1,175 matches
-
era departe de "delirul" său. Era o minunăție, un fel de "izgonirea din rai" cu detalii, cu o Evă care, "ieșind pe poarta raiului", sfida cu sînii săi opulenți și provocatori. Un Adam cu toate cele blegite rău de tot, necăjit și departe de a fi dornic de sex. Scena șoca, fascina și înfricoșa. Calvarul omului pe pămînt începuse! Șarpele încolăcit pe măr, grădina de vis care trebuia părăsită... dar opera era gata și nu prea, încă se mai lucra la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se duce la pat și se culcă la loc. Și apa mea? țipă Raul. Nu mai este, răspunde Marilu cu satisfacție. Raul aproape plînge. Imaginează torturi, sadism, bestialitate, sînge și oase rupte. Adoarme și prin somn oftează, ca un om necăjit ce este. Nganga* pentru finul meu Cînd am citit că finuțul meu mă face ipochimen, am simțit o enormă supărare în "organism" și am luat drumul spre Havana Veche. De inimă rea, vorbeam singur pe stradă și lumea se uita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dușman apoi. Dar în perioada cît am fost umăr la umăr eram puternici, eram o forță, eram niște oameni de care se vorbea numai de bine. Apoi el a devenit un rătăcit, un tîrîie picioare prin politică și un om necăjit. Îmi era milă de el și îmi era silă de gestul meu de acum. În fond, și ce dacă m-a făcut ipochimen? Ce, am murit din asta? De fapt, în grecește, cuvîntul ăsta nici nu-i o insultă. Merg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
datul foc. În sfîrșit, un mijloc la fel de atroce, este înghițitul sodei caustice, acidului clorhidric și altor derivate ale acestor produse. Sinuciderile nu sînt mai frecvente în Cuba decît în România, iar cauzele sînt aceleași. Numai că nu toți oamenii disperați, necăjiți, chinuiți, înșelați în amor, recurg la sinucidere. Unii au caractere foarte puternice și găsesc alte soluții pentru disperarea lor. În Cuba, divorțul se obține foarte ușor. Unul dintre soți se duce la un fel de notar, declară că se desparte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în comuna Badeuti, nu mai prezenta încredere, fratele era la scoala, la Cooperație iar eu am ramas al nimănui. M-am gândit că trebuie să fac ceva ca să-mi câștig existența, nu puteam stă pe spatele mamei care era destul de necăjita. Singura soluție la îndemână a fot să fac școală de șoferi de 3 luni « Drum Nou » din Rădăuți, în toamna anului 1952. Țin minte că într-o ședință cineva m-a propus secretar al organizației UTM pe școală iar când
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
Ce nu știe Cristi e că l’am considerat tot un loc, căci sărac În energie era atunci, adică pe placul meu. Cine are nevoie de „căldura de pisică“, bună la fel de fel de metehne, trebuie doar să aciuieze o pisică necăjită și s’o convingă - o face singură! - să se covrigească pe locul dureros. Va atribui rezultatul unui miracol pe care nici chiar Hercule de la Băi nu-l poate Înfăptui; dar e doar o chestiune de ecologie. Închei suita episoadelor În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În cârdășie cu restul neamului ciupercesc furnizând, celorlalte dar și sieși, hoituri proaspete? Acelea ale necumpătaților... „Meridian“, 19 aprilie 2002, ora 12,45 52. Divin Nu sunt câtuși de puțin privilegiat, chiar dacă microfonul dă această aparență. Sunt chiar un pisic necăjit: Chiar de paști am să fiu obligat să-mi câștig existența ca de obicei, vânând, deși sunt expert În a-mi Însuși o ciosvârtă de miel. Dar așa ceva n’am găsit niciodată pe la Cristi prin bucătărie. Alți congeneri... Miau Nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
știi de nu-i sub tensiune și una, două, curentul te trăznește și una două dă cu dumneata de pământ !» - « D’apoi cum vine asta ?, să dea cu mine de pământ ? Și încă la mine-n casă ?» Verde de Paris Necăjit și înegurat, Ion vine la Gheorghe și-l întreabă : - «Măi Gheo, oare ce-ai dat tu vacii tale de-o beut când ți-o fo’ beteagă ?» - «D-apoi ce să-i dau mă Ioa, i-am dat o cană de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și voinici pe care a condus-o vreme de apropape 20 de ani, trecând ca vântul din Țara Românească în Transilvania și tot așa din Transilvania în Țara Românească, ca să-i prade pe ciocoi și să-i ajute pe cei necăjiți, împilați de îmbogățiții de peste noapte și de administrația de stat coruptă