2,115 matches
-
precum în versurile: Păsările căutau meiul / și brusc erau de nea (Iarnă străveche, trad. MB). Autorul sublimează materialitatea prin eliminarea greutății obiectului (a referentului) care își pierde propriul contur și se contopește cu fundalul, devenind o umbră ușoară, evanescenta. Aură nedefinita, vaporasă și ambigua conferă astfel vorbelor calitatea de vag pentru a folosi un termen leopardian și afectează cuvântul și referentul deopotrivă, transmițând impresia că acestea se întrepătrund. Studiile dedicate conceptului de vag nu au o istorie îndelungată în lingvistică și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cel dintâi care a formulat conceptul lingvistic de vag, teoretizându-l în paginile culegerii Zibaldone și aplicându-l în propriile Canturi. Poetica cuvântului vag formulată de gânditorul romantic la începutul veacului al XIX-lea se bazează pe conceptul cheie de nedefinit, privit că ideal ce trebuie atins.262 Îl vago, după cum explică însuși scriitorul filolog, inseamna poetic în cel mai înalt grad (Zibaldone, 26). În sfera lui intra, în primul rând, utilizarea unor cuvinte imprecise, în al doilea, abilitatea cu care
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
să indice multiplicitate, varietate, mărime, lungime, lățime, vastitate.264 Printre termenii poetici menționați de Leopardi în Zibaldone se regăsesc: irrevocabile-irevocabil, irremediabile-iremediabil, deoarece trimite la idei nelimitate (Zibaldone, 1534); adjectivele lontano și antico-depărtat și antic pentru că dau naștere unor idei vaste, nedefinite și confuze (Zibaldone, 1789); posteri-urmași, posterità-posteritate, futuro-viitor, passato-trecut, eterno-etern, lungo-lung, morte-moarte, mortale-mortal, immortale-nemuritor și altele asemenea lor (Zibaldone, 1930); alto-înalt, altezza-înălțime (Zibaldone, 2350); romito-solitar, singuratic, solitudine-singurătate, silenzio-tăcere și imaginile pe care le trezesc în mintea receptorului (Zibaldone, 2629). Deși autorul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de cuvinte, de teme și motive predilecte de-a lungul celor două perioade de creație ale sicilianului. Revenind la cele trei componente ale poeticii vagului stabilite în Zibaldone de Leopardi amintim că cea dintâi este cuvântul ce trezește idei vaste, nedefinite, iar cea de-a doua este asocierea de termeni ce ține treaz intelectul receptorului, stimulat să umple spațiile de tăcere și să identifice la distanță legături între idei; în sfârșit, cea de a treia, la care ne vom referi în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
umple spațiile de tăcere și să identifice la distanță legături între idei; în sfârșit, cea de a treia, la care ne vom referi în cele ce urmează, constă într-un anumit mod de tratare a spațiului și timpului ficțiunii. Impresia nedefinita trezita de primele două este întărită de elaborarea cronotopului în sensul îndepărtării de momentul prezent și de spațiul apropiat: vagul, poeticul sunt legate indisolubil de amintire, explică Leopardi (Zibaldone, 4426), poeticitatea, într-un fel sau în altul, ține mereu de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
unde autorul alege formă de plural: venti. Pluralul, folosit de Leopardi și în alte poezii (epitetele interminati spazi și sovrumani silenzi din Infinitul) este un procedeu al poeticii cuvântului vag, formulate în Zibaldone și aplicate în versuri. Venti prin impresia nedefinita și vastă pe care o trezește în cititor se numără printre cuvintele vagi destinate să genereze o multitudine de idei. În poeziile quasimodiene toate ocurentele acestuia se prezintă la forma de singular. Cu aceeași impetuozitate regăsim vântul că suflu al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
arta verbului leopardian. Tehnică scriitoriceasca a cuvântului reificat, caracteristică autorului ermetic și explicată de Oreste Macrì în introducerea la volumul Poezii din 1938, este tributara, trebuie repetat, concepțiilor leopardiene despre verb; din ele, Quasimodo preia și caracteristicile de vag și nedefinit, fapt nesemnalat de cunoscutul exeget. Poetica cuvântului vag, formulată de Giacomo Leopardi cu un secol înainte de nașterea poetului din Modica, se baza pe conceptul-pivot de indefinit, propus drept ideal ce trebuie atins. Îl vago, cu sensul de poetic în cel
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Maurice Blanchot consideră că opera nu este nici definitivată, nici neterminată: ea este. Ceea ce orientează întregul sistem critic al lui Blanchot, conform opiniei exprimate de Leyla Perrone-Moisés, este visul originii: toate înțelesurile sunt aspirate de un centru situat într-o nedefinită primordialitate, opera este deschisă în sensul întoarcerii, către moarte sau liniște. Aceste trei orientări pot conduce la intertextualitate, însă va fi vorba despre trei tipuri de intertextualitate bine definite. Dialogismul lui Butor este constructiv, al lui Barthes este diseminant, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
