1,029 matches
-
lung pe movilă stăteam cu ochii holbați, fără suflare și cu gura căscată. Panaitescu se repede la geam, să vadă ce s-a întâmplat, mă vede întins pe spate și coboară speriat, în fruntea întregii clase, într-o hărmălaie de nedescris. - A murit Tănase! țipau copiii; este plin de sânge! Au alarmat toată școala. Până să iasă afară în curte, mi-am luat tălpășița. Ora următoare trebuie să mă asculte iarăși, fiindcă n-aveam note suficiente. - Spune, băiatule, cât vrei! - 10
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
dans pe care l-am dansat vreodată, chiar dacă nu am mai dansat înainte. După dans, am ieșit pe balcon să ne uităm la stele. Cerul era negru de-a dreptul, iar stelele mai strălucitoare ca niciodată. Era un frig de nedescris, dar nu am spus nimic. De altfel, nu a fost nevoie, pentru că pielea mi s-a făcut de găină cât ai zice pește. Am simțit imediat că niște brațe calde mă cuprind. Știi, aș vrea să mai rămâi la castel
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai entuziasmată ca oricând, dar nu era de mirare, deoarece câștigasem încrederea multor colegi. Odată cu acest privilegiu, am primit și titlul de șefă a consiliului elevilor liceului, acesta făcându-mă să mă simt cu adevărat unică. Era un sentiment de nedescris faptul că la intrarea în liceu, pe o tăbliță scria cu litere îngroșate Ella Brucken, șefa consiliului elevilor. Înțelesesem că acum, îmi atinsesem cu adevărat scopul pentru care până la urmă am renunțat la orașul meu natal, mutându-mă cu familia
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Întîlniseră. Iar dorința se manifestase. Imperioasă. Violentă. Fără să se mai pună de acord, se Întorseseră la hotel unde, de cum trecuseră de ușa apartamentului, o lipise de perete și o sărutase, declanșînd În ființa ei o sumedenie de sentimente de nedescris. Și o feerie de culori schimbătoare precum o aureolă boreală. Christian Bréhat făcuse dragoste cu ea, Lucas Fersen Îi revelă dragostea. După ce o aduse la marginea extazului, o Îndepărtă ușor, căutînd În privirea ei Încuviințarea de a merge mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aminti mare lucru. Durerea nu pare s-o slăbească deloc. Coboară din pat, face un duș ce o mai calmează. Ia o doză dublă de medicament, după care privește îndelung credența, pe care zace un bric-a-brac și o dezordine de nedescris. Nu e nicio vază cu flori pe credență și nici nu-și amintește să fi fost vreodată vreuna; nu e în general nicio vază de flori în camera ei, căci nici nu ar avea unde să stea. În plus, vazele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pelerinii și penitenții se îngrămădeau, de-a valma, în jurul raclei, înaintând, în zgomot de pocnitori și cu urlete de bucurie, de-a lungul străzii înguste. În câteva clipe o umplură cu totul, revărsându-se către primărie într-o îmbulzeală de nedescris. Vârstele, rasele, costumele, se pierdeau într-un puhoi pestriț semănat cu ochi și cu guri ce strigau, din care se iveau, ca niște lăncii, puzderie de lumânări, a căror flacără abia de se ghicea în lumina arzătoare a zilei. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
să-l sărute-ntâi. Florile simțind cum raza Le mângâie pe petale, Au dat drumu' la parfumu' Vrăjilor sentimentale. Omul și-a luat Femeia Și-au plecat prin Paradis Până ce-au ajuns la pomul Cel cu Rodul interzis. Pacea era... nedescrisă; Șarpele era în pom Distribuit ca să joace Rolul perfidului om. Eva a-nțeles mesajul, Cum stătea șarpele-n pom; Pantonima e limbaj, Dincolo de idiOM! Adam privea când la șarpe, Când privea la... ireal, Și când vru să se infrupte, I
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
