1,317 matches
-
care lăuda și admira execuțiile pare mai curând o cochetărie sau are pecetea de cruzime a veacului său ? Răzbunarea nefericirii, poate, spaimă de moarte, dorința de-a trăi sau a supraviețui ? Ar fi confortabil să-l imaginăm pe bătrânul pictor neîncrezător sau, mai bine, nepăsător față de posteritate, mulțumit cu bucuria de-a fi muncit cu plăcere și de-a fi lăsat semne ale trecerii sale. Bătrân, zăvorât în arta și bătrânețea lui... Ar fi fericit să afle că timpul nu i-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să nu pătrundă urmă de lumină. Digurile de piatră avansează mult în mare, izbite de lava uleioasă și grea. Pietre reci și umede. — Măreție, măreția ta ! Măreția n-are nevoie de cuvinte. Cei vechi te-au ales pivot al calendarului. Neîncrezători în uniformitatea și permanența soarelui. Te schimbi doar pentru a tutela schimbările sufletului nostru slab. Capul alb al asinului nu mai luminează cerul. Se aud totuși sfintele copite... Calcă în străchini, calcă în străchini, repetă somnambulul, bolborosind, cu privirea între
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
oploși lângă sobă, fără a-l pierde din ochi, parcă ar fi fost fermecată. De altfel și Apostol, mâncând, o privea pe furiș, întîi cu curiozitate nerăbdătoare, apoi cu un neînțeles sentiment de duioșie. A fost totdeauna timid cu femeile, neîncrezător și neîndemînatic. Mai ales îi era rușine pentru că niciodată nu știa ce să vorbească cu ele. Chiar Marta, și chiar după ce s-au logodit, îl încurca de multe ori, de se roșea ca o fecioară. De-abia uniforma și războiul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
trebuie să mintă. Mai-Baka păru că se liniștește. Căzu pe gânduri. Deodată însă întrebă, sărind în picioare: - Ce arme au? Auta, tu ai văzut armele lor? - N-au arme, Mai-Baka. Nu le trebuie arme: sunt oameni pașnici. Mai-Baka îl privi neîncrezător și mirat: - Dar cu ce se apără? Cum vînează? - Nu vânează... mănâncă numai... legume și poame. De apărare n-au nevoie: sunt blajini, nimeni nu le face nimic. Mai-Baka se mai gândi un răstimp, apoi spuse: - Atunci sunt vrăjitori! - Da
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și recomandându-i să-l ducă la un medic, ceea ce ea știa că este greu de realizat. Doar că, din dragoste pentru Oana, el ar putea-o face, se gândi mama lui. Eugen nu avea nici prieteni, fiind susceptibil și neîncrezător, dar în schimb adora compania Oanei, în preajma căreia simțea un fel de siguranță. Oana îl iubea, uneori făcându-l să zâmbească, un zâmbet amestecat cu tristețe dar care dădea un anumit farmec chipului său. Atunci ea îl adora, sperând că
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
o inexplicabilă neîncredere în curier, ordinul transmis de mareșalul Antonescu: “Români, vă ordon, treceți Prutul!“. În seara zilei de 21 iunie 1941, după discuții cu camarazii din alte unități, transmise ordinul încheietorului său de pluton, un plutonier T.R., și el neîncrezător în veridicitatea ordinului. Până atunci circulaseră zvonuri despre o eventuală recucerire a Basarabiei, însă zvonurile tot zvonuri erau. Soldații, rupți de lângă ai lor, interpretau diferit situația. Cei tineri ziceau: “Dacă tot am fost aduși în armată, decât să ne mănânce
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Ne uităm la cei din jurul nostru. Fac poricine dintre voi Într-o luptă cinstită! Puțoi căcănari de rahat! mârâi eu la ei. Ne putem da seama că am nimerit-o la fix În psihologia lor de bulangii. Sunt șocați. Râzând neîncrezători, dar surprinși. Știu că o să aibă de muncit pentru ce credeau a fi floare la ureche. O să trebuiască să se pună Într-un fel În pericol. Le-am spart codul de rahat și Îi provocăm ca să ne dovedim nouă Înșine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
