1,096 matches
-
perioade. Cel mai important templu din secolul al VIII-lea a fost Tōdaiji din Nara, construit ca să devină centrul unei rețele de temple. Baladele, rugăciunile rituale, miturile și legendele create în perioada Yamato au fost mai apoi incluse în perioada Nara (710-794) în “Kojiki” (“Povestea despre cele vechi”) apărut în anul 712, scris în cea mai mare parte în japoneză, dar cu caractere chinezești și în “Nihon shoki” (“Cronicile Japoniei din cele mai vechi timpuri până în 629 e.n.”) apărut în anul
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
El Norte de Castilla"” („"Nordul Castiliei"”) din 1958 până în 1963. Debutul său literar s-a produs prin romanul „"La sombra del ciprés es alargada"” („"Umbra chiparosului e alungită"”), pentru care a primit premiul Nadal. În „"El camino"” („"Drumul"”), din 1950, narează procesul prin care trece un copil care de-abia a început să experimenteze viața, în fața amenințării de a părăsi satul și a se muta la oraș. În 1953 a publicat „"Mi idolatrado hijo Sisí"”, roman în care abordează viața burgheziei
Miguel Delibes () [Corola-website/Science/308226_a_309555]
-
a fost prima capitală permanentă a Japoniei (când a fost mutată de la "Fujiwara-kyō" în 710), dar a fost mutată în orașul "Heian-kyō" (actualmente, Kyoto) în 794 după ce orașul căzuse sub dominația bogatelor temple budiste începând cu ca. anul 750. Atât Nara cât și Heian-kyō au fost construite cu intersectarea străzilor la 90ș, după modelul orașului chinezesc Chang'an (actualmente, Xi'an). Perioada include și cei zece ani când capitala a fost la "Nagaoka-kyō" (784-794). Din punct de vedere politic, perioada poate
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
un șantier în plin lucru. Conducătorul ei era un ciobănaș, pe nume Etienne din satul Cloies și dorința lui copilărească, ridicată la rangul de misiune, era să meargă să-l întâlnească pe rege. Izvoarele în care această expeditio infantium este narată sunt foarte laconice și nu ne informează asupra mobilului întrevederii dorită de Etienne. Probabil că voia să obțină de la rege ajutorul necesar pentru a se îmbarca împreună cu bandele de pelerini, căci aproape toate documentele semnalează intenția copiilor de a trece
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
umple anumite locuri goale, de a trăi trecutul cu ochii prezentului. Criticul marxist Georg Lukácz susține chiar înrudirea lui cu drama istorică. Ipoteza pare perfect plauzibilă. Este „istoric”, romanul care are următoarele caracteristici: Ïn funcție de distanța temporală între cel ce narează și evenimentul narat se pot delimita două tipuri de romane istorice: Aici trebuie exclusă axioma potrivit căreia toate romanele sunt istorice, deoarece sunt o mărturie reflectată artistic a timpului în care au fost scrise, cititorul fiind constrâns să țină cont
Roman istoric () [Corola-website/Science/306850_a_308179]
-
La Galatea"”. În cazul nuvelei bizantine, Cervantes are curaj să se întreacă chiar și cu Eliodor. Nuvela, inspirată din cronica lui Saxo Grammático și a lui Olao Magno și din fanteziile lui Francisco de Torquemada din „"Jardín de flores curiosas"”, narează peregrinajul lui Persiles și a lui Sigismunda, doi principi nordici îndrăgostiți de logodnicele lor, care se recomandă tuturor pe unde trec ca frații Periandro și Auristela. Separați în urma a numeroase peripeții, cei doi călătoresc din nordul Europei până în Roma, trecând
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
1614. E format din terține concatenate, prin intermediul cărora autorul critică pe anumiți poeți, pe alții îi satirizează, iar pe alții îi elogiază (de exemplu pe Góngora). Este inspirat din opera „"Viaggio di Parnaso"” a lui Cesare Caporali di Perugia și narează într-o formă autobiografică o călătorie la muntele Parnas, la bordul unei galere dirijată de Mercur, în care unii dintre poeții elogiați încearcă să-l apere față de poeții slabi. Reuniți pe munte cu Apollo, ies victorioși din bătălie și protagonistul
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
Nicostratus, ci Philetaerus, iar un om cu acest nume este trecut în catalogul victoriilor de la Lenaia cu două victorii, prima probabil spre sfârșitul anilor 370, după Anaxandrides și imediat înainte de Eubulus). Aristofan apare în „"Simpozionul"” lui Platon, drept personaj care narează un mit comic privind originea Erosului. Textul lui Platon a fost compus la o generație după evenimentele prezentate, și este o încercare apologetică de a demonstra că Socrate și Aristofan nu erau inamici, în ciuda atacului împotriva lui Socrate scris de
Aristofan () [Corola-website/Science/308468_a_309797]
-
Capitala este mutată la Nara (Heijokyo). Administrația încearcă să impună sistemul de taxe pe pământ al reformei Taika (care se va dovedi fără succes datorită privilegiilor acordate mănăstirilor și familiilor nobiliare). 712 - Este terminat "Kojiki" ("Povestea despre cele vechi"). "Kojiki" narează istoria Japoniei de la facerea lumii până în anul 628. Este alcatuită de ofițerul O no-Yasumaro la porunca împărătesei Gemmei, după informațiile primite de la un rapsod cu o memorie infailibilă. Este cea mai veche sursă privind tradițiile Japoniei. 715 - Fiica lui Gemmei
