36,388 matches
-
volumul citat și în cel de-al doilea catalog amintit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, 2007, p. 284; footnote> și apoi într-un studiu al bizantinologului Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe din Muntele Athos; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIII, nr. 4 (2), octombrie - decembrie 2002, pp. 136 144; footnote>, Manuscrisul nr. 64 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 44; Reconstituirea catalogului creației protosinghelului Varlaam poate porni de la documentele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cărui incipit se deosebește de cele tradiționale nu numai prin melodica sa inspirată, dar mai ales prin incipitul diferit - Vrednică ești cu adevărat..., o traducere mai adecvată a textului grecesc Axion estin...Așa cum s-a putut vedea în prezentarea manuscriselor muzicale de la Provata din Muntele Athos, la chilia Sfântul Ioan Teologul se găsește un manuscris, prezentat în premieră absolută, cuprinzând numai axioane având același incipit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, p. 165; footnote>. Alte două prețioase documente muzicale sinaite
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
grecesc Axion estin...Așa cum s-a putut vedea în prezentarea manuscriselor muzicale de la Provata din Muntele Athos, la chilia Sfântul Ioan Teologul se găsește un manuscris, prezentat în premieră absolută, cuprinzând numai axioane având același incipit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, p. 165; footnote>. Alte două prețioase documente muzicale sinaite sunt cele datorate unor figuri prea puțin cunoscute ale muzicii noastre de cult: Ioniță Stoicescu Logofețelul (născut la Ploiești în 1801 și înmormântat în același oraș în 1889), și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
manuscriselor muzicale de la Provata din Muntele Athos, la chilia Sfântul Ioan Teologul se găsește un manuscris, prezentat în premieră absolută, cuprinzând numai axioane având același incipit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, p. 165; footnote>. Alte două prețioase documente muzicale sinaite sunt cele datorate unor figuri prea puțin cunoscute ale muzicii noastre de cult: Ioniță Stoicescu Logofețelul (născut la Ploiești în 1801 și înmormântat în același oraș în 1889), și Ilie Cântărețul. Manuscrisul bilingv - greco - român - 49 este scris de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
veci cumpărătorul și utilizatorul documentului. Ultimul document din cele nouăsprezece sinaite este Manuscrisul nr. 1159 - un coligat cu Micul Anastasimatar practic al lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire, la pavecernița cea mare, compus de răposatul ierom(onahul) Visarion din Sfânta Mănăstire Neamțul”. Cele șase manuscrise muzicale ale lui
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire, la pavecernița cea mare, compus de răposatul ierom(onahul) Visarion din Sfânta Mănăstire Neamțul”. Cele șase manuscrise muzicale ale lui Ucenescu, dintre care patru sunt scrise cu mâna sa, cele șase manuscrise ale lui Neofit, dintre care ouă sunt coligate, cărora se adaugă cele șase, caligrafiate de Gheorghe Căciulă, Ilie Cântărețul, Ioniță Stoicescu - Logofețelul și cel cu notație
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Manuscrisul româno-grecesc nr. 38 anonim, un antologhion în care atrag atenția creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor psalți ai acestei vetre muzicale, dovezi ale iradierii concomitente cu curentul paisian a elementelor muzicale specifice. Investigarea lor va aduce elemente noi și prețioase pentru istoria muzicii românești.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor psalți ai acestei vetre muzicale, dovezi ale iradierii concomitente cu curentul paisian a elementelor muzicale specifice. Investigarea lor va aduce elemente noi și prețioase pentru istoria muzicii românești.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale iluștrilor psalți ai acestei vetre muzicale, dovezi ale iradierii concomitente cu curentul paisian a elementelor muzicale specifice. Investigarea lor va aduce elemente noi și prețioase pentru istoria muzicii românești.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ISTORIOGRAFIE PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVEȘTRI și GEORGE ENESCU CONEXIUNI BIOGRAFICE și MUZICALE Sanda Hîrlav Maistorovici Comunicarea de față își propune să pună în evidență, pe baza unor documente, legăturile evidente care s-au stabilit voit sau fortuit, de-a lungul timpului, între aceste personalități ale culturii muzicale românești. Demersul muzicologic se axează
