983 matches
-
din Moscova. Din dorința lor de a reprezenta realitatea pe scenă, au deteriorat chiar prin acest lucru spectacolul, după părerea lui Cehov, pentru care teatrul este un loc unde sunt proiectate stările sufletești. Peremptoriu în condamnarea sa, el afirmă: "Teatrul naturalist refuză dreptul la visare și chiar capacitatea de a înțelege cuvintele inteligente enunțate pe scenă." După părerea lui Meyerhold, actorul comunică sentimentele, emoțiile personajului pe care îl încarnează prin abstractizarea mișcărilor scenice și nu prin reproducerea realului. "Mișcarea este subordonată
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
același traseu. L'Atelier, creat la Odéon în 1979, reprezintă viața dintr-un mic atelier de confecții între 1945 și 1952, în care un număr oarecare de personaje încearcă să retrăiască, după traumatismul lagărelor de concentrare. În această piesă hotărât naturalistă, actrițele care le joacă pe croitorese cos cu adevărat veșminte pe care spectatorul le vede realizându-se. În Prefața la Iphigénie Hôtel45, Vinaver definește astfel teatrul cotidianului. "Zis și văzut. Această evidență nouă, și care se aplică dintr-o dată multor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lucru îi va fi reproșat esteticii naturaliste de Simboliști. 96 Antoine este critic dramatic, director de teatru, actor la Teatrul Liber mai întâi, apoi la Teatrul Antoine. Mai târziu va fi cineast. 97 Chiar dacă repertoriul său nu este în exclusivitate naturalist. 98 Electricitatea, care înlocuiește gazul, este introdusă pe scena franceză în momentul apariției naturalismului. Dar ea nu este folosită, la început, decât drept substitut pentru iluminatul cu gaz. Trebuie să-l așteptăm pe Appia pentru a-i descoperi infinitele potențialități
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-l așteptăm pe Appia pentru a-i descoperi infinitele potențialități scenice. 99 Prefața la Domnișoara Julie a trecut mult timp drept unul din manifestele cele mai marcante ale Naturalismului în teatru. Zola nu s-a înșelat punând la îndoială caracterul naturalist al piesei și reproșându-i lui Strindberg abstracționismul său. Într-o scrisoare din 14 decembrie 1887, el scrie: "Ca să fiu cinstit, niște prescurtări de analiză mă deranjează puțin. Știți poate că eu nu sunt pentru abstract. Îmi place ca personajele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Mayer's Hutterite fertility study, Human Biology, 1994. 18. Rada Cornelia, Albu Adriana, Baciu Adina, Gavăt Viorica, Petrariu Florin, Impactul medico-social al nivelului PIB asupra speranței de viață și a mortalității infantile în România, Revista medico-chirurgicală a Societății de Medici Naturaliști, Iași, Medicină preventivă, articole originale, Iași, vol. 110, nr. 3, 2006, pp.711-717. 19. Rotariu Traian, Demografie și sociologia populație. Fenomene demografice, Iași, Editura Polirom, 2003. 20. Toffler Alvin, Familiile viitorului, în Al treilea val, București, Editura Politică, 1983. 21
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Public Health, Helsinki, 11 octombrie 2007, p. 36. 51. Rada Cornelia, Albu Adriana, Baciu Adina, Gavăt Viorica, Petrariu Florin, Impactul medico-social al nivelului PIB asupra speranței de viață și a mortalității infantile în România, Revista medico-chirurgicală a Societății de Medici Naturaliști, Iași, Medicină Preventivă, Articole Originale, Iași, vol. 110, Nr. 3, 2006, pp. 711-717. 52. Rada Cornelia, Bălăceanu Stolnici Constantin, Hudiță Decebal, The importance of early detection of the genital and breast cancer, în Gerontology Today, coord. Francisc Schneider, Delia Podea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de vase ornate, obiecte liturgice, altare, modele de sanctuare, situri cu sanctuare autentice, figurate pe ceramică sau pe pereți și semne grafice convenționale simbolizând idei abstracte (ideograme). În patru milenii de viață, imaginile mitice și cultuale evoluează spre reprezentări mai naturaliste și descriptive, mai puțin Închise În vechiul lor simbolism ezoteric. Și dacă este adevărat că lumea egee ajunge să constituie un fel de relicvariu al moștenirii, chiar și contaminate, a Europei arhaice, atunci ecouri ale acesteia trebuie să fie perceptibile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ce este (Tefnut), pământ, cer: este scenariul În care se integrează fiii perechii Geb și Nut, fii care sunt, la rândul lor, două perechi: Osirisxe "Osiris" și Isisxe "Isis", Sethxe "Seth" și Neftis. Și pentru aceștia pot fi găsite valențe naturaliste, dar importanța lor este de natură mitologică, ei având o capacitate dramatică destul de diferită de cea a strămoșilor lor; mai mult, se organizează Într-un complex de relații care, În Textele Piramidelor, este amintit doar prin aluzii, dar care este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu o serie de puteri benefice de protecție și vindecare, ba chiar