3,901 matches
-
componenta sa privind calitatea legii, se susține că prevederile art. 1-5 din ordonanța de urgență criticată nu îndeplinesc cerințele de accesibilitate, claritate și previzibilitate, dat fiind faptul că art. 1 alin. (9) din același act normativ cuprinde reglementări ambigue și neclare privind conținutul hubului financiar, precum și rolul și competențele entităților implicate, respectiv Regia Autonomă „Rasirom“ și Serviciul Român de Informații. Se mai susține că prevederile referitoare la validarea soluțiilor tehnice de securitate de către „Rasirom“ și mecanismele de interconectare securizată
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
admisibilă, impunându-se unele precizări asupra conținutului primei întrebări a sesizării, potrivit celor expuse în continuare. ... 65. Astfel, în legătură cu prima întrebare formulată de instanța de trimitere, se reține că aceasta nu se limitează la interpretarea unor norme apreciate neclare, ci tinde inclusiv la dezlegarea unor chestiuni de fapt, relevante pentru soluționarea litigiului cu care a fost sesizată. ... 66. În acest sens se constată că, pe lângă lămuririle referitoare la posibilitatea actualizării drepturilor salariale cu rata indicelui de inflație, instanța
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
la diferite acte emise în domeniul eticii judiciare, cum ar fi Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328 din 24 august 2005. Prin urmare, termenii din cuprinsul dispozițiilor legale criticate sunt confuzi, neclari și impreciși, motiv pentru care nu este posibilă anticiparea de către magistrați a conduitei pe care trebuie să o adopte pentru a nu fi sancționați disciplinar. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 4 aprilie 2017 prin
DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295892]
-
condițiile pentru definirea acesteia. Mai mult, se arată că în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 pot fi identificate mai multe „praguri“ la care se raportează condiția deținerii mijloacelor de existență, motiv pentru care sintagma anterior menționată este neclară. Se arată că, deși, cel mai probabil, dispozițiile legale criticate au în vedere condițiile referitoare la obținerea/prelungirea dreptului de lungă ședere, totuși acest aspect nu rezultă cu suficientă claritate din modul acestora de redactare, motiv pentru care textul criticat încalcă
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
redactare, motiv pentru care textul criticat încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 6. De asemenea, se susține că sintagma „legislația privind regimul străinilor“, din cuprinsul art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 21/1991, are un conținut neclar, întrucât din categoria actelor normative ce reglementează regimul străinilor fac parte nu doar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, ci și Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
referire la art. 8 alin. (3)] din legea criticată, din perspectiva sintagmelor „potrivit prevederilor legale în vigoare“, „a depus eforturi deosebite“, „poate demonstra realizări remarcabile“, „implicare civică deosebită“, care conferă întregului alin. (3) al art. 8 anterior menționat un caracter neclar și imprevizibil, precum și dispozițiile art. I pct. 4 din legea analizată, cu referire la art. 8^1 din Legea nr. 21/1991 [identificate de autoarea sesizării ca „art. I pct. 3 cu referire la art. 8^1 din Legea nr. 21/1991“], din
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
I pct. 8 [cu referire la art. 12 alin. (3)] din legea criticată, în privința termenului „certitudine“. ... 14. Referitor la prevederile art. I pct. 15 [cu referire la art. 15 alin. (6)] din legea criticată, se susține că acestea sunt neclare, în condițiile în care din textele criticate nu rezultă care sunt criteriile potrivit cărora Comisia pentru cetățenie (denumită în continuare Comisie) stabilește conținutul și natura „informațiilor utile“ pentru a cita anumite persoane în vederea audierii. ... 15. Cu privire la dispozițiile
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
din legea criticată, potrivit cărora Comisia poate dispune efectuarea oricăror verificări care se impun, atunci când există îndoieli cu privire la autenticitatea înscrisurilor depuse de solicitant sau la veridicitatea datelor cuprinse în acestea, se susține că această soluție legislativă este neclară și lipsită de previzibilitate, aspect de natură să conducă la aplicarea sa neunitară, în lipsa unor elemente determinate sau determinabile stabilite la nivel normativ. ... 16. Cu privire la dispozițiile art. I pct. 21 [cu referire la art. 19^1 alin. (4
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
în funcție de ce criterii se poate stabili care sunt datele ce pot fi apreciate ca fiind pertinente. ... 18. În ceea ce privește dispozițiile art. XIV alin. (3) din legea criticată, se susține că soluția legislativă prevăzută de acestea este neclară întrucât, conform textelor criticate, nu poate fi determinat conținutul „elementelor care nasc îndoieli“ cu privire la autenticitatea actelor care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei române. ... 19. Se conchide că, deși, în aparență
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
cererii. ... 37. Cât privește critica adusă soluției propuse la art. I pct. 17 din lege, cu referire la art. 16 alin. (6) din Legea nr. 21/1991, potrivit căreia „Comisia poate dispune efectuarea oricăror verificări care se impun“, apreciată ca fiind „neclară și lipsită de previzibilitate, aspect de natură să conducă la aplicare neunitară, în lipsa unor elemente determinate sau determinabile stabilite la nivel normativ“, se arată că norma nu cuprinde o listă exhaustivă a verificărilor permise și posibile, ce pot fi
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
hotărâri date în prima și ultima instanță pentru cazul unei judecăți greșite bazate pe o eroare materială. ... 15. Se mai arată că sintagma „erori materiale“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate nu este definită, deficiența redacțională conferind normei juridice un caracter neclar, imprecis și imprevizibil. Legislația nu definește termenul din care să poată fi extrase categoriile de erori de justiție ce pot fi considerate erori materiale ce se pot comite și nici nu definește minim sintagma criticată. ... 16. Referitor la prevederile art.
