1,312 matches
-
de vigoarea vergii din dotare (a se vedea în romanul lui Apostol Gurău, Defonia, în care prozatorul dunărean preia toate clișeele reducționiste). 66 Vezi următoarele pasaje: 67 Persoane des mergătoare la slujbe, care judecă abaterile de comportament și adesea-l mustră pe "deviant". În general, ele sunt din ginta feminină de vârsta a III-a+. 68 Această traducere este semnificativă: în epocă, se vorbea mai curând de Supermascul. Autorul francez și-ar fi atribuit (autocratic, adică de la sine putere)titlul de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
călare pe gigantice păsări rock (coperta ediției italiene reproduce o sugestivă miniatură "Omul-acvilă" după "Roman d'Alexandre", 1338), înapoi spre Constantinopole, după șase ani de rătăciri și prizonierat. Este anul 1203. Baudolino, sexagenar, dă semne de oboseală și de căință, mustrat de amintirea tatălui său împărătesc. Atras până și el în rețeaua de ficțiuni a fiului adoptiv, Frederic luase parte, sub pretextul unei cruciade, la călătoria crailor spre împărăția Preotului Ioan. Murise însă, cum vom vedea, în împrejurări încâlcite. Ambiții eșuate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Este împăratul, care râde cu un ochi, iar cu celălalt plânge. Dar lui, celui beat de bucurie la înverzirea pădurii, trebuie să i se ierte lacrimile de la căderea frunzelor. El, purtătorul celei mai mari iubiri pentru cetate, să nu fie mustrat că visează, întotdeauna, mai mult decât vede, îndrăgostit de lumea în care trăiește, el nu va înceta, nicio clipă, să anticipeze o alta, superioară ei. Aceasta este drama și legea lui. Acesta este norocul. Căci [...] lupta însăși spre piscuri ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
boieri: în timp ce "Lăpușneanul, mugind ca un taur ce vede trunchiul și securea ce a să-l lovească, voi a se înturna cu fața spre perete", Spancioc și Stroici "îl țineau nemișcat, uitându-se la el cu o bucurie infernală și mustrându-l". Întreaga scenă dobândește, pe plan psihologic, valențele unui teribil viol vizual. În continuare, caracterul eminamente vizual al substantivelor însoțite de determinanți este augmentat, proporțional, de aglutinarea paratactică a enunțurilor: "Nenorocitul domn se zvârcolea în spasmele agoniei; spume făcea la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
îl admiri, îl îndrăgești, te încălzești cu razele lui, dar care îți dă răgazul să te hotărăști dacă vei alege lumina sau umbra”. De aceea lucrarea are un stil cald. Călăuzește fără a obliga, arată și îndrumă fără a porunci, mustră cu blândețe. Este, așadar, o modalitate de a face misiune, de a răspândi sfaturi în vederea formării de caractere și conștiințe, de a promova valorile de care aminteam. E o împlinire a unei misiuni moral sociale. Lucrarea ipostaziază diferite roluri ale
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
încetează a mai trăi, dar nu piere din lume: sufletul lui rămâne și petrece cu cei vii, umblând pribeag de la om la om, ca să-și ceară de la fieștecare dreptatea, să mângâie pe cei ce i-au îndulcit viața și să mustre pe cei ce i-au amărât-o, și vai ție dacă vei fi greșit de dânsul, căci pretutindenea unde se ivește el stai și tu, ca să fii judecat. Fragmentul nu propune, ci legiferează o tradiție, de aceea tonul naratorului este
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de zor de parcă nu vroia să se mai oprească. Hoo! ostoiește-te că te-am auzit, bolborosi bărbatul care știa că alarma este pentru el. N-ai mai putut Întârzia măcar un ceas! Dar tu n-auzi cum zurăie? Îl mustră nevasta, trezită și ea de neastâmpărul ceasului. Du-te și dă de mâncare la boi că acuși trebuie să pleci! Fără să mai protesteze, bărbatul Își trase repede cioarecii pe el, Își băgă picioarele În ciubote și, după ce Își trase
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
predica omului lui Dumnezeu, încât nu a vrut nici să-l asculte și nici să ia în seamă sfintele sale îndemnuri. În cele din urmă, după ce ei au refuzat timp de mai multe zile să disprețuiască cuvântările sale, Francisc a mustrat cu asprime împietrirea lor: Îmi pare nespus de rău - spuse el - pentru mediocritatea voastră, deoarece nu mă disprețuiți numai pe mine, slujitorul lui Cristos, ci, prin mine, îl disprețuiți și pe Mântuitorul lumii pe care vi-L vestesc. Iar acum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
