5,301 matches
-
diadelor antreprenoriale Între firme, bazate pe Încredere (și nu pe contracte): istoria relațiilor personale și a reputația personală și a firmei; acestea ar fi de natură să reducă incertitudinea și riscul asociate schimburilor reciproce; constituirea diadei ca urmare a intereselor mutuale și apariția reciprocității, constituirea expectațiilor și Încrederii; dezvoltarea Încrederii este rezultatul unei perioade de Încercare În care una dintre firme Își asumă rolul de inițiator și, În felul acesta, riscurile, iar cealaltă are posibilitatea să-și demonstreze credibilitatea; generarea mecanismelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
astfel substitutele funcționale ale integrării ierarhice prevăzute de Williamson (1993) deservind aceeași funcție a diminuării costurilor tranzacționale și, implicit, de realizare a ordinii Într-o relație În care un conflict potențial amenință să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri mutuale (Commons, 1931); deosebirea este că, În acest caz, reducerea incertitudinii nu rezultă din autoritatea de a impune acțiuni conforme, ci din Încrederea ce generează așteptări pentru comportamente cooperante. Baza teoretică pentru explicarea relației dintre rețelele de relații și instituții este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
repetate, fiind caracteristica intrinsecă a relațiilor sociale. Controlul social este intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare și este mai degrabă autocontrol. Schimburile repetate crează interdependențe care se susțin pe o combinație de obligații, așteptări, reputații și interese mutuale (Larson, 1992:98). Normele cooperării, Încrederea și reciprocitatea sunt constructe contextuale ale relațiilor sociale statornicite, având o istorie proprie și devin sursele ordinii sociale. Acestea explică cooperarea economică În cadrul rețelelor Într-o mai mare măsură decât câștigurile mutuale sau normele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și interese mutuale (Larson, 1992:98). Normele cooperării, Încrederea și reciprocitatea sunt constructe contextuale ale relațiilor sociale statornicite, având o istorie proprie și devin sursele ordinii sociale. Acestea explică cooperarea economică În cadrul rețelelor Într-o mai mare măsură decât câștigurile mutuale sau normele generalizate. Mai mult, acestea din urmă, instituțiile În general, se constituie pe țesătura socială a relațiilor stabilite Între actori. 2. Acțiune implicată În rețele M. Granovetter (1985) consideră că una din Întrebările clasice ale teoriei sociale este cea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
distinctă de organizare, ce nu se confundă nici cu piețele, nici cu ierarhiile sau o combinație a acestora. Astfel, rețelele se bazează pe reciprocitate, colaborare, reputație, interdependență complementară și, mai ales, pe un climat informal de realizare a unor câștiguri mutuale. În opoziție, piața ca mecanism de guvernare a tranzacțiilor se bazează pe mecanismul prețurilor ca formă de coordonare și pe instituții formale, impuse de stat, ca formă de control social. Ierarhiile se bazează pe autoritatea formală ca mecanism de coordonare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a relației presupune ca una din părți să inițieze, prin acordarea unui favor, un proces care poate deveni reiterativ; cealaltă parte are astfel ocazia să-și demonstreze credibilitatea prin reciprocare ulterioară. Astfel apar premisele instituirii Încrederii Între parteneri. Avantajele economice mutuale sunt un stimulent pentru continuarea tranzacției, dar mai importantă se dovedește a fi creșterea volumului tranzacțiilor Între parteneri care reflectă importanța relației per se. Astfel, firmele cercetate ajung să plaseze o pondere importantă a tranzacțiilor În relațiile bilaterale manifestând un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
operațional, dar și strategic. Firmele studiate implicate În relații diadice ajungeau să dezvolte structuri de comunicare la nivele operaționale, aidoma structurilor interne, dar menținându-și totuși identitatea. De asemenea, comunicarea strategică presupunea deconspirarea proiectelor și a planurilor strategice și coordonarea mutuală a acestora. Astfel de acțiuni presupun existența unui nivel ridicat de Încredere și se reproduc atât timp cât există un comportament similar din partea partenerului. Încrederea bazată pe probabilitatea unui comportament corect din partea partenerului, probabilitate derivată din experiența subiectivă, este forma cea mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
