1,493 matches
-
dar din cauza numărului foarte mare nu au putut a fi încartiruiți în zonele destinate și a trebuit ca așezarea lor să se extindă și în alte zone. (...) În multe din lagărele de evrei a izbucnit tifosul exantematic din cauza halului de murdărie în care se găsesc. Pentru mine, problema evreiască de la Odessa, cât și din Transnistria, trebuie rezolvată radical și această rezolvare nu se poate face decât prin îndepărtarea totală a evreilor din Transnistria, și trecerea lor peste Bug, așa cum avem
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii și murdăria !!!”. În aceste condiții, trupele nu aveau niciun prilej să sape șanțuri de comunicații și latrine. Soldații dormeau înghesuiți ca sardelele, în gropi de pământ acoperite cu prelate. Infecțiile se răspândeau repede. Dizenteria avea în curând să aibă un efect epuizant
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De- 81 abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj trist, monoton și melancolic. Vreme de iarnă cu grade variate de frig. Zăpada, ploaie deasă, îngheț
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
dar din cauza numărului foarte mare nu au putut a fi încartiruiți în zonele destinate și a trebuit ca așezarea lor să se extindă și în alte zone. (...) În multe din lagărele de evrei a izbucnit tifosul exantematic din cauza halului de murdărie în care se găsesc. Pentru mine, problema evreiască de la Odessa, cât și din Transnistria, trebuie rezolvată radical și această rezolvare nu se poate face decât prin îndepărtarea totală a evreilor din Transnistria, și trecerea lor peste Bug, așa cum avem
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
capătul de est al încercuirii. “Înghețam îngrozitor noaptea”, scria în jurnalul său ofițerul de artilerie care se retrăsese peste Don. “Cât oare mai trebuie să dormim sub cerul liber? Trupul nu va mai suporta. Peste toate astea vin păduchii și murdăria !!!”. În aceste condiții, trupele nu aveau niciun prilej să sape șanțuri de comunicații și latrine. Soldații dormeau înghesuiți ca sardelele, în gropi de pământ acoperite cu prelate. Infecțiile se răspândeau repede. Dizenteria avea în curând să aibă un efect epuizant
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
aruncau conținutul peste parapet. Autorii scrisorilor iși scuteau rudele de întreaga mizerie a vieții lor. “Ne facem nevoile împreună”, scria Kurt Reuber, “într-o gaură săpată la marginea unui șanț din stepă. Cel mai sărac și mai prost echipat adăpost. Murdărie și lut. Nu se poate face nimic din ele. De abia daca se găsește vreun lemn pentru buncăre. Suntem înconjurați de un peisaj trist, monoton și melancolic. Vreme de iarnă cu grade variate de frig. Zăpada, ploaie deasă, îngheț, apoi
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ducând cu ea toate supărările și gândurile negative. Începem să ne spălăm cu apă fața, corpul. Vizualizăm cum stropii de apă au un efect purificator asupra gândurilor și emoțiilor noastre, la fel cum apa curăță corpul fizic de impurități și murdărie: ne imaginăm cum toate gândurile negative, supărările, amintirile neplăcute și tensiunile, se scurg împreună cu apa, lăsând corpul purificat la nivel de gânduri, emoții, amintiri. Conștientizăm că apa spală, curăță totul, nimic nu scapă efectului purificator al apei. Conștientizăm că așa cum
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
Relaxăm șoldurile, coapsele, genunchii, gambele, gleznele, tălpile și degetele de la picioare. Vizualizăm stropii de apă ce au un efect purificator și pentru gândurile și emoțiile noastre la fel cum au și pentru corpul fizic ce îl curăță de impurități și murdărie. Ne imaginăm cum toate gândurile negative, supărările, amintirile neplăcute, tensiunile se” spală”, se scurg împreună cu apa profund regeneratoare, lăsând corpul purificat la nivel de gânduri și emoții. Conștientizăm că apa spală, curăță totul, nimic nu scapă efectului purificator al apei
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
aceeași vârstă cu noi. Privim această carte și ne dăm seama că toate supărările, necazurile prin care am trecut, toate momentele când nu am avut grijă de sufletul și inima noastră au lăsat urme urâte pe copertă, pe pagini: pete, murdărie, foi zdrențuite, rupte, urme de care nu mai vrem să ne aducem aminte. Această carte pătată, ruptă și zdrențuită....inima noastră este încărcată de griji, supărări, amărăciuni și necazuri din trecutul nostru, ce ne limitează și ne închide ușile viitorului
