2,620 matches
-
se află câte două ferestre mari, terminate în arc frânt. Pe lângă acestea, în cele trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În trecut, după cum relatează unii călători
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
terminate în arc frânt. Pe lângă acestea, în cele trei abside se mai află trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În trecut, după cum relatează unii călători străini, Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
trei ferestre mici, dreptunghiulare, având la partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În trecut, după cum relatează unii călători străini, Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui a fost pictată atât în interior, cât și pe pereții exteriori. Pictura interioară
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
cealamale albe, cu caftane lungi și verzi, târându-se spre iad, cu mânicile lor largi și lungi, cu învelitoarele lor de lână galbenă.”". Tot Paul de Alep menționează și pictura murală interioară, fiind impresionat îndeosebi de Iisus Pantocrator din cupola naosului. Biserica a fost reparată între anii 1889-1890 și pictată în frescă în 1894 de către George Ioanid, elev al pictorului Gheorghe Tătărăscu. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a dus la degradarea picturii, care a fost reparată de zugravul Sebastian Constantinescu. Picturile
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
242 Galați - Târgu Bujor - Bârlad; în dreptul localității Ghinghești DC 103 (la 5 km.de Adam) Biserică este o construcție veche, în formă de cruce, cu arhitectura în stil moldovenesc și zidurile groase de 1,5 m. Este compartimentata în Altar, naos, pronaos și pridvor închis. La 70 m, în dreapta bisericii se află clopotnița din lemn pe sub gangul căreia se intră în incinta mănăstirii. Pictură datează din secolul al XVIII-lea, este realizată în ulei și tempera, a fost restaurată în anii
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
fost construită între anii 1838-1843, ca urmare a faptului că vechea biserică de lemn devenise neîncăpătoare pe măsură ce obștea monahală de la Agafton a crescut numeric. Piatra sa de temelie a fost pusă la 1 iulie 1838. Deasupra ușii dintre pronaos și naos se află o pisanie cu următorul text: ""Ziditu-sa aceasta sfântă biserică cu hramul Pohorârea Sfântului Duh în anii 1840-1843 cu binecuvântarea Marelui Mitropolit Veniamin Costache după planul arhimandritului Veniamin Velișcu, arhitect și pictor, prin osârdia Stareței Ctitore Agapia Curt
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost zidită de către preotul Gheorghe Baldanescu și soția sa Maria, între anii 1827 și 1831, ca mănăstire de călugărițe. Biserica a fost construită din zid, în formă de navă, având o singură turlă pe naos și pridvor deschis, iar pentru viețuitoare, a fost ridicat în apropiere un corp de chilii. Mănăstirea a funcționat până în anul 1894 când a devenit biserică de mir ca filie a parohiei Bâldana. Ajuns în paragină, așezământul monahal a fost reactivat
Mănăstirea Bâldana () [Corola-website/Science/311657_a_312986]
-
de teren care a fost sfințită la 17 septembrie 1995. Biserică a fost terminată în octombrie 1996 fiind o construcție de zid în formă de cruce. Altarul, luminat de câte o fereastră spre nord și spre sud, este separat de naos prin tâmpla de stejar sculptata de meșteri din Humulesti. Naosul este și el luminat de ferestre că și pronaosul de care este despărțit prin stâlpi de beton marginali, cuprinși în ziduri. Pictură în ulei a fost realizată de Adi și
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
Biserică a fost terminată în octombrie 1996 fiind o construcție de zid în formă de cruce. Altarul, luminat de câte o fereastră spre nord și spre sud, este separat de naos prin tâmpla de stejar sculptata de meșteri din Humulesti. Naosul este și el luminat de ferestre că și pronaosul de care este despărțit prin stâlpi de beton marginali, cuprinși în ziduri. Pictură în ulei a fost realizată de Adi și Nicoleta Voicu și, pe lângă portretele ctitorilor, Cucu Vasile din București
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