Cronologia Perioadei Nara () [Corola-website/Science/303062_a_304391]
-
posibil, totul se poate întâmpla, și totuși miturile de pretutindeni și din toate timpurile se aseamănă. Acest fapt înseamnă că iraționalitatea lor aparentă ascunde structuri logice permanente. Mitul traduce, în opinia lui Claude Lévy-Strauss, aporiile logice ale dualității același-altul. Mitul narează o istorie sacră, sugestivă pentru cel care face parte din cultura care a creat respectivul mit și care aderă necritic la aceasta. Mitul poate relata nu numai originea lumii, a animalelor, a plantelor și a omului, ci și toate evenimentele
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
ci și toate evenimentele primordiale în urma cărora omul a devenit ceea ce el este astăzi, adică o ființă organizată în societate, obligată să muncească pentru a trăi și trăind după anumite reguli. Astfel, mitul este istoria fabuloasă a omului revelată și narată de el însuși; mitul este o poveste imaginată de om despre tot ce acesta ignoră, adică despre tot ce a avut loc înaintea lui și va avea loc după el. Și pentru că o astfel de poveste să capete o valoare
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
este autorul operei istorice ""Res gestae"", formată din 31 de cărți, dintre care s-au păstrat ultimele 18, referitoare la perioada 353 - 378, tratând marile migrații ale popoarelor din zona Mării Mediterane. Ele cuprind informații prețioase și pentru istoria României. Narând campania nord-dunăreană a împăratului Valens (367), pomenește cetatea Dafne (în zona Olteniței) și Munții Serilor (probabil zona Carpaților de curbură), două toponime din secolul IV. Ca militar, Ammianus a servit sub împărații Constantin II și Iulian Apostatul, fiind martor direct
Ammianus Marcellinus () [Corola-website/Science/303298_a_304627]
-
Valens (367), pomenește cetatea Dafne (în zona Olteniței) și Munții Serilor (probabil zona Carpaților de curbură), două toponime din secolul IV. Ca militar, Ammianus a servit sub împărații Constantin II și Iulian Apostatul, fiind martor direct la multe din evenimentele narate în scrierile sale. În ciuda faptului că s-a străduit să fie un istoric obiectiv, din cărțile sale răzbește viziunea proprie asupra evenimentelor. De aceea, Constantin II este la el un personaj negativ, în timp ce despre Iulian Apostatul ne lasă o imagine
Ammianus Marcellinus () [Corola-website/Science/303298_a_304627]
-
de cele mai multe ori fără îndoieli — de către monografiile ulterioare. Între hârtiile descoperite în 1985, Brezeanu nu figurează nicăieri ca regizor. Dimpotrivă, ele arată că Ar. Demetriade își asumase o bună parte din regie. În caietul vișiniu se observă că, în vreme ce Liciu nara acțiunea, Demetriade o transpune acum vizual, în cadru. Scenariul se transformă încet-încet în caiet de regie. În ultimă instanță, Demetriade descoperă posibilitățile montajului alternativ, asumându-și atât regizarea cât și, ulterior, montarea fizică a acestor scene. Tot aceste documente, însă
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
însuși autorul. O dată cu această apariție editorială, Bruno Schulz a fost inclus în rândul scriitorilor moderniști polonezi, alături de Stanislaw Witkiewicz și Witold Gombrowicz. Colecția cuprinde 13 povestiri (dacă vom considera cele trei părți ale „Tratatului despre manechine” ca un singur capitol) narate la persoana întâi, din perspectiva unui băiețel a cărui identitate nu ne este dezvăluită. Există referințe la un posibil roman, intitulat „Mesia”, la care Bruno Schulz a început să lucreze din 1934. Se pare că scriitorul a dat manuscrisul spre
Bruno Schulz () [Corola-website/Science/303312_a_304641]
-
călătorește peste mări spre Tărâmurile Nemuririi, unde își găsește pacea. Anexele romanului conțin detalii referitoare la istoria Pământului de Mijloc și semințiile care populează aceste locuri. Arwen este un personaj absent fizic din multe părți ale romanului, povestea sa fiind narată complet în anexe (trecutul și viitorul său alături de Aragorn). Conform cronologiei lui Tolkien, evenimentele descrise în poveste se încadrează între anunțul făcut de către Bilbo la sărbătorirea vârstei sale (111) pe data de 22 Septembrie 3001 și reîntoarcerea lui Sam la
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
capitala la Nagaoka-kyo, iar în 794 la Heian-kyo. Instaurarea budismuli în Japonia a constituit un pas major în dezvoltarea culturii japoneze. Budismul a fost introdus din statul coreean Baekje în secolul VI, însă a cunoscut o atitudine mixtă până în perioada Nara, când această religie a fost acceptată de către împăratul Shomu. Shomu și soția sa din clanul Fujiwara au fost budiști înflăcărați, care au promovat activ budismul, folosindu-l totodată ca metodă de întărire a instituțiilor de stat. În perioada domniei împăratului
Perioada Nara () [Corola-website/Science/299484_a_300813]
-
împăratul Shomu s-a declarat drept „slujitor a celor trei comori” ale budismului: "Buddha", "Dharma" (învățăturile budiste) și "Sangha" (comunitatea budistă). Guvernul central a fondat "kokubunji" (temple regionale) în provincii. Templul "Tōdai-ji" avea statut de "kokubunji" al provinciei "Yamato" (prefectura Nara de astăzi).