rămas uimiți la vederea acelei minuni și l-au rugat să se îndure de ei pentru că mai înainte îl alungaseră. Francisc a binecuvântat păsările și le-a dat voie să-și ia zborul. Apoi, îndreptându-se spre oameni, i-a mustrat pentru că, fiind creaturi inteligente și raționale, nu și-au dat interesul să asculte cuvântul lui Dumnezeu, pe când păsările, lipsite de rațiune, l-au ascultat cu mare bucurie. Iar după ce a vorbit îndelung acelei mulțimi, terminându-și predica, i-a binecuvântat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prin Würzburg, Mainz și Worms, au ajuns la Speyer. Aici, găsindu-l pe fratele Cezar împreună cu mulți frați, au fost primiți, după cum era obiceiul, cu multă bunăvoință și au fost sărbătoriți cu multă afecțiune pentru sosirea lor. Fratele Cezar, fiind mustrat de frați pentru felul în care le scrisese, scuzându-se și explicând intenția sa, a soluționat problema spre satisfacția lor. 28. În acel an, care era al doilea de la sosirea lor în Germania, fratele Cezar, ministrul [provincial], stabilise [comunități de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să facă lucruri minunate și să-i învingă pe uriași cu lăcustele (Num 13,33). Acesta, suferind de teribile ispite carnale, din zel pentru castitate, s-a castrat; ulterior, a trebuit să facă apel la papă, care, după ce l-a mustrat cu asprime, i-a acordat dispensa pentru a putea celebra. A murit după mulți ani la Londra. 6. Aceștia sunt frații laici: primul, fratele Henric din Treviso, lombard de origine, care, datorită sfințeniei și prudenței sale, a fost numit ulterior
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din nou pentru alți patru ani, el exercitase fără întrerupere cea mai înaltă magistratură în stat din 22 decembrie 1989, adică de 7 ani. Mai grav decât acest sofism care alunecă pe lângă constituție, același președinte o încalcă fățiș când îi mustră atât de sever pe judecătorii care restituiseră imobile confiscate abuziv de regimul comunist în anii '50, încât Parchetul va înainta un adevărat fluviu de recursuri în anulare, făcând ca nenumărați foști proprietari să-și piardă a doua oară proprietățile (ceea ce
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
membrilor și simpatizanților AC o atitudine destul de ambiguă față de partidele politice de opoziție, pe care simțeau nevoia să le tuteleze și să le îndrume la limită chiar să le controleze din exterior. Idealizate ca paradigme ale luptei contra dictaturii, dar mustrate cu o exasperare afectuoasă în măsura în care propria lor voință de putere era considerată blamabilă în realitatea ei cotidiană, partidele nu sunt, în viziunea Alianței Civice, parteneri egali. Liderii Alianței Civice erau în genere intelectuali convinși că nu și-ar fi dorit
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
-i semn cu capul spre cele două mezine. Doamna, la rândul ei, căută sever spre Stanca, cea care se ocupa de deprinderea bunelor purtări de către domnițe. Stanca le atinse ușurel pe umăr și, ducându și degetul arătător la buze, le mustră din ochi. Fetițele, pocăite, plecară capetele în jos, urmărind concentrate flacăra jucăușă a lumânărilor. Vodă încerca să se reculeagă și să urmărească litania monahilor, dar își surprinse în gând o părere de rău că întrerupsese joaca celor mici. Atunci, Bălașa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnie să ajung să văd zugrăveala de la Hurezi, să pun ispravnici să se întărească mânăstirile de la Cozia, Polovragi, Câmpulung, Cotmeana, Strehaia și câte mai sunt încercate de ultimul cutremur. Doamne, câtă nevoie e de pace... Gândurile lui vodă, în timp ce se mustra că se lăsa năpădit de griji lumești, alergau spre treburile domniei. Când a trecut pe sub Sfântul Epitaf în biserica pustie de lume, îl aștepta sfinția sa mitropolitul; au pășit alături spre naos, maiestuos ca și cum ar fi mers prin mulțime. — Am primit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
beiul valahilor și că nimic nu-l mai putea opri pe Brâncoveanu, odată pornit. Avea senzația că nu-l duce el, imbrohorul, pe drum la Edirne, ci invers. Și vodă avea o nemulțumire în suflet. Îi părea rău că-l mustrase atât de tare pe Selin. Ar fi vrut să și-l apropie, dar prea îl enervase faptul că, tot drumul, turcul nu-l slăbise din ochi, călărind mereu la scara rădvanului său. De fapt, domnului îi era un dor nebun
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