ziduri. Pictură în ulei a fost realizată de Adi și Nicoleta Voicu și, pe lângă portretele ctitorilor, Cucu Vasile din București, si Bledea Traian, din Bledesti-Prahova, si portretele Prea Fericitului Patrairh Teoctist și PS Teodosie Snagoveanul, urmează riguros tradițiile genului. Pe naos se ridică o turla octogonala, mare, deschisă, așezată pe un soclu pătrat. Pe pronaos există două turle mai mici oarbe, și alte două, si mai mici, tot oarbe, sunt așezate deasupra pridvorului. Toate sunt luminate de ferestre că și pridvorul
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
pe pereți și acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul vremii. Ulterior, a fost adăugat, pe vest, pridvorul cu două niveluri și au fost lărgite ferestrele. În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos. Biserica este construită din bârne asamblate în sistem „blockbau” (tehnica construcțiilor din bârne orizontale) și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
biserica din Plopiș se remarcă prin proporțiile sale bine echilibrate, ce o fac cunoscută ca una din cele mai închegate și unitare construcții religioase din Maramureș. Are plan dreptunghiular, cu pridvor pe vest și absida altarului poligonală. La interior, în naos, se remarcă bolta, cu secțiune trilobată, singura de acest tip într-o biserică de lemn. Exteriorul este bogat decorat. Fațadele, cu ferestre în acoladă, dispuse pe două niveluri, au un brâu de secțiune semicirculară, cornișa este subliniată de o friză
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
brâu de secțiune semicirculară, cornișa este subliniată de o friză de denticuli în coadă de rândunică, iar consolele acoperișului au terminație în trepte. Pridvorul este mărginit de un parapet traforat și arcade festonate, pe stâlpi de lemn. Acoperișul, unitar deasupra naosului și pronaosului, are în coamă, spre vest, terminație în jumătate de con. Turnul-clopotniță se ridică parțial deasupra pronaosului și parțial deasupra pridvorului și are camera clopotelor în consolă, deschisă, cu parapet traforat, arcade și acoperiș înalt, piramidal, cu turnulețe de
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
parțial deasupra pridvorului și are camera clopotelor în consolă, deschisă, cu parapet traforat, arcade și acoperiș înalt, piramidal, cu turnulețe de colț. Pictura a fost executată în anul 1811 de Ștefan Zugravul din Șișești și se păstrează fragmentar pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor iconografice din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasuluisunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași pictor îi datorăm și pictura unor icoane, între care
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
friza de arcade oarbe de sub streașină, amintind de decorul arhitecturii de romanic. Planul bisericii din Plopiș este aproape identic cu cel al bisericii din Șurdești, succesiunea încăperilor fiind de la est la vest, respectiv o absidă poligonală a altarului decroșată, un naos aproape pătrat acoperit cu o boltă, care în secțiune este trilobată (o boltă semicilindrică asezată pe două sferturi de cilindru), un pronaos rectangular tăvănit pe ale cărui grinzi masive se înalță turnul clopotniță și pridvorul cu arcade de pe latura de
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
cu o boltă, care în secțiune este trilobată (o boltă semicilindrică asezată pe două sferturi de cilindru), un pronaos rectangular tăvănit pe ale cărui grinzi masive se înalță turnul clopotniță și pridvorul cu arcade de pe latura de vest. Dacă bolta naosului, cu profilul trilobat, este unică în arhitectura de lemn din Transilvania și Maramureș, în schimb, monumentalitatea și înălțimea îndrăzneață a turnului nu sunt atinse decât de biserica „geamănă” din Șurdești. Turnul, cu verticalitatea sa accentuată, are alături de coiful central, patru
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
La 6 iulie 1520, obține comanda de a executa decorarea bisericii "San Giovanni Evangelista". Correggio începe să picteze frescele la 16 august din acest an și termină lucrul în ianuarie 1524, pictând pe rând cupola, absida, suprafața arcului tavanului, frizele naosului și ale presbiteriului. Fresca de pe interiorul cupolei reprezintă ""Viziunea Sfântului Ioan Evanghelistul în Patmos"". În centrul compoziției se vede figura lui Iisus reprezentat într-o perspectivă scurtată ("raccourci"). Scena, privată de elemente arhitecturale, este alcătuită de șirul de apostoli, prezentați
