3,746 matches
-
pe malul stâng al Prutului, la toate fortărețele, orașele și localitățile care se găsesc acolo, ca și la jumătate din fluviul Prut, care formează granița între cele două Imperii. Vasele comerciale ale celor două puteri vor putea intra, ieși și naviga pe toată întinderea acestui fluviu, dar vasele de război rusești nu vor putea niciodată să urce pe Dunăre decât până la confluența cu Prutul. Art. V. Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor cedează și restituie Sublimei Porți Otomane partea din Moldova care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că, în același fel, pe insulele care vor rămâne în posesia Rusiei, cu excepția carantinelor care vor fi stabilite aici, nu va fi permisă ridicarea nici a unui stabiliment sau fortificație. Vasele comerciale ale celor două Puteri vor avea facultatea să navigheze pe tot cursul Dunării, iar cele care poartă pavilionul otoman vor putea intra liber la gurile Chiliei și Sulinei, gura Sfântu Gheorghe rămânând comună pavilioanelor de război și comerciale ale celor două Puteri contractante. Dar vasele de război rusești nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dezarmantă: "Ce talente aveți?". Și, trebuie să recunosc, deși ar putea părea puțin supărătoare, această întrebare atunci cînd primește un răspuns corect, fără "zorzoane" inutile poate fi garanția unui început cu dreptul, indiferent dacă ne place să contabilizăm date, să navigăm pe net sau să scriem poezii. Talentul este, fără doar și poate, înnăscut; el presupune o sumă de abilități și înclinații în funcție de care vom reuși să ne orientăm către un anumit domeniu, preferențial și fără constrîngeri exterioare. Totul e ca
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
himerică, fără corespondență în realitatea umană. A accepta adevărul acestei noțiuni implică recunoașterea aderării independente a interiorității umane la paradigma negativității asumate. Răutatea se relevă în acest context, a fi o modalitate comportamentală spre care omul nu este obligat să navigheze ci el singur se aruncă precum o corabie fragilă între talazurile unui ocean întunecat. Dintr-o astfel de perspectivă misticul ne atenționează asupra gravității extreme a păcatului ca fapt uman primordial, ca realitate incontestabilă întemeiată pe libertatea alegerii omenești. Odată
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a te menține cu orice preț rămâne de fapt unicul țel, unica reușită. Același lucru e valabil și în aceste zile confuze și cruciale, la care se mai adaugă în plus agitația și căldura... Trăsura se hurduca prin hopurile prăfoase, navigând aiurea, când spre un trotuar, când spre celălalt, gata-gata să se ciocnească ba de o mașină de făcut asfalt, ba de o grămadă verde-cenușie de piatră cubică, rămasă aici de când a început să se paveze strada. Iar el se sufoca
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un nonconformist incurabil, autodefindu-se: Eu sunt chiar ziua în flăcări. / Sunt ziua care din toate ia foc, în veacul mai mic decât mine, stimulat în această privință de tot ce compune o lume în putrefacție morală, câtă vreme Cadavrul României navighează în beznă / cu luminile stinse și fără nicio direcție, fiindcă nimic nu scapă acestei maladii: nici lumea literară, unde o generație reușește chiar performanța de a intra în dicționare / încă înainte de a intra în literatură, cu atât mai mult nici
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Nu știu, nu-mi dau seama... Ceea ce știu e că mâna destinului a aruncat cu o savantă preciziune, un laț, care mi s-a strâns concentric în jurul gâtului, și samt cum mă sugrumă. Dar de-acum încolo, ce-mi pasă? Navighez pe apele resemnării și știu foarte bine încotro mă duce corabia neagră. Doamne, ce frică-mi era odinioară de lumea umbrelor! Mă zguduiau spaime teribile, nu era chip să văd un mort fără să mi se zbârlească părul. Acum această
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
spus pe un ton cam teatral. ― Ah, dacă ai putea să te ții de vorbă... A urmat un răgaz de tăcere, pe care tot ea l-a rupt: ― Încă nu-mi vine să cred în realitate. E adevărat, Dor, că navigăm? Mai spune o dată... ― Așteaptă mai întîi să ajungem la Istanbul. Până mâine dimineață ai destul timp să te convingi. ― Simt că nu mă voi convinge decât după ce ne-om întoarce. Dar atunci călătoria noastră n-o să-mi pară decât un
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
