresia că mișuna ceva prin copaci. Crengile lor uriașe păreau că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dar nu lipsită de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul cu domnița din vis („Adevărul de dimineață”, 1904) este o feerie muzicală, o pantomimă-balet cu personaje și ambianță de basm. Alte scenete („hora” Duda și Mura, Vorbe de clacă, „povestiri de altădată”) rămân străine și de teatru, și de poezie. Demnă de pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură, doar tragedia în versuri Sutașul Troian, din care e dus la capăt un singur act
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Cotillon, București, 1900; Vlaicu Vodă, București, 1902; ed. București, 1929; ed. îngr. I. Nistor și C. Ciuchindel, pref. C. Ciuchindel, București, 1988; ed. îngr. și pref. Claudia Dimiu, Galați, 1992; ed. îngr. și postfață Teodor Vârgolici, București, 1997; Duda și Mura, București, 1917; Din torsul zilelor, vol. I-II, București, 1929, vol. III, îngr. V. Romano, București, 1939; Corespondență inedită, îngr. și pref. Marin Manu Bădescu, Cluj, 1973; Vlaicu Vodă și alte scrieri despre teatru, îngr. Dumitru D., Panaitescu, pref. Marian
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]