Correggio () [Corola-website/Science/311175_a_312504]
-
era din tablă zincată după reparațiile din perioada interbelică. În urma restaurărilor efectuate în anii 2004-2005, au fost înlăturate cele trei turle de influență rusească și s-a construit un acoperiș înalt din tablă de cupru cu o turlă octogonală deasupra naosului. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul și altarul se află mai sus decât restul bisericii. Pridvorul este spațios, fiind luminat de o fereastra mare la vest. Pronaosul are dimensiuni mici, iar naosul
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
efectuate în anii 2004-2005, au fost înlăturate cele trei turle de influență rusească și s-a construit un acoperiș înalt din tablă de cupru cu o turlă octogonală deasupra naosului. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul și altarul se află mai sus decât restul bisericii. Pridvorul este spațios, fiind luminat de o fereastra mare la vest. Pronaosul are dimensiuni mici, iar naosul este spațios, fiind luminat de o fereastră la sud și alta
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
naosului. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul și altarul se află mai sus decât restul bisericii. Pridvorul este spațios, fiind luminat de o fereastra mare la vest. Pronaosul are dimensiuni mici, iar naosul este spațios, fiind luminat de o fereastră la sud și alta la nord. Pe peretele exterior nordic al bisericii, în dreptul altarului, zugravul Vasile Scarlat a pictat în anul 1930 scena Judecății de Apoi. Deteriorându-se în timp, pictura a fost
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
în care se înscrie conturul exterior al planului său are 14,55x23,50 m, iar înălțimea, măsurată la vârful acoperișului turlei, atinge 23,00 m. Volumul interior, bine echilibrat, cuprinde trei încăperi distincte: un pronaos îngust (2,80 m), un naos spațios (11,80 x 12,40 m) și altarul compus dintr-o absida mare, centrala, încadrată cu două absidiole. Naosul, încăperea principala și cea mai caracteristică a bisericii, cuprinde în mijloc patru stâlpi, dispuși în plan pe o formă pătrată
Biserica Domnească din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/311235_a_312564]
-
turlei, atinge 23,00 m. Volumul interior, bine echilibrat, cuprinde trei încăperi distincte: un pronaos îngust (2,80 m), un naos spațios (11,80 x 12,40 m) și altarul compus dintr-o absida mare, centrala, încadrată cu două absidiole. Naosul, încăperea principala și cea mai caracteristică a bisericii, cuprinde în mijloc patru stâlpi, dispuși în plan pe o formă pătrată. Prin intermediul acestora, interiorul este împărțit în trei compartimente lungi, trei nave: una mediana, largă, și două laterale, măi înguste, prelungite
Biserica Domnească din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/311235_a_312564]
-
este acum și cu baza piramidală din cărămidă, demonstrând că refacerea sa nu avusese loc încă. Turnul a fost ridicat peste pridvorul bisericii-paraclis construită de Mircea cel Bătrân care însă acum nu mai păstrează decât urme ale zidurilor altarului și naosului. Pronaosul se află sub actualele ziduri ale Turnului Chindiei. În manuscrisul latin de la Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia se menționează că: La început, turnul era alcătuit din două etaje, iar accesul se făcea pe un pod mobil de la primul nivel
Turnul Chindiei () [Corola-website/Science/311833_a_313162]
-
m. Pereții sunt ciopliți din bârne masive de stejar și acoperiți la exterior cu lipitură de pământ, doar în timpul unei reparații intervenită la 1924. Planimetric se înscrie în tipul I, păstrând ușile și ferestrele originale. Pronaosul tăvănit este despărțit de naos printr-un parapet de 0,90 m și patru stâlpi ciopliți din stejar. Nava este boltită cu un semicilindru de scânduri, dispus longitudinal, iar altarul cu un semitrunchi de con. Baza mare a acestuia se găsește mai jos cu 0
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]