câteva sute de scriitori europeni. Vom zbura până la Atena. Luni (azi e duminecă, ora 16,30, în aeroport) ne vom duce la Pireu unde ne vom îmbarca. Vaporul va porni prin Marea Egee, Marea Marmara, Bosfor, intrând în Marea Neagră și vom naviga până la Odesa. De-acolo ne vom întoarce, făcând escale la Constanța, Varna, Istanbul, Izmir, Salonic și Pireu. Apoi, cu autobuzele, ne vom duce la Delfi. Înainte de toate, la șansa de a mai respira o dată aerul de la Delfi n-am putut
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și mă felicit că am reușit să dorm. Peste o oră, însă, în "marele salon", satisfacția mea se dezumflă ca un balon înțepat. Nici vorbă să fi fost valuri de șapte metri. Spre miezul nopții, tangajul s-a liniștit. Am navigat aproape ca pe o baltă. Și nimeni nu se mai plânge de "rău de mare". Cerul e tot închis. O clipă, își face apariția un soare umed, neurastenizat, cu o lumină tulbure care se cerne greu prin aerul îmbîcsit de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mă ajută să-mi regăsesc o anumită bună dispoziție, în ciuda faptului că vaporul a început să se legene cam tare. E ora 16,25. Am plecat de aproape două ore și jumătate, încă se vede țărmul turcesc. Poate că vasul navighează prudent. La un moment dat, va trebui, totuși, să înfrunte largul Mării Egee pentru a ne apropia de Grecia. Cerul e senin. Vântul suflă, însă, extrem de puternic, iar marea pare, încă, neîmblînzită. Practic, mai avem, după calculele mele, patrusprezece ore de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mereu despre pădurea virgină Vilrna, În schimb, urmărea conversația zîmbînd, dar fără să se amestece, fiindcă Peter, așa-l chema pe pictor, fusese În pădurea virgină și cunoștea orașele Iquitos, Tarapoto și Tingo María ca pe buzunarele lui. În afară de asta, navigase pe Amazoane și fusese În Brazilia, ajunsese pînă și la Belém do Pará. Acum călătorea prin Perú și-și cîștiga traiul pictînd. Barba și-o lăsase fiindcă-i era lene să se radă și pipa n-o aprindea aproape niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și unchiul Juan. Bobby și Santiaguito adoră pe unchiul Juan Lucas. Și tu o să-l iubești la fel de mult, darling. E foarte important pentru noi. Te sărută cu dor, Mămica Douăzeci de minute mai tîrziu, Susan, Juan Lucas Santiaguito și Bobby navigau la bordul iahtului La Mouette, invitați de unul din prietenii pe care jucătorul de golf Îi avea aici pentru acest sector al vieții vopsite În roz. Navigau uitîndu-se mereu la cer, fiindcă la Început se părea că timpul nu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dor, Mămica Douăzeci de minute mai tîrziu, Susan, Juan Lucas Santiaguito și Bobby navigau la bordul iahtului La Mouette, invitați de unul din prietenii pe care jucătorul de golf Îi avea aici pentru acest sector al vieții vopsite În roz. Navigau uitîndu-se mereu la cer, fiindcă la Început se părea că timpul nu dă semne de ameliorare. Vorbeau englezește ca să poată Înțelege și copiii. Dar pe urmă, cînd a ieșit soarele și au Început să se Înșiruie minunatele ore de azur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și inventive nu din perversitate, ci ca să-ți arate că te iubesc. Pentru că fac toate tre burile sâcâitoare și mărunte din casă fără să se laude cu asta și fără să ceară recunoștință. Pentru că nu citesc reviste porno și nu navighează pe site-uri porno. Pentru că poartă tot soiul de zdrăngănele pe care și le asortează la îmbrăcăminte după reguli complicate și de neînțeles. Pentru că își desenează și-și pictează fețele cu atenția concentrată a unui artist inspirat. Pentru că au obsesia
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și-ar fi putut închipui că va ajunge să fie străin la C., în orașul adolescenței sale. Și, totuși... Mașina aleargă prin ceață, o ceață opacă, încât îți vine să crezi că sărmanul șofer e ca un timoner de vas navigând pe furtună. Pe unde să fi ajuns acum bolidul? “Folești!”, îi vine-n ajutor vocea de stenor a omului de la volan. “Imposibil!”, se aude strigând. “Ba, e foarte posibil, dom’le! Cunosc traseul ăsta mai bine de cum îmi cunosc buzunarele
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
să doresc femeia doar fizic, acum găseam foarte plăcută plăcerea de a iubi. Toată ziua la serviciu am avut comportamentul unui fumător care i s-a interzis să fumeze. Câteva ore mai târziu, alergam grăbit spre casă. Am găsit-o navigând pe Internet. M-am temut pentru o clipă să nu-mi fi „spart” parola. Mă puteam aștepta la orice, de vreme ce o cunoșteam atât de puțin. Nu-mi iertam nicidecum neglijența de a o lăsa singură în lipsa mea. Nici