are voință iar societatea actuală a creat o generație consumatoare de mass media, copilul monstru, copilul fără copilărie”. Unii autori scriu despre copilăria lor ca fiind o fantezie romantică, alții consideră că această copilărie nu este atribuită societății actuale, fiind neîncrezători în energia și abilitatea adolescenților pentru o socializare constructivă. Buchner în 1990 descrie 4 schimbări în stadiile copilăriei. El arată că noua generație devine independentă mai repede, legăturile familiale sunt mai moderate, stilurile educaționale sunt mai liberale, dar totuși copilul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de peste 80% (8-10% dintre cei chestionați refuză să răspundă, pe lângă eventuala incapacitate de a răspunde a celor cuprinși în eșantion). Nu se pot trage concluzii nete privind disponibilitatea oamenilor de a răspunde, în general (unii refuză să răspundă fiindcă sunt neîncrezători în rezultatele cercetării, în cercetători, fiindcă întrebările le "sfredelesc ființa", fiindcă sunt lipsiți de interes, sceptici, apatici etc.). Este importantă imaginea rostului cercetărilor sociologice și a rezultatelor acestora în ochii categoriilor de public. Cercetările dubioase, îndoielnice, prost desfășurate, tendențioase, pot
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
deja convinși. Nu este verosimil faptul că Medeea își omoară copiii, că Clitemnestra își asasinează soțul, că Oreste își ucide mama cu pumnalul, dar acest lucru este spus de istorie, și reprezentarea acestor mari crime nu găsește niciun fel de neîncrezători. Nu este nici adevărat și nici verosimil ca Andromeda, expusă unui monstru marin, să fi fost scutită de acest pericol de un cavaler zburător, care avea aripi la picioare, dar este o ficțiune pe care Antichitatea a primit-o și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o mulțime de oameni la Amabank ar vorbi o mulțime de limbi străine. De data asta, privirea lui Cormac îi trădă iritarea. — Vrei slujba asta sau nu? — Nu în mod special, zise Darcey. Sunt mulțumită acolo unde sunt. O privi neîncrezător. —Mulțumită să-ți folosești doar o treime din creier? Să câștigi o treime din cât ai putea? Fusese ca o întoarcere în trecut. Numai atunci i se mai spusese că își folosea doar o optime din creier. Se săturase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nunta noastră. Dacă vii, ești invitată și la cina din ajun. Găsești detaliile în plic. În stil foarte american, dar știi tu cum e! Și, desigur, poți să aduci pe oricine ai avea în viața ta acum. Darcey se holbă neîncrezătoare la felicitare. Apoi deschise al doilea plic. Era o invitație. După atâta vreme, facem în sfârșit pasul cel mare, scria. Și vă invităm din vreme să veniți la nunta noastră. Cele două nume erau tipărite cu litere argintii înclinate. Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
răspunse Nieve cu ciudă. La facultate am făcut comerț, nu mă pricep la dactilografiat. —Daniel Weston se descurca de minune cu tastatura, o anunță Max calm. Sper să te ridici și tu la standardele lui. —Daniel? Se uită la el neîncrezătoare. Asistentul tău personal a fost un tip? Eu credeam că e cineva pe nume Samantha Brooks. Sam e organizatorul programului meu de lucru, îi spuse Max. Se ocupă de toate întâlnirile mele și, desigur, colaborează cu asistentul meu personal. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fiecare. Tocmai sublinia o posibilă greșeală într-un contract din America de Sud, când Max intră din nou în birou. O privi mirat. Tot aici ești? — Am niște chestii de făcut, spuse. Aveai dreptate, Max. Trebuie să muncesc mai mult. Max ridică neîncrezător din sprânceană. Serios, zâmbi ea. Atunci când am să-ncep să-mi valorific eforturile, n-o să mai ai nici o scuză să nu-mi crești simțitor salariul. Max râse. — Atunci, poftim. Am mâine o întâlnire cu tipii ăștia despre proiectele lor de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cauți fericirea acolo unde nu e. Și în final am depășit criza cu bine. Cu toate că încă mi-e teamă să nu decopere cineva de la management că sunt țicnită. —Ai avut și circumstanțe atenuante, observă Anna. —Hai, fii serioasă! exclamă Darcey neîncrezătoare. O mulțime de fete au relații care o sfârșesc rău și nu se mărită din cauza asta cu primul bărbat disponibil pe care-l văd. Și mai multe fete se mărită, dar nu își bănuiesc soții că le înșală cu fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
descoperit a doua zi dimineață, adăugă Neil. N-ar fi fost prea încurajator pentru angajați. Darcey râse, iar mobilul lui Neil începu să sune. — Mă iertați, zise el ridicându-se de la masă. Darcey se întoarse spre Anna cu o expresie neîncrezătoare. — Aveați ceva de discutat legat de serviciu? întrebă. La bar? Luni-seara? — Hei, mie-mi place să nu fiu așa țeapănă, zâmbi Anna. Și lui la fel. Apoi privind-o pe Darcey drept în ochi: Am avut dreptate în legătură cu el. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