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
aceste evenimente neplăcute din trecut ne-au murdărit hainele, ne-au impregnat negativ inima, mintea și corpul și că, pentru a putea merge mai departe, spre viitor, este necesar să ne curățăm hainele - inima, mintea și corpul de toate aceste murdării și dezechilibre. Ne îndreptăm spre cascadă și pătrundem sub miile de stropi de apă ce se revarsă din înalt. Lăsăm ca apa cristalină și pură a cascadei să ne învăluie inima, mintea și corpul, să le curețe și să le
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
Le prezint câteva date despre barză: Este o pasăre sălbatică. Își face cuibul În copacii Înalți sau pe acoperișuri de case. Se hrănește cu broaște, pești, șopârle, cârtițe, șoareci. Își Îngrijește cu dragoste puii: le aduce mâncare, curăță cuibul de murdării, Îi apără de dușmani, Îi Învață să zboare și săși găsească hrana, Când se apropie iarna, pornesc În zbor spre observația converssația frontală probleevaluarea orală forma Evenimentele lecției Conținutul activității Forme și metode Forme de evaluare țările calde. Trebuie subliniat
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
nu îndrăznea să-i propună fățiș, deschis, spre vânzare, ci doar celor care cunoșteau „codurile” pelerinajului și i-ar fi cerut cu un semn discret și acest produs menit să amelioreze suferința. „Ai luat rufa acasă, o speli neglijent, cu murdărie de la celelalte din jur, din mașină, apoi vii aici și hop, vrei să o atingi de raclă ! Nu se poate așa ceva ! Doar cu buzele, eventual cu ceva cu puțină aghiazmă atingem sfintele racle, nu ne apucăm noi să frecăm te
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ne-au lăsat acolo până toamna. Au adus oamenii de la Moghilev și acum Scazinețul era populat. Erau camere mari și WC nu exista. Atâția oameni erau și trebuia, mă scuzați..., să se murdărească pe câmp. Cât vedeai cu ochii era murdărie. Nu exista apă, doar un pârâiaș, spre care trebuia să cobori. Acolo era o cutie de la o conservă, o umpleam cu apă și turnam Într-o găleată a cuiva, și stăteam acolo ore Întregi, până se umplea căldarea. Apa a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu știu ce... Era o tragedie. Aici, Îndărăt, mi s-a făcut o rană... M-am dus și mi-am spălat piciorul și am intrat la medic. Medicul a fost așa de cumsecade, o femeie, a spus că nu e rană, e murdărie și a luat o pipetă și a ras-o așa, a dat-o jos. Vă puteți Închipui: am rămas așa cu piciorul, era numai carne crudă! Acolo, la Ravensbruck, am văzut pentru prima oară gemeni, pentru că acolo se făceau experiențe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Unii primeau bilete pentru o Întâlnire erotică, alții nu. Ăștia erau puțini. Alții au devenit homosexuali și atunci alegeau dintre tineri, copii de 15-16 ani, și le dădeau pâine, supă, nu știu ce, și Își făceau trebuințele sexuale. Era o decădere, o murdărie absolută În lagăr. În ceea ce mă privește, ei, având surplusuri de pâine, marmeladă, margarină, aflând că sunt croitor, spre norocul meu, că, după legile rasiste, nu m-au lăsat să Învăț, ei primeau altfel de haine decât noi: noi primeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mănâncă micul dejun. La 9 și la 15. Ne-au urcat, am stat, am coborât, dar care mic dejun, că nu aveam ce. Ne-au dat o farfurie de mâncare stricată, că de la altă fabrică ne-au adus mâncarea, niște murdării care au rămas. Nici o dată nu m-am scârbit: am mâncat tot ce-a fost. Dar, ironia sorții, de Yom Kipur au adus ciorbă de fasole - cine a văzut acolo fasole? Nimeni nu s-a atins de mâncare. Și cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a simțit nevoia creării unei infirmerii separate? - Erau niște nenorociți care nu puteau să meargă la spital: aveau flegmoane de aici până aici. Trebuia să Îi despici, să bagi meșe ca să curețe tot puroiul ăla... - De ce făceau aceste flegmoane? - De la murdărie - cum să lupte organismul În acele condiții de mizerie? Nemâncat, flămând, Însetat... - Dacă ați putea descrie ce ați făcut.... - Să caut să vă dau și numărul meu de lagăr... Am devenit șeful infirmeriei respective... Stăteam În bloc. Nu lucram. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o cămăruță unde stătea el și cu oamenii lui - nu dormea cu noi. - Care erau oamenii lui? - Subșeful blocului, Schreiber-ul, contabilul, și Stubendienst-ul, adică ăla care făcea curățenie. Erau patru oameni care nu ieșeau la lucru. Oamenii plecau și lăsau murdărie. Acești patru oameni aveau aici o despărțitură unde Își duceau viața. - Care erau avantajele În afară de faptul că nu mergeau la muncă? - Își luau porție cât voiau, că ei Împărțeau mâncarea... Mâncarea era adusă la ușă de către alți oameni, pe cărucioare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