asigurarea ce provine din stipulațiile contractuale. Așteptările comportamentale se bazau pe norme ale corectitudinii, reciprocității și Încrederii, dar aceste norme nu sunt universale, nu difuzează uniform, ci sunt construite Într-o istorie a Încercărilor reciproce; ele se bazează pe demonstrarea mutuală a calităților personale ale partenerilor. În baza acestor norme, indivizii Își asumă roluri sociale pe care le internalizează și relația devine stabilă având propriile mecanisme de control la nivel cognitiv. Deși nu neglijează vulnerabilitatea acestor relații În condițiile schimbărilor de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și colaboratorii (2000) Încrederea se construiește din reciprocare. Actorii care se angajează În relații de schimb implicate nu Își propun să acționeze exclusiv utilitarist, pe cheltuiala celuilalt partener: ei realizează că beneficiile cooperării nu sunt de sumă nulă, ci sunt mutuale și acționează interpretând motivele și acțiunile celuilalt. Ei folosesc o metodă de luare a deciziei „euristică”, În sensul că inferează asupra intereselor celuilalt și se comportă În sensul satisfacerii deopotrivă a acestora; actorii țin cont de consecințele propriului comportament asupra
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fi definită ca expectațiile ca alter să ia În considerare și interesele ego-ului Într-o relație de schimb. Reprezintă credința că un eveniment sau o acțiune se vor sau nu se vor Întâmpla și această credință se așteaptă să devină mutuală În schimburi repetate” (2001:147). În al doilea rând, relațiile implicate permit transferul de informații strategice ce admit adaptarea reciprocă a firmelor pe termen lung. Astfel de informații nu pot fi comunicate În relațiile de piață din cauza temerilor de acțiune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comunicate În relațiile de piață din cauza temerilor de acțiune oportunistă din partea partenerului. În al treilea rând, legăturile implicate presupun existența unor mecanisme de soluționare internă a conflictelor. Astfel de aranjamente constau În mod tipic din rutine de negociere și ajustare mutuală care rezolvă problemele În mod flexibil. Ele sunt diferite de cele oferite de piață, cum ar fi „abandonul” (Hirschman, 1970, 1999), deoarece Învățarea privind propriile greșeli (semnalizarea) este explicită, mai degrabă decât inferată din acțiunile altei firme. Negocierea și ajustarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
modele de relaționare explicate În baza afinităților sociale și nu doar a propensiunii utilitariste sau determinărilor culturale. În același timp, din punct de vedere utilitarist, rețelele reduc incertitudinea, captând beneficiile cooperării chiar și atunci când oportunismul actorilor amenință realizarea unor câștiguri mutuale. Rețelele ignoră totuși determinările culturale și limitările cognitive ale patternurilor relaționale. Schimbările survenite În structura de relații ar putea fi explicate prin tensiunea dintre capitalul social (relații sociale) existent și modelele culturale emergente (instituții formale și informale). Câmpurile sociale sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
menirea de a economisi Înșiruirea tuturor prevederilor unei relații Într-un contract. Părțile Își aleg un astfel de default legal, o categorie care presupune anumite presetări, dar acestea sunt flexibile, În sensul că pot fi modificate de actori prin consens mutual. Concepția pe care o propunem este una normativă, „presetările” legale sunt de cele mai multe ori obligatorii și nu pot fi modificate prin simpla Înțelegere Între părți. „Ceea ce caracterizează drepturile reale este că numai ele dau naștere la un drept de preferință
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nicio funcție de decizie socială (SDF) care satisface condiția libert arianismului minimal, când numărul indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Demonstrație [t.2.2.1*]. Presupunem existența a doi indivizi, i, j, și a patru stări alternative (mutual exclusive) ale lumii, și descompunem fiecare alternativă în x variante , e.g. za este egală cu două aspecte ale sale, i.e. . De aici mai facem patru presupuneri: p1: este o j-variantă <footnote Adică, fixând ipostaza i în ambele alternative, ipostaza j
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și care este încorporată în definiția FBSA, anume tranzitivitatea. a) Prin tranzitivitatea relației de preferință socială, Arrow are în vedere o condiție care pare rezonabilă. Să ne imaginăm că suntem într-o situație de alegere (individuală), în care alternativele sunt mutual exclusive și că dorim să găsim o regulă prin care să avem întotdeauna o mulțime de alegere nevidă. Dacă am căzut de acord că relația de preferință este gândită binar, vom compara două câte două fiecare dintre alternativele disponibile. Să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acord că relația de preferință este gândită binar, vom compara două câte două fiecare dintre alternativele disponibile. Să presupunem că avem nevoie de o mașină de spălat (s), un frigider (f) și o mașină de cusut (c). Din premisa excludabilității mutuale nu putem alege decât unul dintre aceste aparate. Comparăm (f,s), (s,c) și (f,c). Dacă găsim că preferăm f lui s și s lui c, dar pe c lui f, ne vom găsi în imposibilitatea de a selecta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a selecta una dintre alternative fiindcă fiecare este dominată de o alta. Rolul tranzitivității este acela de a împiedica apariția unor astfel de probleme. Putem presupune, așadar, că atâta vreme cât păstrăm cadrul binar de preferință și atâta vreme cât este îndeplinită condiția excludabilității mutuale a alternativelor, tranzitivitatea este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