într-acolo. Gazul a explodat și casa a fost cuprinsă de flăcări. Am plecat în trombă, cu farurile stinse. Russ mi-a aruncat următoarea replică: — Obscenitatea aia nu merita să rămână în picioare. Apoi m-a cuprins o sfârșeală de nedescris - urmată de somn. Russ m-a lăsat la El Nido. M-am aruncat în pat și m-am cufundat într-un somn adânc de douăzeci de ore. Când m-am trezit, primele lucruri pe care le-am văzut au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ajutor o ținu deschisă la mijloc, pentru ca Alexander să poată ieși, ca de obicei, pentru reverența solo. Se auzi o furtună de aplauze a căror căldură părea sinceră și care durară două sau trei minute. Apoi, cu o ușurare de nedescris, auzi strigătele: — Autorul la rampă! Deci, până la urmă, totul mersese bine. [Elizabeth Robins percepu imediat pericolul. Strigătele care solicitau prezența autorului la rampă Începuseră la galerie, preluate cu entuziasm de prietenii lui Henry aflați În loje și staluri, dar cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și Luna i se închină aruncând spre ea sclipiri din noapte. Rochia ei neagră, cu guler înalt se târâia de pământ cu o trenă micuță. Și ochii ei luminați îi sticleau fără să se schimbe nimic în nuanța lor de nedescris. Lumea se mira de frumusețea ei intangibilă. Ea era trufașă. Trufașă mai era. A închipui, Et puis A se preschimba Scump Crăiasă Insectă Preafrumoasă Isteț Taci, tu Inventiv Chiar te rog Indesit Prețios Plecat Stânjeni, incomod, a incomoda Petrecere, petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Te iubesc, îmi spuse. Iar relația noastră știam că va fi la fel de plăcută veșnic precum începuse. Camera era bătută toată în pietre, iar peste pietre încă un rând de pietre și tot așa până la cifra simbolică 13. Strălucirea era de nedescris, puțin ștearsă, mată. Strălucire mată. Numai când te apropiai de fiecare piatră te cufundai în sclipirile sale lucitoare. Camera sferică, astfel încrustată, te putea face să o iei razna. · Razna simțeam eu c-o iau. Iubitul meu m-a înșelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
floare, Dar n-am decât o inimă. Gândind la Eva Eternul Arhitect divin A hotărât, în zi măiastră, S-avem o coastă mai puțin Și s-o avem în coasta noastră.G.L.U.P.I. Unei femei Ești un mister de nedescris, Te-admir din creștet până-n poale, Și-atunci când ții un ochi deschis, Cu celălalt mă bagi în boale! Femeia - o permanentă tentație Zic, gândind în chip firesc Când apare la vedere: Deie-mi mâna s-o iubesc Fără, însă, a
VASILE DARIE by VASILE DARIE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83946_a_85271]
-
mai duios vis al vieții sale, când frumoasa-i mămică, Viorița, se plimba prin livada cu pomi Înfloriți, sub ninsoarea florilor alb-roze, iar el, fericit În brațele mamei sale, se desfăta privindu-i ochii căprui,Încărcați până la lacrimă cu de nedescrisa dragoste maternă și părul șaten-strălucitor, care-i cădea pe umeri În bucle și zulufi, atingând cu blândețe fața fiului său, gâdilându-l și provocându-i o cascadă de râs În care se etalau cei cinci șase dințișori de lapte, la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pe Întreaga coastă a unui deal abrupt se Întindeau livezi prost Îngrijite, din care cauză vârful era necultivat, iar pe stânga, scăldată În razele soarelui, trona o mare galbenă-verzuie de păpușoi Înspicat, iar În zare, Va observă o frumusețe de nedescris, nemaivăzută până atunci de copil, ceva de nepătruns care-l speria și Îl fascina simultan, o altă minune a bogatei sale copilării.... Băiatul tresări când auzi vocea tatălui său. Sesizând nedumerirea copilului, Victor Olaru spuse cu o Înțelegere dureroasă: Pădurea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Așa-i? Așai, Ghiță-Ghiorghi! Ț-am plăcut și eu, și Lisandra și mai ales ... vinul! Păi! Cum dar?! Când Maria a cântat „Că nu e om să nu fi scris o poezie”, Victor s-a cutremurat la gândul poeziei de nedescris a iubirii „lor” (Iartă mă iubita mea! Oare ce mai faci tu și ce-ai face dacă ai fi acum cu noi, Viorița, viorica și vioara inimii mele?!), iar când nefericita a cântat, fără a se gândi la nimic rău
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mână câte un pițigoi micuț și cu pene de diverse culori. Ținuți de câte un picior, pițigoii Încercau să zboare iar mișcările aripilor și mai ales ochișorii ca niște mărgeluțe strălucitoare Îl fascinau pe Va, acesta manifestând o bucurie de nedescris. Primăvara se instalase de-a binelea, florile din zarzăr se scuturaseră iar Va nici nu a avut timp să se supere pentru că urmărea alte flori care desfătau privirea curioasă a copilului, era timpul florilor de cireș, de vișin, apoi de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