imaginea etimologică a textului), cititorul ar fi fost ajutat de simțul tactil, pe când așa, infinitul îl inhibă. Lexia lui Barthes pare să fie o parte dintr-un întreg curgător și adânc, o secvență dintr-un tot infinit. Sunt neliniștitor de nedefinite: și întregul, și partea. Marc Eigeldinger (1987, 15) sistematizează cinci câmpuri intertextuale: o câmpul intertextual literar: roman, teatru, poezie, eseu; o câmpul literar artistic: elemente din pictură, gravură, sculptură și muzică prezente în pagina de literatură (ceea ce Georges Molinié va
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
europene și, ceea ce este și mai grav, pe o infatuare și o sfidare a tot ce este exotic și necunoscut sau, mai rău, neprofitabil. Toate aceste date sunt suficiente pentru a asigura o splendidă ratare a dialogului și pentru o nedefinită amânare a spiritului noului ‹‹Noului Umanism››, cel despre care Eliade a scris pagini revelatoare... Or, aceste Întâlniri sunt departe de a se epuiza doar În planurile amintite mai sus (politic, diplomatic, economic, financiar și militară. Ele continuă cu adevărat la
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
despre ele datorită poeților"39. Nu este acum spațiul pentru a prezenta (în replică scufundată în diacronia noțiunilor exegetice) concepția cunoscută a lui Aristotel cu privire la raportul istorie / poezie sau adevărat / veridic 40. Din antichitate și până în contemporaneitatea denumită (prin sintagma nedefinită temporal) a "zilelor noastre", romanul și nuvela istorică înseamnă neaparat că istoria preocupă în mod sistematic pe creatorul artist. Documentarea prelabilă a autorilor acestui tip de proză artistică este necesară și obligatorie. Altfel, evenimentul vechi servește ca decor, sau numai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la Blecher o semnificație narativă: scrisul este povestire, obiectele misterioase își recapătă înțelesul printr-o narațiune asupra istoriei lor115. Este important însă că scrisul este indescifrabil, de neînțeles, ba chiar greu de văzut ca scriere. Acest fapt amână pe termen nedefinit "explicația" finală a obiectului și a lumii reale și îi permite eroului să continue să trăiască cu această utopie în minte. Scrisul secret și ininteligibil va apărea din nou în carte în episodul delirului din al doisprezecelea capitol, sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
19. Lista-inventar a donației, păstrată în manuscris la Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu"20 și reprodusă în "Anuarul general al Instrucțiunii Publice" pe anul școlar 1863-1864, București, 1866, pp. 117-118, cuprinde 136 volume, reprezentând 88 de titluri și un număr nedefinit de pagini manuscrise, hărți, schițe, planuri, modele, concepte etc. Aproape în totalitate, cărțile sunt de limbă germană, tipărite la Viena, Berlin, Stuttgart, Nürenberg, Augsburg, Leipzig, Frankfurt, Wiesbaden, Weimar, Regensburg, Freiburg, Göttingen, dar și la Praga, Breslau, Pesta, Darmstadt (Hessen), Hermannstadt
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
zăvorîtă și alungată se potenția lizează, investește cîmpul inconștientului, în vreme ce se actuali zează codul lingvistic al noii limbi de expresie, dînd naștere unui limbaj și unui stil de autor. Existența, la scriitorul francofon, al acestei zone interme diare cu trăsături nedefinite pune, în mod evident, problema "decala jului" în producția romanescă. Ce este această scriitură de frontieră, planînd între fragmente ce amintesc de stranietatea ei, fie prin povara ontologică a unei viziuni hrănite dintr-o experienă pe care limba gazdă o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
atunci când voi Împlini 65 de ani să mă Întorc pe pământul meu natal, la Amărăști. Deci promisiunea făcută mamei mele ar fi primul motiv al Întoarcerii acasă. După ce am colindat lumea În lung și În lat În căutarea unei comori nedefinite, precum ciobănașul lui Paulo Coelho din Alchimistul, mă Întorc acasă, unde voi regăsi ce nu am găsit și nu există nicăieri În lume: copilăria mea de mult trecută și trecutul meu oltenesc de copil necăjit. Dar nu e numai asta
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
genitală, printr-o apropiere voită de corporal, menită să sublinieze lumea deghizată vegetal a instinctualității. Din cochilia albă a florii iese pistilul galben, floarea este asociată cu o asumată concupiscență sexualității feminine, ilustrând metonimic actul sexual. Pictate pe un fundal nedefinit de verde, florile par lipsite de lujeri și alături de trupul femeii luminează tabloul. Plăcerea rezidă în acest contact sau în iminența acestui contact în care floarea nu mai joacă un rol ornamental, sau unul al transcenderii corporalului, o spiritualizare a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt întâmplătoare în sensul că ele pot surveni la indivizi aparținând aceleiași varietăți, în aceleași condiții de viață. Studiul selecției artificiale a avut un rol hotărâtor în constituirea unui element esențial al schemei explicative darwiniene, și anume a conceptului variabilității nedefinite. O caracteristică nouă, uneori valoroasă, poate să apară la mari intervale de timp printre milioane de indivizi crescuți în aceleași condiții și hrăniți în același fel. Este o variație pe care Darwin o numea spontană sau întâmplătoare, în sensul că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
