42,752 matches
-
dovezi pentru afirmații (nu puține: iresponsabile) înseamnă să riști să ți se zvârle în ochi tulburea cerneală de sepie. Lipsa de principii. Lumea începe să uite că Vadim Tudor nu s-a nascut senator. Înainte de a fi îmbrăcat toga aleșilor națiunii, el fusese unul dintre cei mai zeloși rânitori în latrina ceaușismului. Incapabil să parvină în primele rânduri ale politrucilor bolșevici (se spune că dosarul său avea o pată: părinții ar fi aparținut unui cult religios neagreat de oficialitatea comunistă), autorul
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
la trădare a unor ofițeri din aparatul jandarmeriei și al serviciilor secrete, ca să nu mai vorbim de armată particulară a lui Miron Cozma, Vadim a profitat de prezența la microfonul Parlamentului pentru a-și prezenta un fel de pseudo-proclamatie către națiune. Ce s-a ales de paranoicele sale vise, vedem acum. Minciună și agresivitatea. Strâns cu ușa, Vadim Tudor invocă, îngerește, "hărțuielile și șicanările" ultimelor săptămâni, care l-au dus în pragul cimitirului. Nu exclud că lucrurile să stea chiar astfel
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
anii apariției). Împreună cu soția sa, Cristina, care este o distinsa cerfcetătoare în istorie modernă, Eduardo Mendoza semnează eseul-album Barcelona modernista (1989). 2) Născut la Barcelona în 1943, scriitorul petrece aproape un deceniu (1973-1982) la New York, unde lucrează că traducător-interpret la Națiunile Unite. Revenit în țară în 1982, se dedică în exclusivitate literaturii. Poate fi văzut adesea scriind în faimoasa cafenea ăMerbeyéă de pe muntele Tibidabo, pe ferestrele căreia poate fi admirată o superbă vedere panoramica a orașului. 3) Eixample (cât.) sau Ensanche
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
cu o incursiune în timpii revoluți. E judicioasa observația că niciodată Mircea cel Bătrîn sau Ștefan cel Mare n-au întreprins acțiuni de unire politică cu românii din afara Moldovei sau a Țarii Românești, niciodată nu s-au gîndit la o națiune română cuprinsă între frontierele istorice ale statului daco-roman distrus. Și, de asemenea, ca așa-numita lupta pentru păstrarea ființei naționale nu a fost purtată de mase, al căror interes primordial constă în a-și apăra drepturile legale și proprietățile pe cale
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
autorul o consideră că mai apropiată de cea carlistă decît de cea legionara. Capitala să eroare a fost antrenarea țării în război, deși la început, cînd a recucerit Basarabia și Bucovina de nord, "s-a bucurat de sprijinul copleșitor al națiunii române". Ambiția lui Antonescu de a duce războiul dincolo de Nistru, pe teritoriul sovietic, i-a fost fatală, aducîndu-i debarcarea, discreditîndu-l că militar și ca om politic. Trecînd la perioada de după 23 august 1944, autorul nostru arată că e greu de
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
de cea a scriitorilor sud-americani, de pildă, datorită contopirii a doua tradiții străvechi, total opuse: cea britanică și cea indiană. Interesantă este și mutația imagologica pe care o operează acest scriitor al exilului atunci cand scrie despre India. Conform teoriilor imagologice, națiunile au o imagine despre sine (self-image), creată din interior, si o imagine despre alte națiuni (hetero-image), creată din exterior. În cazul lui Rushdie (a cărui situație nu este unică, ci se aseamănă cu cea a altor scriitori expatriați precum Hanif
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
cea britanică și cea indiană. Interesantă este și mutația imagologica pe care o operează acest scriitor al exilului atunci cand scrie despre India. Conform teoriilor imagologice, națiunile au o imagine despre sine (self-image), creată din interior, si o imagine despre alte națiuni (hetero-image), creată din exterior. În cazul lui Rushdie (a cărui situație nu este unică, ci se aseamănă cu cea a altor scriitori expatriați precum Hanif Kureishi, Kazuo Ishiguro, Timothy Mo etc.), imaginile se nuanțează în ambele direcții. Cand Rushdie vorbește
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
și arta să este o artă a palimpsestului, cu rădăcini în copilăria petrecută la Cochin, în care uscatul pretindea că este o parte a Angliei, iar țărmurile erau scăldate de Oceanul Indian. Picturile sale, ca și confesiunea lui Moraes, recrează o națiune hibrida și plurala, o Europa suprapusa Indiei, o lume de carnaval unde se întâlnesc evrei, creștini, musulmani și hinduși. Dificultatea tehnică majoră, ce constă pentru Moraes în a-și regla respirația, o reprezintă pentru Aurora redarea liniei ce desparte aerul
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