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
GEORGE ENESCU CONEXIUNI BIOGRAFICE și MUZICALE Sanda Hîrlav Maistorovici Comunicarea de față își propune să pună în evidență, pe baza unor documente, legăturile evidente care s-au stabilit voit sau fortuit, de-a lungul timpului, între aceste personalități ale culturii muzicale românești. Demersul muzicologic se axează pe triunghiul isoscel în care vârful este considerat Paul Constantinescu, iar vectorii ce se dezvoltă din acest punct sunt considerați ca fiind relațiile rezultate din intersectarea traiectoriilor vieții și creației acestuia cu traiectoriile celorlalți doi
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Caravia, marele nostru muzician a interpretat atunci pentru ploieștenii care, ca iubitorii de muzică din toate orașele și târgurile țării, se îmbulzeau să-l asculte, Sonata în mi minor de Veracini, Simfonia spaniolă de Lalo, la Preghiera de Martini-Kreisler, Moment muzical de Schubert-Kreisler, un Scherzo tot de Kreisler, pentru a sfârși cu Poloneză de Wieniawski. Atunci am simțit pătrunzându-mi în suflet fiorul nedeslușit al muzicii și cred că tot atunci în inima părinților mei a încolțit hotărârea de a ma
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de Wieniawski. Atunci am simțit pătrunzându-mi în suflet fiorul nedeslușit al muzicii și cred că tot atunci în inima părinților mei a încolțit hotărârea de a ma îndemna să pășesc pe acest drum.<footnote Tomescu, Vasile, Paul Constantinescu, Editura Muzicală UC din RSR, București, 1967, p. 37. footnote> Memorabilul concert al maestrului este dealtfel consemnat și în volumul O cronică ploieșteana. 1825-1974. Muzică în viață orașului Ploiești. Cartea a III-a. Diletanții. 1907-1949. apărut la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Mi, G. Martini- F. Kreisler, Andantino și Preghiera; E. Lalo, Simfonia spaniolă; F. Kreisler, Rondino, variații pe o temă de Beethoven; H. Wieniavski, Poloneză în La. La cererea entuziasta și insistența a publicului Maestrul a mai cântat: F. Schubert, Moment muzical și F. Kreisler, Caprice vienois. În sala plină nu s-au remarcat oficialitățile în afara nelipsitului procuror Constantin Iennescu și nici prea multi din așa-zisa „lume bună”; dar erau în schimb membrii corurilor și numeroși tineri, printre care mulți elevi
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
și nici prea multi din așa-zisa „lume bună”; dar erau în schimb membrii corurilor și numeroși tineri, printre care mulți elevi care consideră aceste concerte ale lui George Enescu că sărbători. footnote>. Zece ani mai tarziu (1931), cănd personalitatea muzicală a lui Paul Constantinescu se va fi conturat pe deplin, traiectoria vieții lui se intersectează din nou cu sfera aureolata a personalității enesciene. Acest punct de intersecție se concretizează în MENȚIUNEA A II-a A PREMIULUI „GEORGE ENESCU” pentru lucrarea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
celui de-al treilea recital (18 noiembrie) include, pe lângă Bach, Mozart, Beethoven și Suita (sic!) de Paul Constantinescu<footnote Nicolae Missir și Mircea Voicana, studiul Viață și activitatea lui George Enescu. Mențiuni cronologice. apărut în volumul omagial George Enescu. Ed. Muzicală a UC din RPR, Buc. 1964, pagina 236. footnote>. Presa vremii consemnează evenimentul, clarificând faptul că în acel recital, Enescu a fost însoțit la pian de Constantin Silveștri iar lucrarea de Paul Constantinescu nu era Suita, ci Sonatina pentru vioară
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
îndemânarea cu care a știut să se încadreze în cele cinci stiluri, adânc deosebite ale lucrărilor executate. Ce vraja se ascunde în acest om, care duce la desăvârșire orice întreprindere, oricât de felurita ar fi, deslegând calm și sigur ițele muzicale cele mai încurcate? Acest dar se răsfrânge câteodată și asupra colaboratorilor cu câri lucrează. La cel din urmă concert, Constantin Silveștri, în ciuda sărăciei repetițiilor, a întovărășit pe maestru cu rară pătrundere și înțelegere muzicală. Dar daca în prima parte a
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
