2,943 matches
-
Care pentru-o șpagă calcă fără milă pe cadavre Parlamentul Europei ne-a cerut reprezentanții Și-am trimis toți imbecilii, proastele și aroganții Să ne facă de rușine cerând mită pe la toți Și să fim priviți prin dânșii ca o nație de hoți Poticnindu-se-n discursuri insipide și banale Fără dicție sau noimă, cu greșeli gramaticale Pițipoanca plângăcioasă sau tribunul făcând spume Sau ciobanul fără carte să ne reprezinte-n lume? Unde ne e azi mândria? Unde ne e azi
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
ce a scris, a spus și a profețit poetul - din câte i s-au răstălmăcit, reeditat, interpretat, modificat, aplicat etc. .... ar rezulta un munte de aur. Cohorte de epigoni, detractori, exegeți, admiratori, cârcotași manipulanți de sentimente, de oameni și de nație au mâncat și continuă să se hrănească din ce a creat “demiurgul“. Și când te gândești că s-a stins într-un ospiciu, iar în viața de toate zilele își drămuia cu grija paralele să-i ajungă măcar de tutun
Toate-s vechi și nouă toate! () [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
Cine suferă mai mult prin această stare de lucruri sunt elementele muncitoare (s.n.) și sănătoase ale națiunii noastre, sunt toți aceia care nu aspiră la privilegii și sinecure ci trăiesc din produsul muncii lor proprii. Tocmai în clasele pozitive ale nației se observă o scădere continuă a averii (s.n.), sub fel de fel de fel de forme ingenioase li se sustrage acestor clase până și cel din urmă ban, pentru a întreține cu el luxul unor nulități ambițioase, incapabile de muncă
Neamul românesc nu doarme! () [Corola-blog/BlogPost/340013_a_341342]
-
lasă moștenire ceea ce noi am numit „next generation”. Adică progeniturile lor - bogații cu averi deja spălate. Lista este incredibil de lungă. De la băiatul lui Hrebenciuc și fata lui Videanu până la cei doi puișori cu dinți sănătoși, pregătiți pentru ros, dăruiți nației române de soții Dana și Adrian Năstase. Dacă DNA n-ar fi declanșat ceea ce a declanșat, pentru mulți dintre acești tineri lupișori erau deja pregătite manete calde la tabloul de bord al Puterii. De pildă, Andrei Hrebenciuc era deja invitat
Odraslele… de Ilie Șerbănescu () [Corola-blog/BlogPost/340041_a_341370]
-
tradiția, sufletul și simțirea, națiunii noastre, recunoașterea ei, dreptul de aliniere și egalitate cu alte state cu tradiție bine-dezvoltată, cât și pentru păstrarea imaginii poporului român pentru posteritate. Cine are simțire si respect pentru însemnele naționale, înseamnă că aparține unei nații, înseamnă că nu este singur și la nevoie se poate sprijini și baza pe ajutorul acesteia. Cu cât națiunea este mai omogenă, mai închegată și mai înțelegătoare cu cetățenii săi, cu atât este mai respectată de celelalte națiuni, și implicit
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
una-i limba-n cântecul de dor! * În ADN zidit ne stă cuvântul, Mulți spun că de la ei e-mprumutat Și de sub tălpi ne-au vrut a lua pământul Dar neamul nostru rămasă neschimbat! * Și-atâți voitau să ne cucerească Dar nația noastră i-a asimilat, Că-i Dacia sau Țara Românească, Ce-a fost străin în sânge n-a rămas! * Și goi ne-au vrut la suflet și la trup Spunând că portul nostru popular Din alte lumi fu luat cu
NEMURITORI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340132_a_341461]
-
ca o dimineață de primăvară, și, după cum se poate anticipa, la fel de lipsit de consistență și iluzoriu. Evident că romanul aruncă o umbră de îndoială de-a dreptul prometeică asupra a ceea ce reprezenta în perioada respectivă visul american pentru majoritatea acestei nații, devoalându-l ca fiind ceea ce este de fapt orice vis - o himeră. Iar problema cea mai gravă nu o constituie faptul că visul american rămâne până la urmă doar un vis, ci faptul că oamenii, învățați să trăiască doar prin proiectarea, printr-
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
fericit cu generații în urmă. Fie ca acest apel al meu la deșteptare să trezească în fiecare român speranța și inițiativa da a se alătura grabnic la marea oaste de panduri ai fericirii cu care să pornim să binecuvântăm această nație.” Asa cum menționează în eseul „Pandurii fericirii” chiar se vede în postura lui Tudor Vladimirescu și face o comparație cu venirea lui Tudor la București pentru a înlătura ciocoii ce sug sângele poporului cu inițiativa pe care ar vrea și
Adi Popescu: O țară fericită () [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]
-