absent și apoi se uită la ea curios. —Vorbești serios? întrebă. — În legătură cu ce? Că însemn ceva pentru tine. Ai spus că nu te prefaci că nu însemn ceva. Vasăzică însemn? —Zău așa, Neil, doar te-am iubit odată. O privi neîncrezător. — Parcă spuneai că nu m-ai iubit niciodată cu adevărat. Știi ce vreau să zic. Își ciupi rădăcina nasului. Am crezut că te iubesc. M-am înșelat. Știu. Dar asta nu înseamnă că nu te... că nu te-am... la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Glasul lui Stephen deveni dintr-odată mai aspru. Fiica mea înseamnă enorm pentru mine. Enorm. E isteață și descurcăreață și a obținut totul prin forțe proprii. Și dacă faci ceva - orice - care să o rănească, te omor. Aidan îl privi neîncrezător. —E o fată sensibilă, continuă Stephen. Știu că pare puțin dură, câteodată, dar nu e așa de puternică pe cât vrea să arate. Când mi-am pierdut slujba, a venit la mine și mi-a spus că nu mai avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Când Minette îi spusese în dimineața aceea (ultima zi a lui Darcey în Galway; se întorcea la Dublin a doua zi cu cel mai devreme tren) că trebuia să se întoarcă la castel pentru că își pierduse rujul, Darcey o privise neîncrezătoare și o întrebase dacă nu cumva era doar o scuză ca să-l vadă din nou pe Malachy Finan. — Nu, zise Minette cu sinceritate. Chiar l-am pierdut. Și era unul nou-nouț, marca Clarins, culoarea mea preferată. Așa că vreau să verific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Ce-i cu Ennco? —Mike Horgan tocmai a fost arestat, zise Aidan. Prețul acțiunilor s-a prăbușit. A apărut la știri. —Ce? Ar fi trebuit să fie o exclamație, dar de-abia avu puterea unei șoapte. Glasul lu Nieve era neîncrezător. — Am văzut la televizor, zise Darcey. —Există vreun televizor în restaurant? întrebă Nieve cu voce slabă. Nu, dar este în barul de alături. —Vreau să văd cu ochii mei, rosti Nieve cu un glas mai puternic. Probabil că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că se îndrăgostise și-așa de ea). Însă fraudă? Înșelăciune? Nu putea s-o creadă în stare de așa ceva. —Și la școală încălca regulile, observă Rosa. Nu copia la examene? Darcey se încruntă. — Nu, nu copia. Fii serioasă! exclamă Rosa neîncrezătoare. De câte ori lua note mai bune decât tine? Își făcea copiuțe pe bancă folosind un ac. — Nici vorbă, stărui Darcey. —Toată lumea știa că așa face, zise și Carol. Nu-mi vine să cred că tu nu erai la curent, Darcey. Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
tot timpul, dar îți jur că nu trișa. Sigur, avea tot felul de metode ca să țină minte diverse lucruri. Inventa poezioare ca să memoreze formule sau date și-așa mai departe. Dar nu trișa niciodată. Rosa și Carol își aruncară priviri neîncrezătoare. —Era foarte isteață, continuă Darcey. Și avea doar ghinionul că eu țineam mai bine minte lucrurile și că eram mai bună la examene; în oricare altă clasă, ar fi fost prima tot timpul și nimeni - nici măcar tu, Rosa, sau tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
zi splendidă, remarcă atunci când Darcey intră și îi dădu bună dimineața, cu pletele ciufulite de un somn agitat. —Ai zice că da. Darcey o puse la curent pe mama sa cu evenimentele din seara precedentă, în timp ce aceasta făcea ochii mari, neîncrezătoare. Nu vreau să cred că are vreo legătură cu ce s-a întâmplat, zise Minette într-un sfârșit. Dar, știi, nu m-aș mira deloc. Nieve a fost întotdeauna o tipă amorală. — Nu prea a respectat regulile, se învoi Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
i se puse un nod în gât. — Însă el nu și-a dorit-o niciodată, spuse ea. Și, Nieve, nici eu nu mi-am dorit-o de fapt. Sunt ani buni de când nu mi-o mai doresc. Serios? vorbi Nieve neîncrezătoare. —A trecut mult de-atunci, o asigură Darcey. Suntem alți oameni acum. Nieve rămase tăcută. —Mă urăște? întrebă ea în sfârșit. — Nu. — Ar trebui să mă urască. I-am distrus viața și mi-am distrus-o și pe a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că nu s-ar întâmpla niciodată așa ceva, zise Darcey. —Dar tu încă... Darcey clătină din cap. Îmi pare bine că l-am întâlnit din nou, spuse ea. Mi-a arătat cât de puțin mai contează lucrurile astea. Nieve încă părea neîncrezătoare. — Și acum ce aveți de gând să faceți? întrebă repede Darcey. —Mâine ne întoarcem în State, îi zise Nieve. Există o mulțime de probleme de rezolvat. Trebuie să vorbesc cu autoritățile despre înșelătoria lui Mike. Nu a fost vina mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]