tablou, intitulat că și românul lui Rushdie The Moor^s Last Sigh. Aceeași temă este reluată de Aurora, obsedată și ea de tema Maurului. Dacă inițial, în tablourile sale, Maurul apărea că o figură metaforica a pluralismului modern, simbolul noii națiuni indiene, el ajunge în ultimii ani ai Aurorei, când este pictat în exil, o figură a râului, a impurității, a distorsiunii. Trăind în contextul incoerent al gunoaielor orașului, Maurul intra într-o lume a fantomelor, devenind el însuși o umbră
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
TV 5 transmitea un documentar despre România (coproducție a unor Centre culturale franceze, dar și a vecinilor noștri) care se încheia cu celebrele fraze ale lui Cioran: "Mărturisesc că am considerat odinioară că o rușine faptul de-a aparține unei națiuni care e oarecare, unei colectivități de învinși, asupra originii cărora nu-mi era îngăduita nici o iluzie. Credeam, si poate nu mă înșelam, ca noi ne tragem din drojdia barbarilor, din pleava marilor năvăliri din acele hoarde care, neputincioase să-și
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
mai înalt și să privim mai adânc în viață". Ce arată o privire mai atentă? Arată că în Orient maghiarii au un singur aliat firesc: pe poporul român. În Europa ei au un singur sprijin: rasă latină." 4. Nașterea unei națiuni. Trebuie să ne întrebăm câte dintre opțiunile serialului consacrat maghiarilor îi aparțin lui Slavici și câte dintre judecați se află sub semnul gândirii lui Eminescu. Eminescu, educatorul, e citat într-un lung șir de articole pe care el le scrie
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
-l închegaă." Putință de a-l închega e verificată nu numai in articole, ci și în acțiuni ce au ecou. Poate că mai mult decat Eminescu, Slavici se implică în acțiuni menită să aniverseze, să comemoreze, să închege imaginile unei națiuni. Studiile asupra maghiarilor sunt, de fapt, studii ale posibilelor confruntări dintre români și maghiari, la câțiva ani după Ausgleich. Ele încearcă a judeca o situație nouă, evident alarmantă. Nemulțumirile venite din partea maghiară sunt firești: dar multe pagini par, și azi
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
de dupa Petru cel Șchiop, apoi maghiari, germani, mai știm noi ce. Ei bine, la toți aceștia, pentru ca să exercite drepturi politice, se cer formalități de împământenire." Vatamaniuc îl mai citează pe Caragiale: "Reforma nu a fost simțită încă trebuincioasa de întreaga națiune, reforma a fost înscrisă în Tratatul de la Berlin că o condiție pusă națiunii noastre pentru recunoașterea națiunii noastre." Într-un important studiu al lui Klaus Heitman, Un mandatar al României în diplomația și în publicistica germană a secolului XIX: Emil
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
la toți aceștia, pentru ca să exercite drepturi politice, se cer formalități de împământenire." Vatamaniuc îl mai citează pe Caragiale: "Reforma nu a fost simțită încă trebuincioasa de întreaga națiune, reforma a fost înscrisă în Tratatul de la Berlin că o condiție pusă națiunii noastre pentru recunoașterea națiunii noastre." Într-un important studiu al lui Klaus Heitman, Un mandatar al României în diplomația și în publicistica germană a secolului XIX: Emil von Richthofen, este convocat să depună mărturie cu privire la evenimentele în cauză un foarte
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
exercite drepturi politice, se cer formalități de împământenire." Vatamaniuc îl mai citează pe Caragiale: "Reforma nu a fost simțită încă trebuincioasa de întreaga națiune, reforma a fost înscrisă în Tratatul de la Berlin că o condiție pusă națiunii noastre pentru recunoașterea națiunii noastre." Într-un important studiu al lui Klaus Heitman, Un mandatar al României în diplomația și în publicistica germană a secolului XIX: Emil von Richthofen, este convocat să depună mărturie cu privire la evenimentele în cauză un foarte bun cunoscător al situației
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Închisorile mele baronul este citat în legătură cu o corespondență privitoare la însărcinările pe care le primește de la Friederich Wilhelm IV. Împăratul dorea unirea țărilor sub dinastie străină. 6. Fidelități și infidelități imperiale. Practic, în aceste agitate decenii asistăm la nașterea unei națiuni. Tânărul Slavici, cel care nu stia bine românește, care e educat de încă foarte tânărul poet, trăiește revelația acestui timp al întemeierii: națiunea noastră se poate naște sau poate muri, națiunea lui poate fi în rând cu celelalte națiuni ale
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
sub dinastie străină. 6. Fidelități și infidelități imperiale. Practic, în aceste agitate decenii asistăm la nașterea unei națiuni. Tânărul Slavici, cel care nu stia bine românește, care e educat de încă foarte tânărul poet, trăiește revelația acestui timp al întemeierii: națiunea noastră se poate naște sau poate muri, națiunea lui poate fi în rând cu celelalte națiuni ale lumii sau poate deveni o adunătură de sclavi. Tânărul Slavici vrea să afle: traduce cărți, călătorește în părțile locuite de români. Stă de