și facultăți profetice și oraculare folositoare celor care Îi interpelează ritualic. Mitul lui Baalxe "Baal" și al lui Motxe "Mot" a fost citit cu precădere În cheie exclusiv naturalistă: vara, ploaia dispare și natura pare pe punctul de a muri; totuși, apa binefăcătoare se condensează În nori deasupra munților pentru a recădea providențial În anotimpul ploios, redând viață pământului și reactivând procesele vitale. O astfel de interpretare, arbitrară În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cetăților și cu criza aristocrațiilor, civilizația greacă inaugurează un proces de revizuire și regândire a discursului mitic. În regiunea ioniană, la Milet, unii filozofi fizicieni, ca Tales, Anaximandru și Anaximene sunt inițiatorii acestei atitudini, reinterpretând tradiționala cosmogonie genealogică În cheie naturalistă. Cam În aceeași perioadă, către sfârșitul secolului al VI-lea Î.Hr., Xenofan din Colofon Începe o critică a excesivului antropomorfism al zeilor și afirmă unicitatea divinității, invizibilă și omniprezentă, negenerată și eternă, și, de asemenea, sferică, refuzând conținutul miturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
necesitatea regândirii și reinterpretării ei. Nu este pusă În discuție atât funcția povestirilor mitice, cât lipsa de actualitate a conținuturilor lor, supuse revizuirii Întrucât ele nu mai pot reprezenta un pol eficace de orientare. În Încercarea de a concilia perspectivele naturaliste ale fizicii ioniene cu tradiția mitică, la sfârșitul veacului al VI-lea Î.Hr., Theagenes din Rhegium a propus citirea În cheie alegorică a povestirilor tradiționale. În schimb, e probabil ca Heraclit, poate la Începutul secolului al V-lea Î
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fertilitatea este, de exemplu, o temă importantă a religiei romane, dar constituie rareori o parte elementară a cultului, așa cum ar fi sacrificarea animalelor gestante (fordae) sau sterpe; În religia romană, această temă nu este niciodată analizată izolat, Într-o perspectivă naturalistă. 3. Cultul imaginilortc "3. Cultul imaginilor" a) Imaginea Un elementar ansamblu de cult are nevoie să fie delimitat (cu garduri, pietre, un zid) și are nevoie de un loc În care să fie depuse ofrandele, câteodată un altar făcut din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", al cărui nume adevărat va reapărea În forma compusă Ahuramazd³xe "Ahuramazda>", care stă la originea lui Øromasd¶s al grecilor și al lui Ohrmazdxe "Ohrmazd" din faza medo-persană); În sfârșit, Herodot prezintă un politeism naturalist care, sub interpretarea greacă a lui „Zeusxe "Zeus"”, Îl ascunde, În mod verosimil, pe Ahura Mazd³xe "Mazda>" ca divinitate a bolții cerești și atestă cultul adus de persani, Încă din cele mai vechi timpuri, elementelor cosmosului, cum ar fi soarele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aduse de Ardașir I și de Ș³buhr al II-lea, despre care vorbesc Ùabarș (Nöldeke, 1878, p. 17) și „Faptele” martirilor creștini (Wiessner, 1967, pp. 203 sq., și nota 7). Nu avem dovezi suficiente pentru a confirma imaginea unui politeism naturalist, așa cum vedeau creștinii religia zoroastriană din epoca sasanidă, din cauza cultului Îndreptat către diferite divinități, cum ar fi Zurw³nxe "Zurwa>n", Mihrxe "Mihr", An³hșd (Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 280 sqq.) sau, după interpretationes mesopotamiene, Nan³, B¶lxe "Be>l", Nabh½xe "Nabho>" (Christensen
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Holstein preamăreau doi zei, unul bun și unul rău, aceste din urmă numindu-se Zcernebochxe "Zcerneboch", „Zeul negru”. Dar este vorba despre o mărturie izolată care se referă la un singur ethnos slav (cf. Pisani, 1950a, p. 50). 2. Culte naturaliste?tc "2. Culte naturaliste ?" Există anumite mărturii care ar putea lăsa să se creadă că, la slavi, anumiți arbori și păduri erau obiect de cult și venerație: un cult care ar putea părea chiar adânc Înrădăcinat În credința populară, din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unul bun și unul rău, aceste din urmă numindu-se Zcernebochxe "Zcerneboch", „Zeul negru”. Dar este vorba despre o mărturie izolată care se referă la un singur ethnos slav (cf. Pisani, 1950a, p. 50). 2. Culte naturaliste?tc "2. Culte naturaliste ?" Există anumite mărturii care ar putea lăsa să se creadă că, la slavi, anumiți arbori și păduri erau obiect de cult și venerație: un cult care ar putea părea chiar adânc Înrădăcinat În credința populară, din moment ce, În secolul al XVI
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adânc Înrădăcinat În credința populară, din moment ce, În secolul al XVI-lea, Macarius, arhiepiscop de Novgorod, a trebuit să-i mustre pe unii dintre credincioși din cauza obișnuinței de a se ruga În fața arborilor. Însă aceasta nu implică obligatoriu existența unor culte naturaliste, ci ar putea fi vorba, pur și simplu, despre păduri considerate sacre, datorită frecventării lor de zeități, sau despre locuri de cult tradiționale; ceva asemănător se Întâlnește În cazul religie germanice vechi: Tacitus (Germania, XL) vorbește despre o „pădure sacră