merita. Dar pe cine să pun în loc? S-au încercat atâtea variante de guvernare după 1989 încoace, încât chiar nu mai știi ce să votezi. Sincer, aș vrea o revoluție a fericirii. Mai bine spus întru dobândirea fericirii depline pentru nația română. Visul meu, o Românie fericită, vreau să devină realitate. Și pentru asta voi lupta până la capăt. Dar nu pot singur. Nu am cum. Și de aceea fac și eu o proclamație gen cea a lui Tudor de la Padeș prin
Adi Popescu: O țară fericită () [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]
-
aceea fac și eu o proclamație gen cea a lui Tudor de la Padeș prin care dau un fel de anunț la mica sau marea publicitate în sensul de a găsi „panduri ai fericirii” asemenea mie, care vor să fericească această nație.” Lăudabilă inițiativă și curajos demers. Sper că am expus destule argumente pentru a lectura această carte, poate unică în literatura noastră motivațională. (Red.) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Adi Popescu: O țară fericită () [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]
-
où tout est beau”- En quête de soi), dar și până poetului, inspirației. Reputat scriitor francofon, traducător, cărturar, fondator de publicații și de instituții cu profil francofon, neobosit susținător al unor idei culturale de integrare europeană prin valorile proprii fiecărei nații, Constantin Frosin face și reface, cu migala și încredere, noi punți ale României spre lume, spre acea Europa unită în care diferențele sunt zestrea pe care fiecare țară, cu atat mai mult România, le adaugă la patrimoniul cultural și literar
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
putem realiza. De multe ori, ne vedem mai rău decât ne văd alții. Ca să îndreptăm asta, trebuie că fiecare dintre noi să lucreze la capitolul stima de sine. Pentru că stima mea de sine + stima ta + stima lor = stima noastră, ca nație. Iar stima de sine se obține ușor (Google: “cum să creștem stima de sine”). Până la urmă, suntem cu toții cetățeni ai acestei planete, iar călătoriile m-au ajutat să realizez că ne asemănam mai mult decât credem. Putem realiza orice, indiferent
Timisoara Business Days 2016 () [Corola-blog/BlogPost/339180_a_340509]
-
întru devenire desigur și probează, aposteriori, vocația libertății și dreptătii pe care această nervură carpatină românească - care este comunitatea rucăreană le-a avut în sânge și le-a pus să "lucreze"ori de câte ori ființa îi era amenințată. Valorile perene ale acestei nații sunt recuperate din tenebrele istoriei mai vechi sau mai recente: adevărul (cine suntem, ce și cât ne-am ostoit spre a fi și a ajunge ce vrem?): dreptatea (în numele cărui principiu moral ne ducem crucea, cum o facem, cu câtă
PREFAŢĂ LA O MONOGRAFIE ŞCOLARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340814_a_342143]
-
tinerii români de la posturile de televiziune pentru că așa li se cere și pentru că au spectrul șomajului în față, cei maturi fiindcă așa un ieșit din comunism. Ar mai fi de adăugat rușinoasa categorie a românilor dispuși la țigănirea propriei lor nații(2), spre a beneficia de fondurile puse la bătaie în acest scop(3). Mediatizată pe tot mapamondul, găselnița „rrom/român” scutește orice român de amintita problematică existențială, prin însăși confundarea românilor cu rromii . Adică cu țiganii(4). Împrăștiați în mulțime
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
bunicii însă, cântecele însemnau ce trebuiau ele să însemne: respect față de tradiție, continuitate și frumusețe; exprimau demnitatea de a fi ceea ce ești de fapt. Simțeai astfel că făceai parte din ceva mult mai mare decât tine însuți: o familie?, o nație?, o istorie?, o tradiție? Simțeai că ești o ființă umană demnă, care e respectată și respectă, o persoană invitată să aducă lumii ce are mai bun în ea. Iar noi, copiii, ne formam în acea atmosferă, învățând să prețuim valoarea
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
În graiul vechi al Psaltirei, Psalmul 116 zicea: „Lăudați pre Domnul toate limbile!” În Sânul limbii dacoromâne s-a răspândit mireasma Revelației dumnezeiești. Limba daco-română este mărturia dreptei credințe, este expresia frumuseții sufletului ortodox și Altarul consființit de martiriologia acestei Nații binecuvântate. Bunul Dumnezeu ne-a hărăzit scrierea cu patru milenii înaintea Sumerului, tocmai pentru a-L lăuda mai mult decât toate celelalte popoare. Vocația scrisului constă în semnificația acestor slove de foc, săpate adânc în Pisania Rugului aprins din firida