de atunci, ca din mai toate vremurile, de altfel. Se spune că ar fi luat parte cu ceata lui la revolta țăranilor din 1907, fiind arestat și întemnițat în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se înfășoară picioarele pentru a încălța opinci sau cizme oblicit găsit cu greu, dibuit oblâncit om, aruncat la pămînt oborât doborât obrintit infectat ocoș isteț, spiritual, șmecher odrăjdii scule, unelte specifice unui anumit meșteșug opărit ars cu apă fiartă, supărat, necăjit opinci încălțări rudimentare din piele sau din cauciuc otâncit ridicat prin contrabalansare cu un obiect greu P pancove mâncare deosebită, dulce, de sărbători patică farmacie pălan gard păpuci bocanci păpuci de box ghete pănură stofă groasă din lână părușcă păr
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
generozitate (G.M. Zamfirescu l-a cules de pe drum pe Bogdan Amaru, abia ieșit din sanatoriu și l-a găzduit în cămăruța lui din podul teatrului, Sadoveanu l-a recuperat pe "dezamăgitul" Panait Istrati "vino la mine, la Iași, bre, omule necăjit..." Sandu Teleajen l-a debutat pe banii lui pe G. Lesnea etc. etc.) înțelegem cum și de ce s-a organizat, în 1931, conferința "Despre prietenie", cu participarea lui Topârceanu, Sadoveanu, Demostene Botez, I.I. Mironescu, Panait Istrati, Otilia Cazimir, Gr. T.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
închise în câte-o șandrama, lângă grajdul vitelor, nu găseau decât târle goale și se-ntorceau cu coada între picioare. În serile lungi de iarnă, bunica stând până târziu la tors, mai chema într-ajutor pe două vecine, singure și necăjite, două fete bătrâne din capătul uliței, Leonora și Profira, care veneau bucuroase ca la un fel de clacă, la un ceas de taifas; și mai mult povesteau decât torceau, apoi târziu, când se-ntorceau la bordeiul lor, se căpătau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Ioniță Vodă Sturza, alte tulburări, cu un caracter mult mai grav, au zguduit Țara Moldovei. Stăpânit de idealul neamului său, Mitropolitul Veniamin Costache... a fost un vizionar al Marilor Uniri.. un premergător al mișcării pașoptiste.. Iată ce spunea: „... Neamul nostru necăjit și oropsit, sfârtecat și împrăștiat subt stăpâniri străine, va ajunge cândva o zi a răscumpărării, când se va întregi și va porni unit pe căile viitorimii, pentru a-și împlini solia pe care i-a hărăzit-o Dumnezeu..”. .. Bucuriile și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Înfrângerea aceasta, obosiți și plictisiți de vieața lor zbuciumată, ispitiți poate și prin clima și prin rodnicia pământului se răspândiră, formând grupuri mici sau mici triburi, În Basarabia mai Întâiu și mai pe urmă În Moldova și Munteniaunde de grab necăjiți și urmăriți fugiră spre munți. Alții se duseră În Boemia, Ungaria și Germania, Îndeletnicindu-se cu industria. Totuș fiind harnici și gata la lucru, câțiva boeri le Îngăduiră să șeadă pe moșie, dând ca răsplată un număr oarecare de zile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Ancheta noastră, SC, 32, nr. 6642 v .1982, 2., [226] POPOVICI, VICTORIA, Istoria învățământului din Oltenia [vol. II, de Nicolae Andrei și Gh. Pârnuță, Craiova, 1981], RPed, 31, nr.,1982, 64. [227] PREDA, NINA, Aspecte ale predării textului Un om necăjit de Mihail Sadoveanu, LL, nr. l, 1982, 123 129. [228] Preocupări didactice. Culegere selectivă din rezumatele comunicărilor susținute la sesiunea metodico-științifică a cadrelor didactice. Piatra Neamț, [f.e.], 1982, 99 p. (ISJ. Neamț. CJPD) [229] Prestigioasă reuniune filologică. [Simpozionul național “Teoria
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
va ține cont de originalitatea folosirii cuvintelor și propozițiilor. c) Compuneri cu subiecte date Elevii dezvoltă subiectul scris la tablă sau prezentat În manual. Îndrumările Învățătorului, În acest caz, sunt indispensabile. Exemplu: "Bătrânul și moartea" Subiectul pe scurt: "Un batran, necăjit că n-a putut să ridice o legătură de lemne, și-a chemat moartea. Cand a vazut-o, s-a speriat și a rugat-o să-l ajute să ridice lemnele." (după Anton Pann) Dezvoltă subiectul dat ajutandu-te de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