Perioada Nara () [Corola-website/Science/299484_a_300813]
-
al împăratului Hadrian). Acesta a scris opera intitulată "Caesarum XII. vitae" (Viața celor 12 Cezari), care conține biografiile unor împărați romani, de la Cezar la Domițian, sub forma unor medalioane. Aceste medalioane sunt structurate într-un segment cronologic, în care sunt narate faptele politice, militare și culturale petrecute, inclusiv viața privată a familiilor imperiale (aceste informații nu se găsesc în opera lui Tacitus - fie că, în cea mai mare parte s-au pierdut, fie că el nu le le-a abordat, considerându
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
ul e o categorie estetică fondată pe un contract de ficțiune, ce narează intruziunea supranaturalului într-un cadru realist, altfel spus, apariția unor fapte inexplicabile (cel puțin din punctul de vedere teoretic) într-un context familiar cititorului. Astfel, fantasticul se situează între teritoriul miraculosului, unde supranaturalul este acceptat și justificat și cel al
Fantastic () [Corola-website/Science/299033_a_300362]
-
după "The Ravine", "Night Call, Collect", "Stepa", "There Was an Old Woman", "Caleidoscopul", "Dark They Were, and Golden-Eyed", "The Screaming Woman," "Detunătura", "The Man," "The Wind", "Vulpea și pădurea", "Aici sunt tigri" și "The Happiness Machine". Actorul Paul Frees a narat din fundal, în timp ce vocea de început i-a aparținut lui Bradbury; Greg Hansen și Roger Hoffman au realizat coloana sonoră. Seria a câștigat un premiu Peabody Award și două premii Gold Cindy, fiind lansate pe CD pe 1 mai 2010
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
specific pentru rugăciune de formă rectangulară). Ne'ilá este slujba specială care se celebrează numai în ziua de Iom Kipur și încheie sărbătoarea. Iom Kipur se încheie cu sunetul șofar-ului. Foarte mare importanță se acordă textului liturgic în care este narată ceremonia din vechime din Templul din Ierusalim. Cântările sunt pe un ton de lamentare, astfel încât dau expresie atât neliniștii individuale cât și plânsului unui popor adesea vitregit de soartă. În Ziua Ispășirii credinciosul evreu renunță de bunăvoie la eleganță și
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
derivă dintr-un anumit conflict istoric, îl plasează de obicei între 1300 î.Hr. și 1200 î.Hr., preferând adesea datele oferite de Eratostene (1194 î.Hr. - 1184 î.Hr.) care corespund cu arderea Troiei a VII-a. Evenimentele din războiul troian au fost narate în multe lucrări din literatura greacă și adesea înfățișate în arta grecească. Nu există un singur text istoric care să expună întreaga poveste a războiului. În schimb, ea poate fi asamblată din mai multe surse diferite, care uneori relatează versiuni
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
surse diferite, care uneori relatează versiuni contradictorii ale evenimetelor. Cele mai importante surse literare sunt cele două poeme epice atribuite lui Homer, Iliada și Odiseea, compuse cândva între secolele al IX-lea i.Hr. și al VI-lea i.Hr. Fiecare poem narează doar o parte din război. Iliada acoperă o mică parte din ultimul an de asediu, iar Odiseea se concentrează asupra întoarcerii lui Ulise în Itaca. Alte episoade din războiul troian au fost dezvăluite în ciclul de poeme epice cunoscut și
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
1958) - care prezintă evenimentele istorice prin care a trecut meleagul natal: viața grea a poporului moldovean în trecut, lupta sa pentru eliberare și reunificarea cu statul sovietic. Un alt roman binecunoscut este "Podurile" (1966, în traducere rusă în 1968) care narează evenimentele petrecute în viața satului moldovenesc în primele luni de după cel de-al doilea război mondial. Acest roman este de un realism dens, pe alocuri aspru , formând împreună cu romanele "Cucoara" (1975) și "Podgorenii" (1982) o trilogie asupra vieții satului codrean
Ion C. Ciobanu () [Corola-website/Science/312571_a_313900]