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
uite pieziș în oglindă. Partea din stânga lui Neil părea acum să fie dreapta. Weber ridicase un talisman de argint deasupra umărului stâng al lui Neil și-i spusese să întindă mâna după el. Era ca și cum i-ar fi cerut să navigheze spre o direcție care căzuse de pe busolă. Neil șovăise, apoi se aruncase. Mâna i se izbise de oglindă. Pipăise orbește geamul, căutând chiar și pe spate. Weber îl întrebase ce face. Neil insistase că talismanul se afla „înăuntrul oglinzii“. Știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
trebuie văzute de dimineață. Spectacolul de seară e teatru în toată regula. Dar cel de dimineață e religie. Noi trei, în zori, încă fericiți. Și tata, încă cel mai înțelept om din lume. Parcă-l aud. Ne-a povestit cum navighează cocorii. Fusese pilot pe avioane mici și-i plăcea cum urmează ei niște puncte de reper ca să găsească exact locul ăsta, an de an. Cum recunosc câmpuri particulare. „Ascultați la mine, cocorii țin minte. Se agață de lucruri așa cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
rotesc. Cum s-o numi toată chestia asta. E la fel de bine ca și cum ar fi pe bune. Există un animal perpendicular pe toate celelalte. Unul care zboară în unghi drept cu anotimpurile. Ajunge la punctul de control, trecând instinctiv de pază. Navighează bazându-se pe memoria mușchilor. Doar bâzâitul mesajelor automate de avertizare îl trezește: Pasagerii sunt rugați să nu lase bagajele nesupravegheate. E interzis prin lege... Aeroporturile sunt încărcate de război. În sala de așteptare din Lincoln, ecranele televizoarelor îl agresează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de vin și să-și aprindă o țigară, dar alcoolul și tutunul sunt interzise atunci când alăptezi, plăcerile astea trebuie să mai aștepte, atunci mai bine să citească, să citească toate cărțile deodată, să vadă toate filmele în același timp, să navigheze prin tot internetul, să termine textul început în computer, alegerile o copleșesc, e amețită ca un prizonier proaspăt eliberat care nu știe cum să facă față libertății, în cele din urmă pare că se hotărăște, se îndreaptă tremurând către măsuța
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
stăpîniți de o bucurie sălbatică, Încep să cînte și să se simtă, cum s-ar zice, „miraculos de fericiți“. În timpul dimineții vîntul s-a mai Întețit puțin, spaniolul și-a Întins pînzele și a pornit-o spre țărm. Pe la amiază naviga de-a lungul coastei, foarte aproape de mal, iar la căderea nopții poposise la gura unui rîu. Își strînse pînzele și ancoră acolo. În apropiere de mal se afla o așezare a celor „din neamul care populează aceste regiuni“ și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să dea un sens lucrurilor și schimbării lor. Postmodernismul este un fel de continuitate-discontinuitate cu modernitatea: îi reprezintă crizele. Dar cum se manifestă această criză? Este un a-și lua rămas bun de la certitudini; este abandonarea oricărui fundament pentru a naviga spre necunoscut, fără nici un sens, ba mai mult liberi în sfârșit de strânsoarea sensului. Gândirea modernă cunoscuse alternativa dintre raționalism dogmatic și scepticism, amândouă variante ale raționalității „forte”; propu-nea totul sau nimic. „Gândirea slăbită”, în schimb, deși nefiind sceptică, refuză
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Mai tîrziu, eram încîntat cînd în zilele de sărbătoare rîul se umplea cu ambarcațiuni de agrement, vase de croazieră, bărci cu vîsle, luntre, gabare și vaporașe, șlepuri din lemn și fier, șalupe elegante, remorchere și orice mai poate pluti sau naviga, toate împodobite și pline cu oameni voioși, rîzînd și țipînd din nimic, doar pentru că soarele strălucește și ei nu simt pămîntul sub picioare, pentru bucuria nemărginită a unei zile frumoase, fără griji, petrecute pe rîu. Am ajuns să cunosc rîul
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
pentru transport. Pe șlepurile de lîngă mal, exuberanța lăsase loc unui altfel de petrecere, obosită și un pic chinuitoare, iar asistenții care au apucat carena bărcii noastre păreau aprinși după o zi de mîncat șuncă și băut brandy. Aveau să navigheze toată noaptea pentru a livra primele obiecte cluburilor, în dimineața următoare. În vreme ce ne strîngeam lucrurile, careva trecea și ne felicita ori ne făcea un compliment. Eram fericit pe de-a întregul. David ne-a arătat cum poate fi realizat un
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]