timp de nouă ani. Cum să-i spună Shahlei povestea asta? îi stăruia întrebarea în cap, pe când se străduia să se-mbrace, ca să se ducă înspre birou și apoi până la închisoare. Când ieși cu mașina în bulevard, în ambuteiajul de nedescris al primelor ore de dimineață, hotărî să își schimbe prioritățile, așa că decise să o ia spre Evin, chiar dacă asta i se părea cel mai greu. Sharoudi ajunsese înaintea ei și se agita să-i vorbească unui judecător cu care lucrase
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Haine, e un poet al Stofei. Ceea ce Teufelsdröckh ar numi „Ideea Divină de Haină” s-a născut o dată cu el; și Ideea aceasta, ca și altele de acest fel, se exteriorizează de la sine, altfel i-ar sfâșia inima cu angoase de nedescris. Dar, entuziast generos și creativ, el Își pune fără teamă Ideea În Practică; iese În lume Într-o ținută aparte; merge Înainte, martor și Martir În viață al eternei glorii a Veșmintelor. L-am numit Poet: dar nu este trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
un lichid aproape transparent care nu avea alt gust decât cel al zgârceniei. Totuși, dacă îmi aduc aminte de trecerea mea prin acel sat, aceasta nu este din pricina năravului de nevindecat al locuitorilor săi, ci mai degrabă din cauza groazei de nedescris pe care am resimțit-o acolo. Imamul ne primise foarte corect și ne oferise ca loc de dormit o colibă din lemn în preajma moscheii, având alături un țarc pentru animale. Warda și cu Mariam s-au culcat înăuntru; tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unu... ARTUR: Două puncte și după aceea unu! GARDIANUL: Deci trei puncte... CĂLĂUL: Doi proști. ARTUR (Tare.): Nu avem buturugă! Avem topor în loc de secure! GARDIANUL (Concentrat.): Nu avem... loc... de... se-cu-re... ARTUR: În camera de execuție e o putoare de nedescris... CĂLĂUL (Atins.): Unde e putoare? Eu nu văd nimic. ARTUR (Către CĂLĂU.): Ia miroase-ți coșul! A ce miroase? CĂLĂUL: A cap, a ce vrei să miroasă? ARTUR: A cap pe care l-ai uitat în coș... Și stă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
s-au uitat la mine - oh, cum să descriu privirea aceea? O mai văd și acum, și-mi vine din nou să plâng. O groază tristă, ăsta e modul cel mai bun; ca și cum ar fi dat peste un accident de nedescris. Un copil călcat de mașină sau așa ceva - cred că, într-un fel, așa și era, dar cred că de fapt îmi plâng eu de milă. Dar s-au oprit din țipat, asta e sigur. Tata s-a prăbușit ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
doi nu aveau cum să fie prieteni, că nici măcar nu se cunoșteau, din câte știam eu. M-am uitat Întrebător la Hunter. — Stai nițel, voi doi vă cunoașteți? l-am Întrebat, suspicioasă. Hunter avea pe chip un zâmbet răutăcios de nedescris. —Iubito, am ceva amuzant să-ți spun. Hunter mă privi și Îmi făcu cu ochiul. Giles este prietenul ăla vechi din facultate de care Îți tot spuneam. —CEEE!!! am țipat eu. —Cei mai buni prieteni, adăugă Lauren cu un rânjet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
moarte.“ Cu vorbele astea în minte m-am trezit. Clopotele pe care le auzeam însemnau viață. Focul se stinsese. Pălăria culeasă de la trecătorul pe care-l speriasem la miez de noapte era într-o găleată. Lucruri într-o dezordine de nedescris. Prin ferestruica spartă se vedeau fulgii. Începuse ninsoarea. Prima mea ninsoare în lumea asta, reală ori închipuită de o minte bântuită de umbre. Trebuia s-o iau de la capăt. Dar pur și simplu nu mă simțeam în stare să mă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
bine crescut știe că asta nu e nici zi, nici oră de vizită! Și să... să se... Eram pe cale să spun ceva foarte urât, fiindcă apropierea lui, chiar la câțiva pereți distanță, mă aduce într-o stare de nervi de nedescris. M-am abținut strângând pur și simplu pumnii cât am putut de tare, noroc că nu mai aveam unghii netăiate. Nu-i bine să ți arăți slăbiciunile, în special de față cu oameni care țin cu dușmanul și în special
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Canalie, îmi vine să te reneg și să nu mai privesc deloc în urmă! Și acum, haide, răspunde, când te întreb! Ce ai de zis în apărarea ta? Ultimele vorbe le rosti greoi, mult prea înfundat, într-un fel de nedescris, aproape sufocându-se de mânie. Practic, ea devenise o pradă sigură a unei crize de nervi nemaiîncercate de dânsa până atunci. Aceste rare manifestări stoarseră acum din ea aproape toată seva vitală, toată energia existentă, totul... Oricine ar fi privit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]