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
alți cai albi despre care vorbea Tacitus (Germania, X), cu ajutorul cărora germanii prevesteau viitorul folosindu-se de nechezatul și săriturile lor. 3. Zeii principalitc "3. Zeii principali" a) Perunúxe "Perunu^" Oricare ar fi semnificația ce poate atribuită mărturiilor despre cultele naturaliste, este clar că, În cele mai bun caz este vorba despre relicve culturale, deoarece slavii cunoșteau și cinsteau divinități personale. Să le analizăm acum pe cele mai importante. Perunúxe "Perunu^", pe care Procopius Îl definea ca pe „cel care face
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6. Sacrificiul 560 Bibliografie 563 Religia slavilor și a balticilor (Enrico Campanile) 565 1. Religia slavilor 565 1. Izvoare 565 2. Culte naturaliste? 567 3. Zeii principali 569 4. Tripartitism slav? 572 6. Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul 574 8. Știința profeției 575 9. Temple și jertfe 576 2. Religia balticilor 576 1. Izvoarele 576 2. Zeii principali 577 3. Preoții și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tipului de colocviu țărănesc de la „poiana lui Iocan” al lui Marin Preda, purtat aici pe marginea șanțului sau la MAT-ul din sat. Un „decameron” în care mai multe personaje spun povești, despre ei și despre alții. Tonul este însă naturalist, rebrenian, cu bătăi, răzbunări, omoruri, închisori, o atmosferă crudă, neidealizată. O excepție de la tema țărănească se află în romanul Geniul și închipuirea (1997), care tratează tema creatorului de geniu, văzut ca o „pendulare dramatică” între aspirație și eșec, împlinire și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
l'esthétique contemporaine a lui Guyau asupra definirii frumosului. Guyau s-a referit la vitalitatea estetică și a subliniat rolul intuiției în literatură. Lucrul acesta l-a adus pe Iorga în tabăra lui Guyau. Iorga i-a atacat pe scriitorii naturaliști cum era Zola (invocîndu-l pe Guyau), argumentînd că a nu vedea în lume nimic altceva decît viciu și putreziciune constituia un mod de tratare simplist și nerealist. Guyau afirma că opera unui geniu este armonioasă și unitară în descrierea lumilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sunt cele din viața reală. Chiar și un roman aparent foarte realist, chiar și "felia de" viață" a naturalistului sunt construite conform anumitor convenții artistice. Constatăm mai ales dintr-o perspectivă istorică mai îndepărtată, cât de mult se aseamănă romanele naturaliste în ce privește alegerea temei, tipul caracterizării, evenimentele selectate sau admise, modul de a dirija dialogul. Observăm, de asemenea, convenționalismul extrem prezent chiar și în cele mai naturaliste drame nu numai în privința alegerii cadrului scenic, dar și în modul în care se
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
mai ales dintr-o perspectivă istorică mai îndepărtată, cât de mult se aseamănă romanele naturaliste în ce privește alegerea temei, tipul caracterizării, evenimentele selectate sau admise, modul de a dirija dialogul. Observăm, de asemenea, convenționalismul extrem prezent chiar și în cele mai naturaliste drame nu numai în privința alegerii cadrului scenic, dar și în modul în care se tratează spațiul și timpul, în modul în care este decupat și condus dialogul așa-zis realist, în modul în care personajele intră și ies din scenă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
devine elocventă în reprezentarea poetului național, Mihai Eminescu, a cărui imagine cu mitologia aferentă își are debutul acum în registrul simbolismului și secession-ului, dar și a unui sentimentalism kitschizat precum în ilustratele en vogue ale lui Salmen. Câteva reprezentări naturaliste ilustrează dimensiunea lumească a suferinței poetului. Intrarea acestei figuri culturale prestigioase într-o sferă idealizantă, patrimonială, hagiografică corespunde în termenii lui Petre Popescu-Gogan la edificarea măștii "hiper-eonice" a poetului. Eminescu se află printre acele figuri emblematice pentru o cultură, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolic, cel puțin în accepția de fapt de stil pe care i-o conferă John Reed în The Decadent Style. Caracteristic pentru simbolism și pentru decadentism ar fi ceea ce Max Deri numește "naturalistic permutation" și anume clivajul dintre o prezentare naturalistă/realistă a obiectelor și dizlocarea lor din sfera realității, alienarea lor, sau ceea ce Moréas numește "déformation subjective", iar K.-J. Huysmans "naturalism spiritualist". "Max Deri a numit acest lucru, probabil cea mai comună metodă de alienare simbolistică, "permutare naturalistă", care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]