univoce în succesiunea în timp a speciilor de plante și animale, respingerea înțelegerii finaliste a evoluției a reprezentat pentru Darwin una dintre consecințele de neocolit ce rezultau din elementele centrale ale schemei sale explicative, în primul rând din conceptul variabilității nedefinite. Concluzia că selecția este oarbă, că ea nu acționează pentru realizarea unui țel prestabilit, se impune de îndată ce cădem de acord că materia asupra căreia lucrează selecția este constituită din variații spontane, întâmplătoare. O gândire evoluționistă care se sprijinea pe pilonii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că indivizii care provin din aceiași părinți și trăiesc în aceeași ambianță prezintă un spectru larg de variații ale caracterelor. Acestea sunt variațiile pentru care Darwin nu găsea o explicație cauzală, variații pe care le-a calificat de aceea drept nedefinite sau întâmplătoare. Cele mai multe dintre acestea sunt dezavantajoase sau neutre din punctul de vedere al necesităților de adaptare ale indivizilor. Unele, mai puține, creează însă avantaje adaptative. Descoperirea decisivă pentru formularea principiului selecției naturale a fost aceea că șansa de a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a avut o însemnătate epocală și deoarece ea a evidențiat în mod mai clar decât oricând până atunci acea contingență a desfășurărilor istorice din natură care face imposibilă explicația prin aplicarea tiparului consacrat de științele fizico chimice. Evidențierea rolului variabilității nedefinite și a selecției, ca factori ai evoluției formelor vii, a arătat că explicarea istoriei vieții nu se poate dispensa de resursele narațiunii istorice. Cât de importante ar fi legile descoperite prin cercetări experimentale, ele singure nu ne dau posibilitatea de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de aplicat din pricina organizațiilor în care activăm și a mentalității oamenilor din jurul nostru. Dezvoltarea potențialului de leadership reprezintă un proces educativ de o viață. A început înainte ca fiecare dintre noi să meargă la școală și va continua pe termen nedefinit. Putem spune că într-o comunitate umană școala reprezintă sau ar trebui să reprezinte inima comunității, iar biserica sufletul ei. Iată de ce atăt liderii, căt și membrii comunității trebuie să respecte, să susțină și să dezvolte școala ca instituție fundamental
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3088]
-
facto noul an zero al Europei, care se regăsește într-un soi de no man's land între trecut și viitor, prin însuși faptul că își recuperează deopotrivă trecutul pe care l-a lăsat totuși în urmă și viitorul încă nedefinit. Ba mai mult chiar, asistăm la descompunerea acestui totalitarism atît de vechi și de adînc înrădăcinat care a marcat și modelat secolul al XX-lea, fără ca viitorul mileniului al treilea să poată încă să se contureze, și iată-ne astfel
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
impulsuri ce respingeau finitul, credeau în nesfîrșit și aveau în cele din urmă să uite de principiul de realitate. Literatura europeană n-a încetat să poarte în sine negativul nevăzut, făcut din suferințe și eșecuri, al imaginii euforice a progresului nedefinit și a cuceririi lumii. În sfîrșit, nu exista oare vreo legătură secretă și permanentă între negativitatea proprie culturii europene și procesul în cele din urmă autodistructiv care a dus Europa la ruină? Asta nu se poate stabili. Și asta trebuie
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
putea scăpa de mizeria aceea, ca să devenim un oraș nou, un oraș modern, civilizat”. II. E. Rețeaua stradală. Transporturile „Ce melancolie infinită stârnesc drumurile românești, (...) pustii și desfundate, catifelate de praful gros din care emană, în timpul căldurilor de cuptor, o nedefinită și tulburătoare aromă de valeriană și vanilie, (...) drumuri de o monotonie sfâșietoare, evocând timpuri preistorice prin pitorescul lor primitivism”. Gândurile de mai sus, prinse în noianul „Amintirilor unei prințese moldave” - am numit o aici pe Maria Cantacuzino-Enescu - surprind aproape exact
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în etapa de pasivizare, în procesul evoluției dublului subordonat simultan raportat la un verb impersonal. Spre exemplu: Se cere / ca oricine să urmeze sfatul. Pasivizarea: Sfatul se cere urmat. Și invers, pasivul se apropie de impersonal când subiectul construcției este nedefinit. (În structura de adâncime, aspectul dat se observă în etapa de suprimare a agentului.) Această corelație între valoarea impersonală și cea pasivă este specifică doar verbelor tranzitive când nominalul este nonpersonal. Se vorbește chiar despre o fuziune a celor două
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]