1,466 matches
-
Cristian Gava Copacul timpului Vremea foșnește leneș din ore și din zile, de parcă, într-o limbă neînțeleasă, ar vrea să îmi spună povestea sa: prima secundă a fost o sămânță aruncată pe solul arid, al eternității, din care a crescut copacul timpului, cu crengi de secole și cu ramuri de ani. Cobor pe trunchiul său, atingând pământul
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10790_a_12115]
-
pe rând foarte des rând pe rând depărtări și ispite Livrescă Dacă Unu și cu Doi mă Duc încet încet la Trei Parcă viața are-o noimă -Dar povestea cu Maitreyi? Semănatul și culesul, Totul are un temei, Până și neînțelesul -Dar povestea cu Maitreyi? Peste-a lumii omenire Au trecut și ani mai grei Decât sfânta ei menire -Dar povestea cu Maitreyi? Pe hotare cade bură Vine iarna, vrei, nu vrei Si de nimeni nu se-ndură -Dar povestea cu
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
de lumină. A doua, teologia prin negație, e numai locul lui Dumnezeu. Prezența însăși a lui Dumnezeu e mai presus decât aceasta. Prima și a doua treaptă de cunoaștere au o oarecare lumină în ele căci nu sunt cu totul neînțelese. A treia e un întuneric mai presus de aceste lumini dar un întuneric supraluminos, deoarece, pe de o parte, această lumină e mai neînțeleasă decât primele două trepte ale cunoașterii pe de alta, în ea e o cunoaștere mai bogată
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
a doua treaptă de cunoaștere au o oarecare lumină în ele căci nu sunt cu totul neînțelese. A treia e un întuneric mai presus de aceste lumini dar un întuneric supraluminos, deoarece, pe de o parte, această lumină e mai neînțeleasă decât primele două trepte ale cunoașterii pe de alta, în ea e o cunoaștere mai bogată, mai adâncă, mai nemijlocită a prezenței lui Dumnezeu<footnote Idem, notă explicativă, nr. 149, în Filocalia..., vol. VII, pp. 333-334. footnote>. Însă, Sfântul Grigorie
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
dumnezeiești, nu inventarea sau bănuirea ei cu ajutorul cugetării, cu închipuirea sau cu nălucirea. Apofaticul acesta e un plus nesfârșit, nu un minus față de cele cunoscute prin simțuri și prin rațiune. Nevăzutul nu e pur și simplu nevăzut. Nevăzutul e văzut; neînțelesul și necunoscutul sunt experiate mai intens decât cele văzute și cunoscute în planul celor create<footnote Idem, Cuvânt pentru cei ce se liniștesc cu evlavie..., p. 289. footnote>. 2. teologia negativă o putem înțelege și experia, unirea este negrăită și
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și necunoscutul sunt experiate mai intens decât cele văzute și cunoscute în planul celor create<footnote Idem, Cuvânt pentru cei ce se liniștesc cu evlavie..., p. 289. footnote>. 2. teologia negativă o putem înțelege și experia, unirea este negrăită și neînțeleasă chiar de cei ce o pătimesc; 3. numai cei îndumnezeiți au acces la ea<footnote Ibidem, cap. 35, p. 308. footnote>. Lumina se primește în m i n t e a c u r ă ț i t ă de
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de nesuportat. Trecea prin cele mai adânci suferințe ale conștiinței care greșește împotriva sfintei dragoste a lui Hristos”<footnote Arhim. Sofronie, „Din învățăturile Sfântului Siluan”, în „Epifania“, nr. 1, ian. febr., 1998, p. 11. footnote>. Astfel, Dumnezeu, într-un chip neînțeles nouă, i-a dat Sfântului Siluan să cunoască esența păcatului atât de adânc și de puternic, încât el simțea cum trăiește muncile iadului, aici, pe pământ, și în acest iad el striga la Dumnezeu, Îl ruga cu lacrimi și cu
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Cristian Gava Copacul timpului Vremea foșnește leneș din ore și din zile, de parcă, într-o limbă neînțeleasă, ar vrea să îmi spună povestea sa: prima secundă a fost o sămânță aruncată pe solul arid, al eternității, din care a crescut copacul timpului, cu crengi de secole și cu ramuri de ani. Cobor pe trunchiul său, atingând pământul
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10809_a_12134]
-
însă (surzi-nesurzi, muți-nemuți, orbi-neorbi) pentru toate-ale lumii acesteia cine va plăti nota la ceasul socotelii finale?! Noi (eu unul, cel puțin) n-avem cu ce, că am fost, suntem și vom fi mereu datornici pe vecie... DUMNEZEU (surdul, mutul, orbul, neînțelesul absolut) nici într-un caz n-are de unde (sărac lipit cerului cum îi) că EL nu plătește, el pedepsește, răsplătește! Între adevăruri În niște bălării de la marginea unui cimitir de țară, un adevăr gelos, stătea la pândă să pună gheara
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