inapoi. Când au ajuns, puii de coțofană erau morți, călcați În picioare de puii vulturului. Coțofana plângea și se tânguia, dar nimeni nu era de vină decât ea. Vulturul și-a luat puii și a plecat, iar coțofana a rămas necăjita la cuibul ei. Iosip Adriana - cls. a IlI-a E O faptă bună Plouă tare. Mihăiță merge grăbit spre casă. În fața lui un bătrân Își șterge ochelarii. Dar cineva a lăsat pe jos o coaja de mar. Deodată........ bătrânul alunecă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
uit și cred că n-am să uit niciodată momentul când am intrat prima dată În casă la ucraineanca aia care mi-a dat cana cu lapte și bucata de pâine. Și acum, dacă Întâlnesc În oraș un copil mai necăjit, Îi dau Întotdeauna un bănuț. Dacă vin la ușă și sună, le dau imediat ceva de mâncare. Îmi amintesc de chestiile astea groaznice. În ’89, Înainte de Revoluție, am descoperit adresa vărului care a făcut armata la ruși. Era la Dubăsari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
malul ăsta, În Moghilev. Deci eu mă mai luam după copii - nu aveam eu experiența lor, ei Înotau mai bine, dar știu că am zis că nu mă mai depărtez de mal. Asta a fost una din pățaniile unui copil necăjit. Altceva ce mai făceam? În livada aia de pomi mâncam mere. Probabil că laptele și fructele ne-au ajutat, că nici acum n-am boli, n-am suferit de lipsă de calciu sau altele. — Poate vă amintiți ce v-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Stimate și iubite domnule Eugen, Am făcut iar o comèdie, ori poantă, tot una-i! 316 De multe ori mă atrăgea viața și opera lui Ilie Mihăilescu, acel om dintr-o bucată, un generos și iubitor al celor mulți și necăjiți, un bun organizator și într același timp un om stăpânit de vraja muzicii instrumentale, având ca bază de pornire fluierașul și căruia îi va rămâne credincios până la moarte, reușind a merge mai departe, când el ajunge și flautist, ba, trebuie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prin părțile acestea spre Roman sau Piatra Neamț. Mi-a vorbit o doamnă în vârstă (78 ani) pe nume Natalia N. Horia din Tg. Lespezi astfel despre doctorul Iliescu: „A fost un doctor bun, priceput, ales, popular; credea celor bolnavi și necăjiți. Ne-a părut rău când a plecat de la noi (prin 1911-12). A plecat într-un post mai mare la Roman sau la Piatra Neamț. Acolo am auzit că lucra la descoperiri de leacuri noi și colabora cu alții în cadrul vestitei farmacii
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mâna PSD-iști și PD-L-iști, uitând pe cele rele, spunându-și unii altora: „Toți suntem români, mai mult sau mai puțin onești.” 13 august 2009 Ghimpele din talpă Motto: „Cri - cri - cri Toamnă gri, Tare-s mic și necăjit!” G. Topârceanu, Balada unui greier mic) Rău faceți voi, politicienii de toate culorile, de pe malurile Dâmboviței, că în loc să vă uitați la ce se întâmplă dincolo de Prut, în acea bucată de țară românească, voi vă țineți de fustele Elenei Udrea. Păi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
var, fără ciment), necesar a doua zi dimineața, până la sosirea comenzii de mortar marca M-25 (cu ciment). Lucram cu unul dintre salahori, țigan, cam de aceeași vârstă cu mine, 40-45 de ani, înalt, slab, cu o mină de om necăjit și, contrar așteptărilor, foarte scump la vorbă, pe care îl chema Nicolae. De-a lungul fațadei laboratorului fusese săpat un șanț de 0,6-0,7 metri și adânc de 1 metru, în care echipa de instalatori trebuia să pozeze niște
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dar insistă să plece acum. O.K.? — Poți să-mi pui la dispoziție mașina chiar acum? întrebă Hartley. Vorbea pe un ton aproape mânios. M-am uitat în jur și n-am văzut-o, adăugă Titus. Iar ea e foarte necăjită. — Nu-i nici un motiv să fie necăjită, am precizat eu. Am intrat în bucătărie și amândoi m-au urmat. N-ați vrea să luați cina? — Trebuie să plec, stărui Hartley. Întrevederea ei cu Titus, oricum o fi decurs, se terminase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
apoi ai alunecat în apă, ceea ce ți-a creat impresia că ai fost îmbrâncit. Erai cam băut, știi. {i doctorul zicea că se poate să rămâi cam buimăcit un timp, după toată povestea asta. Mă simțeam prea istovit și prea necăjit ca să mai continuu. Fusese o nebunie s-o pornesc atât de departe. — În ordine, Titus, să lăsăm lucrurile aici. Nu relata nimănui cele ce ți-a spus. Titus mă cercetă cu ochii lui înguști, de culoarea pietrei. — Vezi, jocul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]