fi, deslegând calm și sigur ițele muzicale cele mai încurcate? Acest dar se răsfrânge câteodată și asupra colaboratorilor cu câri lucrează. La cel din urmă concert, Constantin Silveștri, în ciuda sărăciei repetițiilor, a întovărășit pe maestru cu rară pătrundere și înțelegere muzicală. Dar daca în prima parte a programului rotunjimea audiției nu a avut nimic de suferit, cu cât ar fi câștigat coheziunea în Sonata de Beethoven, cu un ceas de repetiții în plus!<footnote Mihail Jora, articolul: George Enescu - Orchestră „Pro Arte
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
compoziției moderne, spre norocul colegului său P. Constantinescu.<footnote Răzvan, Horia, articolul Concertele lui Pablo Casals și George Enescu, în ziarul „Vremea”, ăn XI, nr 565, 27.11.1938, p. 4. footnote> La rândul său, Emanoil Ciomac, făcând retrospectivă anului muzical 1938, referindu-se la prodigioasa activitate concertistica a lui Enescu, afirmă: [...]Cel putin concertele lui de vioară (șase), date cu concursul doamnelor Madeleine Cocorăscu, Muză Ghermani-Ciomac și al d-lor Radu Mihail, C. Silveștri și I. Filionescu, au fost manifestări
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
cu compozitorii de frunte europeni, mai cu seamă în ce priveste sonata - și în parte națională deoarece în programe au fost înscrise Sonata populară românească de George Enescu însuși și Sonatina lui Paul Constantinescu.<footnote Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1939-1958. Vol ÎI. Editură muzicală București 1980, p. 7. Articolul Anul Muzical 1938, apărut în „Curentul” 1 martie 1939. footnote> Tot Emanoil Ciomac semnalează reluarea sonatinei de către Enescu în anul 1944, în compania pianistului Ion Filionescu: George Enescu și-a
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
mai cu seamă în ce priveste sonata - și în parte națională deoarece în programe au fost înscrise Sonata populară românească de George Enescu însuși și Sonatina lui Paul Constantinescu.<footnote Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1939-1958. Vol ÎI. Editură muzicală București 1980, p. 7. Articolul Anul Muzical 1938, apărut în „Curentul” 1 martie 1939. footnote> Tot Emanoil Ciomac semnalează reluarea sonatinei de către Enescu în anul 1944, în compania pianistului Ion Filionescu: George Enescu și-a dat, acompaniat la pian de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
și în parte națională deoarece în programe au fost înscrise Sonata populară românească de George Enescu însuși și Sonatina lui Paul Constantinescu.<footnote Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1939-1958. Vol ÎI. Editură muzicală București 1980, p. 7. Articolul Anul Muzical 1938, apărut în „Curentul” 1 martie 1939. footnote> Tot Emanoil Ciomac semnalează reluarea sonatinei de către Enescu în anul 1944, în compania pianistului Ion Filionescu: George Enescu și-a dat, acompaniat la pian de expertul muzician I. Filionescu, primul concert de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Carpați) finalizată la 24 iunie 1938 este distinsa cu PREMIUL I „George Enescu”. Premieră a avut loc la 5 mai 1939 la ONB, după ce la 21 ianuarie 1939, avusese loc prima vizionare a spectacolului<footnote Tomescu, Vasile , Paul Constantinescu, Ed. Muzicală a UC din RSR, București 1967, p. 222. footnote>. Baletul a fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
lui Silveștri cu Jora și Paul Constantinescu erau excelente, gustul sau nu coincidea cu cel al generației sale, iar ei îl considerau excentric.<footnote Apud Virgil Mihaiu, Constantin Silveștri, o monografie britanică, în „România literară, nr.8/ 2009 footnote> Preocupările muzicale comune ale celor doi prieteni atât de apropiați ca valoare profesională și totuși atât de diferiți că personalități s-au intersectat adesea, în sensul că Silveștri în postura să de dirijor și pianist excepțional înzestrat, abordând lucrările lui Paul Constantinescu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de neîncăpător și de nepotrivit pentru opera și mai ales pentru balet. Atât volumul orchestrei cât și mișcarea pe scena s-au resimțit de lipsă de spațiu. Tot ce se putea face în asemenea condiții s-a făcut sub conducerea muzicală a d-lui C. Silveștri<footnote Tomescu, Vasile , Paul Constantinescu, Ed. Muzicală a UC din RSR, București 1967, p. 223-224 footnote>. În revistă „Rampă” din 11 oct 1942 părerile sunt și mai deprimante: La prima ridicare a cortinei, ni s-
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]