Veniamin, unde personajele se confundă în umbra prăfoasă a decorului. Evadarea, nu numai că nu e posibilă, dar nici nu e dorită. Esmeralda, cea de a doua nuvelă din volum, tratează, devitalizînd, tema exotismului, îi reduce vraja la superficiale (și neînțelese) cărți poștale. Personajele sînt abulice, autiste, cu aparență fantomatică, viața e puțină și rigidă, îmbătrînită. Atracția inexplicabilă a Esmeraldei pentru leul de la circ nu duce la ruperi spectaculoase de ritm, ci la cîteva momente de pace, de pierdere a identității
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
morții cel din urmă!... Icoane, statui... Icoane, statui, Imagini rare în care apui Cu disperare Ca-ntr-un asfințit Al Tău, Părinte, Pe dealul sfințit De mai-nainte. Mă duci, mă mai duci Prin cețuri dese La rânduri de cruci Neînțelese... De ce m-ai făcut, Ori eu pe Tine? Eternule Mut Printre destine! De-ar fi să-nțeleg, De-ai înțelege! Cum pot să dezleg Această lege în care apui Cu disperare, Din ce-i, din ce nu-i, Din lumea
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
vânt, Ci calcă, peste lespezi încovo-iată, Înger pururi încătușat de pământ. Adâncu-i glas n-ajunge la stele... Brațele-i vântură cenușă și lut Presărându-le peste răni grele Dar Domnul a ales-o de la început. În ochii ei lucește, încă neînțeleasă, Lumina semnului Lui izbăvitor Și-a pus-o mai presus, crăiasă Și pildă, îngerilor tuturor. Ea nu știe... dar când somnul o doboară, În miezul nopții și-al tăcerii, Marii îngeri pe pământ coboară Și se pleacă de sărută picioarele
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
o recompensă pescărușii manevrează refluxul sub imobilitatea aparentă a cerurilor. Pretutindeni găsesc urma absenței mele dau tîrcoale aceleiași pietre spălată de flux caut intrarea. Lumina din pietre Fereastră deasupra mării lentă absorbție o depărtată nervozitate vibrează în înserare un principiu neînțeles experimentează cu mine viața un prea tîrziu stoarce din nori culorile asfințitului. Fugă de umbre spre nicăieri disperarea se dă la sine timpul cu ochi de leșie mă privește pînă-n plămîni îmi cercetez pe toate laturile inutilitatea îi pipăi pe
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
smuls conjunctural de jos, din postura de funcționar umil, anxios, inapt de decizie, așadar cu totul nepotrivit epocii și situației ivite, și pus să răspundă de organizarea unui ambițios combinat industrial. El nu rezistă în escaladarea excelenței impostoare, în fapt neînțelese, și revine la umilința și insignifianța comună, atât de potrivită și de omenească, în ceea ce-l privește. Al doilea pasaj, 1975, este tot un roman al industriei, pe structura anchetei. Aici sunt investigate accidentele de la un pasaj de cale ferată
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
că tocmai acum, apropiindu-mă de moarte, am pierdut orice capacitate de a accepta pe credo quia absurdum est. Și încerc - pe lângă clipe de panică - sentimentul de neputință resemnată, de încredere (tot intermitentă) că nu sunt vinovată, că Dumnezeul cel neînțeles și străin știe ce să facă cu mine...ť (21 decembrie 1991, miercuri). Dar această îndoială e repede dată la o parte de revelație: ŤSoare, camera inundată de lumină în cursul dimineții. Nimic fantomatic, deci. Și totuși, ridic capul, mă
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
sau a circumstanțelor elaborării -, dar care - în esență - va încerca să fie cât se poate de obiectiv, ne-eludând punctele de vedere tehnice. Bănuiesc chiar că, fără detalierea acestora, ultimele mele 4-5 lucrări în acest gen riscă să fie de neînțeles" (pag.5 ). Că este sau nu așa o va demonstra receptarea ulterioară a opusurilor lui Pascal Bentoiu, o receptare ca toate celelalte, cu un traiect abscons, extemptă oricăror canoane și criterii, având totodată toate șansele să fie încredințată unei bouteille
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
mari lipsește din costume, decorul primului tablou de curte este extrem de sobru (un fundal compact auriu, foarte înalt, cu aspect metalic apăsător, claustrant), iar descifrarea simbolurilor este mai curând la îndemâna adulților decât a copiilor. Și ceea ce ne-a părut de neînțeles a fost alegerea interpretei principale, cu un corp îndesat, scurt, vânjos, deloc avantajat de costumul care în mișcare îi dezvelea mereu o pulpă și o fesă sau alta, semănând mai curând cu un pampers pentru sugaci decât cu un veșmânt
Un basm pentru adulți by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7813_a_9138]
-