citească gândurile, apoi, liniștit, începu să vorbească românește. Își dădu seama că toată politețea și atenția cu care se adresase până acum dregătorilor otomani în chiar limba lor se risipise în van. Îi trecură prin minte cuvintele Mântuitorului și se mustră pentru că le-a nesocotit și a aruncat mărgăritare în hrana porcilor. Avea senzația că nu-și va putea rosti ideile pentru că simțea cum gândul o lua înaintea vorbei. Încercă să se controleze și, din această cauză, cuvintele ieșeau din gură
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nociv pentru organism. Se poate găsi în vin, spirt, tequila, pălincă, țuică, wisckey, șampanie, lichior sau bere. El reprezintă un pericol iminent pentru făt, dacă mama consumă alcool când este gravidă. Din cele mai vechi timpuri, în Vechiul Testament, îngerul o mustra pe mama lui Samson, avertizând-o să nu bea alcool în timpul sarcinii. Nounăscuții suferă având o masă și dimensiuni mici la naștere. Pot prezenta anomalii ale încheieturilor, curnura coloanei vertebrale, probleme cu inima, defecte genitale și nu numai. De asemenea
Aripile ți le croiești singur. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Paulina Mandache, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2044]
-
mă răsfeți! Nici nu știu cum să- ți mulțumesc și să te prețuiesc pentru grija pe care mi-o porți! Ce mănânci tu, mănânc și eu! Dumitrică era fericit În sinea lui că nu-i pune Întrebări, să-l descoasă; ba, Îl mustra conștiința că nu i-a spus adevărul. Avea Încredere În Zâna lui, dar trebuia să nu Încalce protocolul. Stănică o găsi pe soția lui la televizor, urmărea un nou episod dintr-o telenovelă. Îl cuprinse deodată, neliniștea și emoția fiindcă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
MIREASMA PARFUMULUI EI APOI CEARȘAFURILE FURĂ TRASE LA O PARTE ȘI EA SE STRECURĂ ÎN PAT LÂNGĂ EL. SE LIPI STRÂNS DE EL, IAR CĂMAȘA DE MĂTASE PE CARE O PURTA ÎI DĂDU LUI MARIN O SENZAȚIE RĂCOROASĂ. \ TICĂLOSULE, ÎL MUSTRĂ EA ÎN GLUMĂ. DORMI FĂRĂ NIMIC PE TINE. Însă degetele ei îi mângâiau ușor corpul. Nu pot rămâne. Cum ne întâlnim ca să plecăm împreună? MARIN O SĂRUTĂ. BUZELE EI MOI SE DESCHISERĂ SUB ALE LUI, DAR TRUPUL ÎI ERA ÎNCORDAT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
luat-o la fugă în împrejurimi. Bolnavii mureau ca niște ciumați, fără nici un ajutor. Domnitorul [Alexandru Dimitrie Ghica], pus la curent cu această stare de lucruri de către medicii care fuseseră trimiși la fața locului, a plecat deîndată la Slatina. A mustrat strașnic autoritățile fugare, a ridicat moralul locuitorilor și chiar al bolnavilor, arătîndu-se peste tot acolo unde bântuia molima. După vreo 60 de cazuri, dintre care aproape numai o treime mortale, boala a scăzut mult; la 10, 11 și 12 ale
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care nu vă mai săturați de rele, porcării și schimonoselile satanei.” Îi părea rău pentru ceea ce spusese duminică la slujbă. Îl durea. Ar fi vrut să-i încurajeze pe oameni, dar nu a avut tăria. Simțea că trebuie să îi mustre. Abia acum au deschis ochii să vină cu mic cu mare în Casa Domnului. În sufletul popii Cucoș se ducea o luptă crâncenă între a-i ajuta sau a-i pedepsi. Oare nu era Dumnezeul lui, al lor, cel bun
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cană de apă prin tindă. O să se întindă și o să se roage în gând. Luminat și înțelept o să fie când o să ia decizia. Găsi cana clocotită și apa mai puțină. Pentru câteva secunde, gândul negru îi încețoșă mintea și se mustră pentru scăparea sa. Porni o rugăciune în timp ce lepăda veșmintele. În al treizeci și treilea an al preoției sale în sat, în ziua întăi a lunii lui cuptor, popa Cucoș, fiu de preot din tată-n fiu, s-a
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
se ducă acasă. Dimineața nu povestea nimic nou. Era poate un mai răcoare și o zarvă de câini mai în jos prin grădină pe la Rarița. Soarele nu luase încă locul lunii, așa că Rarița mai zăbovi câteva minute în pat. O mustra gândul că își lăsase fata singură la horă. “Ei, și ce dacă e cu Florin, e și el băiat.” “Da, dar e de pe la noi și e băiat bun.” “Apoi, poți ști ce zace în om.” “Asta așa-i.” “Da’ lasă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a ales? Răsuflă adânc, luând cu ea în plămâni aerul locurilor natale. Zâmbi amar și închise ochii. Socrii nu au scos nici un cuvânt. Își căutau de lucru. Varvara aprinse focul să puie de mămăligă. Își sterse lacrimile cu pestelca. Se mustră pentru ele. Le puse pe seama cenușii care ieșea din vatră când a suflat să ațâțe focul. Alte lacrimi nu știa că sunt și nu le putea face față. S-a ridicat și a pornit spre grădină cu o strachină în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]