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Practic, în aceste agitate decenii asistăm la nașterea unei națiuni. Tânărul Slavici, cel care nu stia bine românește, care e educat de încă foarte tânărul poet, trăiește revelația acestui timp al întemeierii: națiunea noastră se poate naște sau poate muri, națiunea lui poate fi în rând cu celelalte națiuni ale lumii sau poate deveni o adunătură de sclavi. Tânărul Slavici vrea să afle: traduce cărți, călătorește în părțile locuite de români. Stă de vorbă cu înțelepții locului; cu oamenii de vază
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
unei națiuni. Tânărul Slavici, cel care nu stia bine românește, care e educat de încă foarte tânărul poet, trăiește revelația acestui timp al întemeierii: națiunea noastră se poate naște sau poate muri, națiunea lui poate fi în rând cu celelalte națiuni ale lumii sau poate deveni o adunătură de sclavi. Tânărul Slavici vrea să afle: traduce cărți, călătorește în părțile locuite de români. Stă de vorbă cu înțelepții locului; cu oamenii de vază ai satelor sau ai orașelor. Se implică în
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
istorie a fost favorizată de înțelepciunea, de bunăvoință, de înțelegerea împăraților. Marele Conducător, omul care a unit crucea cu sabia (diplomației), a fost mereu alături de Împărat. Memorandum-ul, schițat de Slavici, e un apel la Casa imperiala. Luptător pentru drepturile națiunii, scriitorul va parcurge un adevărat traseu inițiatic. Cărțile sale de învățătură, paginile de manual, nu sunt desfăcute de învățăturile unor maeștri spirituali. Dar nici în afara unei experiențe cvasi-initiatice. Temnița de la Vat trebuia să încununeze o luptă națională dusă fără cruțare
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Cărțile sale de învățătură, paginile de manual, nu sunt desfăcute de învățăturile unor maeștri spirituali. Dar nici în afara unei experiențe cvasi-initiatice. Temnița de la Vat trebuia să încununeze o luptă națională dusă fără cruțare de sine, cu conștiința datoriei. Fidelitatea față de națiunea să însemna pentru el fidelitate față de Șaguna, față de Împărat, față de eternitatea lumii drepte. 7. Un internaționalist malgré lui. Așa că în preajma primului război mondial el rămâne alături de proiectele imperiale. Dar proiectul național se golește de sine. E legat de un timp
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
nesfârșite, familia numeroasă îl uzaseră. Procesul de uzură e legat și de afacerile păguboase în care intră. La șaizeci de ani, Slavici este sărac, derutat, incapabil să înțeleagă nașterea noii lumi. Este în război cu toți cei care preiau mesajul națiunii. Închisorile mele e o carte de recapitulări mai degrabă uimite. A luptat pentru neamul sau, a dăruit literaturii române o operă, a trăit alături de Eminescu și de Caragiale și de Coșbuc și de Maiorescu. A fost alături de cei ce au
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
literaturii române o operă, a trăit alături de Eminescu și de Caragiale și de Coșbuc și de Maiorescu. A fost alături de cei ce au întemeiat, din punct de vedere spiritual, România modernă. Cărțile sale au devenit "cărți de învățătură"; au educat națiunea română. E un paricid? În închisoarea de la Vat totul era civilizat; dușmanii s-au purtat frumos cu el. Cei pentru care a purtat bătăliile se poartă ca niște ticăloși. Îi fură manuscrisele, îl jignesc, îl încărca de un șir de
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
n-aș fi putut să mă împac cu vreunul dintre dânșii că și cu Grossmann." Închisorile mele este o carte a solidarizărilor cu cei care au pierdut războiul. Dar el este câștigat de cei care au luptat, o viață, pentru națiunea română? În acest timp sărbătoresc, meditațiile lui Slavici sunt amare. Noi ne-am transformat în asupritorii celorlalți; am luat locul asupritorilor. Bătrînul scriitor e sumbru. Suntem departe, crede el, de a ne fi împlinit idealurile: "România Mare, zic unii (sic
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Așa cum o descoperise Coșbuc în Eneida sau în Divină Comedie. Scriitorul ardelean coboară mereu nu doar către originile imperiului, ci către întemeierea lumii. El vrea să întemeieze o lume nou: aspirația lui către originar trebuie legată de aceasta. Nașterea unei națiuni înseamnă nașterea unei lumi noi. Slavici - ca și ceilalți autori importanți ai Ardealului - poate fi comparat nu doar cu creatorii de epic, de epos, ci chiar cu întemeietorii de religie. * Lumea în care trăim nu e cea mai bună cu
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]