la el cîteva poezii confesive, transmițînd un ultim și sintetic mesaj. Astfel piesele Poetul, De voi muri, Unui cititor peste veacuri, Umbra, Menire, Post-mortem scot mai degrabă la iveală frustrările poetului care s-a considerat uneori (pînă și el!) un neînțeles. Nici o capodoperă, din păcate, printre aceste poezii îndelung meditate. O undă de inspirație veritabilă trece doar prin celebrul Post-mortem. „M-a părăsit azi lumea, ca și haina Uitată acolo-n cui, Și singur stau împărtășit cu taina Ce n-o
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
violet cu Lili (scenă amintind izbitor de Leda lui Michelangelo) privitorul-estet trece de la contemplare la empatie: "Simt cum îi frige tabla spatele, / pulpele, coastele, coatele ...". Să fie, totuși, Lili o ingenuă ca Florica din Zburătorul lui Heliade Rădulescu, cuprinsă de neînțelese chinuri ce-i aduc "vinețele" pe sîn și îi smulg confesiuni delirante : "Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc" sau, mai degrabă, o cochetă cu temperament aguichant trecută deja, generic, în rîndul curtezanelor ? Numele ei poate fi derivat, deopotrivă
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
John se simte atras (impuls reciproc) de Katy, soția lui Henry (mult mai tînără decît savantul - aflat la al doilea mariaj), pe de alta, el trezește interesul (cumva obsesional) al fiicei profesorului, Ruth, în vîrstă de cincisprezece ani (o artistă neînțeleasă, respinsă anterior de un jucător de fotbal, de care s-a îndrăgostit nebunește). Maartens - captiv în lumea formulelor - e mai degrabă opac la aceste complicații emoționale. Își dezvăluie totuși, la rîndul lui, un bizar handicap psihologic: este dependent de prezența
O inițiere psihedelică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7416_a_8741]
-
poate presupune că Stanley Kubrick face parte dintre acei artiști care influențează mai mult după moarte decît în timpul vieții, si a caror importantă va crește în secolul viitor. Pînă atunci, Kubrick rămîne unul dintre cineaștii majori - dar de multe ori neînțeleși -, ai secolului nostru. Unul dintre puținii care au reușit să învingă Hollywood-ul (chiar dacă părăsindu-l, în anii ^60, si exilîndu-se în Anglia), unul dintre fericiții care au reușit să-și cîștige o reală independență financiară (Kubrick avea, pe lîngă altele
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
risc de suicid, care au apelat la specialișii Telefonului Copilului, ajungându-se la 40 astfel de cazuri. "Consilierea psihologică a înregistrat o creștere de 46,75 la sută față de anul 2009, în situații în care copiii se simțeau singuri, triști, neînțeleși, neglijați, discriminați, respinși. Nevoia tot mai mare pentru serviciile pe care Asociația Telefonul Copilului le oferă deopotrivă copiilor și părinților ne determină în anul 2011 să extindem programul de lucru până la miezul nopții, de luni până duminică, ceea ce înseamnă mai
Abuzul sexual asupra copilului a crescut în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/27420_a_28745]
-
eternă nu este de fel, ci de grad: „S-asamăn între-olaltă viață și cu moarte”. Gândită, viața este complicată. Bogăția ei și perfectibilitatea se răsfrâng asupra morții ca ipostază secventă. Cum „lumea gândirei e o lume sfărâmată” o dată cu ceasul morții, „cifra neînțeleasă” nu poate spera dezlegare în afara uniunii dintre trup și suflet, singura prin care ceva este. Ca la Lucretius, moartea își pierde relevanța, dat fiind că mintea e muritoare: „La nimic reduce moartea cifra vieții cea obscură”. „Potrivit concepției noastre despre
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
unor probleme speciale spre spațiul deschis și vast al filozofiei. În întîmpinarea cititorului său, Mircea Dumitru prezintă clar și sistematic cadrul general al celor opt probleme discutate. În "Cuvîntul înainte", care precedă intrarea în labirint, el explicitează, ca să nu rămînă neînțelese, gîndul unificator al tuturor acestor demersuri, altminteri separate, bine compartimentate. Acest gînd nu este altul decît acela al legăturii excepționale între o anumită filozofie - numită îndeobște filozofie analitică - și logică. Legătură într-adevăr excepțională, fiindcă împreună s-au născut și
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
în admirația umilă față de Spiritul infinit superior care se revelă în puținul pe care noi, cu gândirea noastră slabă și efemeră, putem să îl înțelegem din realitate. Moralitatea are o maximă importanță pentru noi, nu pentru Dumnezeu"; ,Cel mai de neînțeles lucru privind Universul este că el poate fi înțeles". Cu ocazia aniversării a 50 de ani, Albert Einstein primea de la Sigmund Freud o felicitare în care părintele psihanalizei i se adresa cu formula ,norocosul" (Sie Glücklicher), cuvânt care nu a
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]