educație În propria sa localitate; • Îmbunătățirea școlilor, atât pentru personalul didactic, cât și pentru elevi; • Întărirea rolului pe care Îl are școala atât În dezvoltarea comunității și a valorilor, cât și În creșterea performanțelor școlare; • promovarea unor relații de ajutor mutual Între școli și comunități; • recunoașterea faptului că incluziunea 3 În educație este doar un aspect al incluziunii În societate. Având În vedere aceste aspecte, putem spune că incluziunea Înseamnă a personaliza activitățile În funcție de nevoile fiecărui individ În parte, astfel Încât oricine
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
diferite (pro sau contra unei idei, acțiuni sau personalități), iar pe de altă parte, publicul are, cu privire la o problemă, nu numai opinii exprimabile în răspunsuri de forma „da” sau „nu”, ci păreri complexe, puncte de vedere care nu sunt neapărat mutual exclusive. E adevărat că sondajele electorale sunt proiectate - din motive de cost și pentru a simula procedura alegerii -, în general, pe modelul dihotomic și al variantelor în raport de exclusivitate, dar o tratare analitică a opiniei unui public trebuie să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Heliade descrie „starea adamiană”, nașterea Evei și, cu mare fantezie, unirea și „profumul” fecundării; „Se scoală-Adam; și Eva În brațele-amoroase Îl strînge cu ardoare; el mai ardent o strînge, Și sîn la sîn ferice se-mparadisă mirii Ținîndu-se de mînă În mutuali afecții, Adam duce pe Eva În leagănul d-aproape De flori și de verdeață. Nici un talam vreodată Din stanțele regale augustelor mirese N-avu atîta artă, nici adornare simplă Cu-atîta maiestate, decor mai admirabil Flori, vițe În festoane, cum nu produce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bolilor este prezentată în tabelul 3.1. (pentru detalii, vezi David, 2003). Această clasificare consideră simultan criteriul etiopatogenetic și pe cel semiologic și ilustrează clar rolul tratamentelor psihologice și al celor biomedicale în diverse categorii de tulburări, care nu sunt mutual exclusive, fără interacțiunea dintre ele. Tabelul 3.1. O clasificare euristică a bolilor în funcție de tabloul clinic și mecanismele etiopatogenetice. Semne și simptome Mecanisme etiopatogenetice Predominant psihologice Predominant somatice Predominant psihologice Tulburările psihice „clasice” (pentru detalii, vezi DSM-IV, APsyA, 2000) Tulburări
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Sorin Cristea menționează că parteneriatul educațional constituie: un angajament Într-o acțiune comună negociată; un aport de resurse, de schimbări, de contacte, de rețele asociate În termeni constructivi; o prestare de servicii realizate de agenții sociali; un acord de colaborare mutuală Între partenerii egali care lucrează Împreună pentru realizarea scopului; un cadru instituțional de rezolvare a unor probleme comune, prin acțiuni coerente, plecând de la definirea obiectivelor-cadru cu repartizarea clară a responsabilităților și a procedeelor de evaluare (Într-un spațiu și timp
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
o oferea Gavriel. În afară de asta clepsidra timpului acum un trup din care săngele se scurgea lăsănd în așternuturi doar materie, sugeră că timpul acordat schimbării era pe sfărșite. Moartea sau Griul și noul Gavriel își zămbiră iar printr-un acord mutual uniră partea de lumină cu cea de întuneric și împinseră cu o putere aproape brutal sufletul lui Gavriel în corpul lui Ștefan apoi dispărură. Schimbul se încheiase. Însă un nou Ștefan se năștea dar nu din păntecele unei mame ci
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
nimeni nu știa exact în ce combinații era băgat, și numai printr-o întîmplare, Suflețel, fără scrupule într-asta, citi o invitație imprimată aruncată în poartă, ridicată de el pe când intra la Gulimănescu și în care o societate de ajutor mutual și înmormîntare îi făcea cunoscut să ia parte la o adunare în calitate de membru în consiliul de administrație. Dacă Gulimănescu ar fi aflat că prin intervenții se pot obține locuri gratis la cimitir, ar fi intervenit, atât de mare era aviditatea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
El poate fi definit ca o relație asimetrică de comunicare, în cadrul căreia asistentul social formulează întrebările, iar clientul oferă informațiile solicitate, necesare construcției proiectului de intervenție. Interviul în asistența socială este o interacțiune comunicațională ce are un scop deliberat și mutual acceptat de participanții la comunicare intervievator (asistentul social) și intervievatul (sistem client și/sau sistem țintă și/sau sisteme relevante). participanții la interacțiunea este interacțiune relaționează structurată într-un mod într-un mod specific specific Conținutul de tip asistență socială
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]