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Nu mă tem de lupii maturi Tai un cal bătrâni și-i saturi Eu mă tem de lupii tineri Tudor Gheorghe ------- Latră dulăii la tribune Pe unde scurte și pe unde lungi De dorul nației române Că-ți vine auzind, să plângi Promit atâtea lucruri bune Că n-ai tăria să-i alungi Latră dulăii la tribune Pe unde scurte și pe unde lungi Au cele mai moderne strune Fac cearcăne la ochi și pungi
LATRĂ DULĂII LA TRIBUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341961_a_343290]
-
negustori și firea lor foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei mai abili negociatori și cei mai norocoși investitori, asta și pentru că alte nații care deținuseră odată monopolul acestor calități erau de multă vreme sub ape. Dar, nici acestea nu erau acum, gândurile ce-l chinuiau pe domnul Swordfisch care, chiar așa îngrijorat cum era, s-a oprit totuși o clipă, ca de obicei
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului „Suntem români, vrem să rămânem români și cerem egală îndreptățire a națiunii noastre” M.Eminescu Mihai Eminescu a bucurat nația noastră cu doar 39 ani de viață, dar cu o imensă activitate literară. 46 de volume, aproximativ 14.000 de file au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu în 1902. A fost poet, prozator și jurnalist român, cea mai importantă
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
succesive care mai de care mai bizare. Eminescu în primul rând a fost și el om ca toți oamenii. A iubit și a urât. A avut și vulnerabilități. Dar a avut ceva în plus. A luat asupra lui tot blestemul nației. A simțit ca nimeni altul pulsul timpului și a arătat încotro merge lumea. El este,, descoperitorul lumii așa cum este” cu toate implicațiile acestei descoperiri. Aceasta este revelația sa și este și revelația noastră când îl citim. Cred că Eminescu-omul, viața
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
către Iisus Hristos Domnul, care este modelul nostru desăvârșit, care mereu ne arată calea și ne dă putere. Și astfel prin el s-a săvârșit o lucrare a lui Dumnezeu pentru țările române și pentru întreaga Europă. Și, fie că nația română este conștientă sau nu, fie că națiile europene sunt conștiente sau nu, cu el s-a împlinit o lucrare a lui Dumnezeu, lucru dovedit în tot ceea ce au scris istoricii români și străini despre cine a fost Domnitorul Ștefan
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
desăvârșit, care mereu ne arată calea și ne dă putere. Și astfel prin el s-a săvârșit o lucrare a lui Dumnezeu pentru țările române și pentru întreaga Europă. Și, fie că nația română este conștientă sau nu, fie că națiile europene sunt conștiente sau nu, cu el s-a împlinit o lucrare a lui Dumnezeu, lucru dovedit în tot ceea ce au scris istoricii români și străini despre cine a fost Domnitorul Ștefan cel Mare și ce a însemnat el pentru
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
au nevoie de gândirea, de cugetarea, de așezarea Voievodului și Domnitorului Ștefan cel Mare, îi văd că doresc ceva înlăuntrul lor. Poate că unii sunt conștienți de boala lor sufletească, alții sunt mai puțin conștienți de ea, căci parcă întreaga nație suferă de lipsa de dragoste pentru valorile adevărate, de cele care sunt cu adevărat valori și nu non-valori: de adevăr, de frumos, de dreptate, de credință, de statornicie în albia curată și sfântă a neamului nostru. Îi văd că suferă
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Momente > LÂNGĂ RESPECTUL NOSTRU DE ROMÂNI ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume, Un neam de trădători și de hapsâni. Ne-au murdărit, ca nație și nume, Din tot ce-am fost odată, ca români. Dar nu ei sunt români adevărați. Nu ei se țin ca țara să nu piară. Noi stăm aici de griji împovărați Și suferim și ură și ocară. Să ducem veșnicia
LÂNGĂ RESPECTUL NOSTRU DE ROMÂNI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342556_a_343885]
-
țara mă vrea mort, Gropi de mai sunt în trotuar, În ce sătuce săli de sport, Să le mai facem în zadar, Ci dacă li se mai scoală, De Crăciun sau Bobotează, S-o mai pună de-o răscoală, Astă nație... “vitează”! M-aș împrieteni, că-i cazul, Cu rușii și cu polonezii, Ca să ardem, gratis, gazul, Că orez ne-or da chinezii. Cum iubesc arta burlească, M-ar tenta, de la poloni, Să pun mâna pe-o Waleawskă Să-i bag
DOAMNE, DE-MI DĂDEAI ŞI MINTE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342562_a_343891]