DECIZIA nr. 447 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295881]
-
mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai
DECIZIA nr. 447 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295881]
-
este necesară o singură inspecție vizuală în cursul acestei perioade. Eșantionare și testare Eșantionarea și testarea se efectuează dacă simptomele de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus, Tomato black ring virus și Tomato ringspot virus sunt neclare la o inspecție vizuală. Eșantionarea și testarea se efectuează în caz de îndoieli în ceea ce privește prezența ORNC-urilor enumerate în anexele I și II, altele decât Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus, Tomato black
ORDIN nr. 92 din 7 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295749]
-
Inspecție vizuală Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eșantionare și testare Eșantionarea și testarea se efectuează dacă simptomele de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus, Tomato black ring virus și Tomato ringspot virus sunt neclare la o inspecție vizuală. Eșantionarea și testarea se efectuează în caz de îndoieli în ceea ce privește prezența ORNC-urilor enumerate în anexele I și II, altele decât Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus, Tomato black
ORDIN nr. 92 din 7 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295749]
-
Inspecție vizuală Inspecțiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eșantionare și testare Eșantionarea și testarea se efectuează dacă simptomele de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus, Tomato black ring virus și Tomato ringspot virus sunt neclare la o inspecție vizuală. Eșantionarea și testarea se efectuează în caz de îndoieli în ceea ce privește prezența ORNC-urilor enumerate în anexele I și II, altele decât Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus, Tomato black
ORDIN nr. 92 din 7 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295749]
-
apte a declanșa mecanismul de unificare a practicii judiciare. ... 50. În lipsa unei definiții legale a sintagmei „chestiune de drept“, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că obiectul procedurii este reprezentat de o normă legală incompletă ori neclară, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice. Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
a declarării neconstituționale a actului normativ de abrogare a dispozițiilor legale prin care au fost recunoscute. ... 54. În aceste condiții, problema de drept supusă interpretării nu ridică o veritabilă dificultate, dispozițiile legale anterior evocate nefiind nici lacunare, nici incomplete, nici neclare. ... 55. Ele se regăsesc în capitolul II („Executarea silită a obligațiilor“) din titlul V („Executarea obligațiilor“) al cărții a V-a („Despre obligații“) din Codul civil; așadar, își găsesc aplicarea în materia răspunderii civile, contractuale sau delictuale. ... 56. Interpretarea textelor
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secția civilă se constată că nu este îndeplinită cea de-a treia condiție de admisibilitate. ... 63. Definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 68. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de interpretarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală la
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
al problemei de drept cu care a fost sesizată. Chiar dacă chestiunea de drept are legătură cu dezlegarea cauzei, dar ea nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă și reală problemă de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii și potențial generatoare de practică neunitară, declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare nu este necesară în această ipoteză. ... 45. În acest cadru nu trebuie omisă cerința ca încheierea de sesizare să cuprindă motivele care susțin
DECIZIA nr. 34 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296350]
-
în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată. Astfel, acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite, dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare, ce depășește obligația generală a instanțelor de drept comun de interpretare a legii și aplicare a acesteia
DECIZIA nr. 34 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296350]
-
simplu demers de cercetare a cadrului normativ asociat în mod direct problemei cu care a fost învestit judecătorul fondului, prin cererea de chemare în judecată, permite identificarea dispozițiilor aplicabile, iar conținutul lor normativ nu se prezintă ca fiind incomplet sau neclar ori susceptibil de interpretări contradictorii, lipsind așadar potențialul de a genera practică neunitară. ... 64. În procedura dezlegării unei chestiuni de drept, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, inclusiv în cazul sesizărilor formulate în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a
DECIZIA nr. 34 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296350]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dan Laurian Elvireanu într-o cauză aflată în procedura camerei preliminare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neclare, imprecise și neprevizibile în ceea ce privește condițiile de regularitate a rechizitoriului, criteriile în funcție de care, în concret, trebuie efectuată verificarea regularității rechizitoriului, precum și legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale, obligațiile judecătorului de cameră preliminară în
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
de drept cu care a fost sesizată instanța supremă. Chiar dacă chestiunea de drept are legătură cu dezlegarea cauzei, dar ea nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă și reală problemă de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii și potențial generatoare de practică neunitară, declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare nu este necesară în această ipoteză. ... 39. Astfel, în legătură cu îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]