încât o grupare de oameni, de altfel deștepți, școliți și cu cărți publicate, plâng după satul nostru tradițional, adică după satul scufundat în beznă și glod, cu țărani desculți, analfabeți, bolnavi de pelagră și sifilis, plâng după mizerie, după acea murdărie sordidă, orientală, după crâșma în care cu un pahar îmbătai tot satul, după crâșmarul hoț, „care are marfă proastă / și-o nevastă / ce se ține c-un jandarm”, după foamea și frigul îndurate, ca elevi silitori, prin internate ... Ce-or
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu îndrăznea să-i zică ceva. Însă trebuie să fim de acord cu îndeplinirea normelor igienico-sanitare, să nu fie puse în vânzare produse care pun în pericol sănătatea și viața oamenilor. Trebuie alungați din piețe cei care spurcă oamenii cu murdăria lor; pentru aceștia să se cânte imnul „Spală-te române!”. Sub acest aspect nu le putem reproșa nimic europenilor, mai ales că la noi impozit pe apă nu se plătește. Chiar Cincinat Pavelescu, epigramistul, într-o perioadă invocată, dar care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
aceștia să se cânte imnul „Spală-te române!”. Sub acest aspect nu le putem reproșa nimic europenilor, mai ales că la noi impozit pe apă nu se plătește. Chiar Cincinat Pavelescu, epigramistul, într-o perioadă invocată, dar care excela prin murdărie, nu s-a putut abține să nu observe: „Brânza ce-o aduci la noi Și ne-o vinzi cu kil și droaie, Câteodat-o faci de oi, Câteodat-o faci de oaie”. Altceva trebuie să ne dea de gândit. Oare grija lor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vorbele, cu gesturile, cu Rubiconul, cu toate care dau istoriei substanță, poți rămâne indiferent la ce spune Capul statului din Țara ta ? Cum să intri în istorie cu „zoaie” ? Și, dacă geamul care te desparte de lume e opac din cauza murdăriei, de ce nu te-ai privatizat pe o întreprindere de detergenți speciali, pe o întreprindere de salubrizare politică ? Evident, cu zoaie, nu ajungi decât în zoi, deschizi fără rost Cutia Pandorei și dai repetat cu măciuca în carul cu oale. Cu toate că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și pentru el. Ceilalți se uitau speriați la el și spre fereastră. După o incursiune prin diferite sisteme pedagogice, a ajuns la metodele de luptă ale partidelor democratice și la Mișcarea Legionară. Ca ignoranții rău intenționați, tot răul și toată murdăria le-a atribuit legionarilor, cum le erau atribuite toate relele și crimele creștinilor din primele veacuri, încercând discreditarea morală. Ideologia creștină și cea legionară le-a catalogat utopice și ridica osanale marxism-leninismului. După o oră și jumătate de perorație, a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dacă acum erau sau nu în stare de conștiență, ca și mine. Aveau fețele vinete, cadaverice, buzele umflate și expresie de ființe străine de realitatea în care se aflau. Poate la fel arătam și eu. Am avut senzația umezelii și murdăriei în care mă aflam, pentru că senzația mirosului abia intra în funcțiune. În cameră nu mai erau așa de mulți tineri, ca la început. Dar chiar în față, pe peretele opus, se aflau cei șase deținuți de la început, care ne priveau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un temperament liniștit, s-a supărat și nemaiputând suporta impertinența și minciuna i-a replicat: Ascultă, cucoană! Cine te-a pus să îmbraci această haină mincinoasă și obraznică? Du-te, cucoană, acasă la cratița și albia dumitale și spală-ți murdăria din suflet care, așa orb cum sunt, ți-o văd limpede cu ochii minții. Actorul era și el șantajat să vină la Jilava să stea de vorbă cu fratele său pentru a-i propune să cedeze în schimbul eliberării. Aducându-i
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]