3,146 matches
-
și o contextualizare națională. Ea nu poate rezulta decât acolo unde poporul are un ideal înscris într-un "mesianism". Iar idealul, ca și mesianismul, își au "locul natural" în cultură. Personalitatea poporului cultura condiționează personalitatea individului. Rezultatul umanizării nu este negarea legăturilor personalității energetice cu energiile naturii; totuși, acestea nu mai sunt pentru ea în stare brută, naturală ca atare, ci sunt într-o formă mediată, socializată. Individul capătă dispoziții sufletești de la poporul în mijlocul căruia trăiește. "...un spirit oricât de extraordinar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energii sufletești. Pentru Max Weber, asceza reprezintă folosind limbajul personalist energetic o energie care nu mai rămâne blocată înlăuntrul sufletului credinciosului (așa cum s-a întâmplat până în epoca modernă), ci iese în afară și se exersează prin muncă. Desigur, există multe negări ale tradiției, un întreg topos sufletesc, sau un ethos ce mijlocește relația dintre asceză și munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aparțineau, angajându-se într-o "aventură" care confirma, prin faptă și fără nici un sprijin exterior, confirma prin sine, "spargerea" determinismului prin cauzalitate și, în urmare, nașterea adevărată a omului. Nu ne mai putem îndoi, dacă acceptăm fapta vocației, nici de negarea, prin ea, a omniprezenței naturii, mai degrabă a ordinii determinist-cauzale, nici de refacerea ordinii universale potrivit finalității. A treia prezentare a acestui concept din lucrarea omonimă desăvârșește modelul său semantic. În cadrul acestuia, înfățișarea sensurilor vocației este argumentată, iar unitatea semantică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desăvârșită semnificație pentru geneza și structura vocației. "Omul de vocație este o personalitate și tocmai de aceea este "automatism fiziologic" și "deprindere sufletească", natură și cultură, "biologie" și "totalitate de viață sufletească""232. Geneza vocației consemnează, pe de o parte, negarea prezenței exclusive a naturii, iar pe de altă parte, afirmarea dublei determinări naturale și culturale a vocației, plasarea acesteia într-o ordine de finalitate; ea îngăduie o existență culturală, dar neagă idealitatea pură și creația din nimic. Elementul din structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea "mărturisește" existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a acestora (în unitatea vocației) reafirmă determinismul, dar într-o ordine de finalitate. Sunt de asemenea prezente în structura vocației cele două planuri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de umanitate; zonele superioare ale acesteia corespund în cea mai mare măsură vieții ca atare, adică voinței de putere constând într-un raport "viu" cu valorile, un raport de inventare a lor sau de reafirmare, însă după actul viguros al negării lor totale. Interpretarea "biologistă" a supraomului (prezentă, uneori cu un accent nejustificat, la unii exegeți ai filosofiei lui Nietzsche) nesocotește faptul că prețuirea vieții nu este act al vieții înțeleasă biologic. Prețuirea vieții este un act valorizator și are rost
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
singurul mod adecvat vieții veritabile: pentru a o nega; dar nu poți nega ceva ce-ți scapă, ci numai ceva trăit până la ultimele consecințe. Cultura însăși (prezentul cultural) este, potrivit filosofului german, semn al precarității existențiale a omului și doar negarea formei ei "actuale" și revenirea la sursele originare ale existenței umane, la viață, îngăduie, prin actul de revalorizare a vieții înseși, refacerea culturii (în forma culturii vieții) și a omului (ca purtător al voinței de putere). Într-un "program cosmic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el aduce salvarea lumii înstăpânite; el ne va mântui de idealul de până acum și de tot ceea ce urmează din el. Actul său are, totuși, semnificația unei adânciri în realitatea aceasta. Prin urmare, această lume (culturală) poate fi mântuită prin negarea idealului actualizat și dezvăluirea unui nou ideal pe care, cumva, îl poartă în pântecele sale. Calea aceasta către profunzimile realității (ale vieții) este fără sfârșit, deși ea pare a reîncepe, din când în când. "Eterna reîntoarcere" către viața însăși, prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru că reprezintă condiția de posibilitate a unității cunoașterii și a acțiunii libere. Operațiile cuprinse în această structură formală sunt următoarele: 1) afirmarea identității de sine a umanului (pe temeiul ideii potrivit căreia omul este scop final al existenței lumii); 2) negarea specificului "esențial" al omului (respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu finalitatea care-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii). Aceste două operații apar astfel în structura conceptuală a determinismului prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii). Aceste două operații apar astfel în structura conceptuală a determinismului prin finalitate din personalismul energetic: afirmarea specificului modului existențial uman (omul fiind scop final al lumii, al existenței-ca-energie) și negarea valabilității nelimitate a relației cauzale (afirmarea unității lumii pe temeiul finalității). Conceptul determinismului este justificat formal prin conceptele de timp și destin, este întemeiat "material" prin formele istorice ale personalității (personalitatea mistică, "tipul" și personalitatea energetică) și este confirmat prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
intervalul fixat dinainte de alții, a nu Încerca zăgazurile, a nu forja și alte orizonturi constituie o dezertare de la o anumită demnitate și responsabilitate a ființei pe care Dumnezeu ni le cere. Nu Înseamnă În nici un caz să adoptăm atitudini de negare sau nihiliste, să criticăm sau să tăgăduim la tot pasul, să adoptăm stilul comportamental al lui „Gică contra”, dar o anumită trezie interpretativă, simț critic, rectitudine sau viziune personală sunt așteptate astăzi mai mult decât altădată. Sfântul Maxim Mărturisitorul vine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fapt, regimul adora pornirile etnocentriste, Încuraja „românismul” și „patriotismul” prin contraponderea acestora la „internaționalismul proletar” ce fusese impus În deceniile anterioare prin filiera sovietică. Totodată, se Încerca o autolegitimare a prezentului pe baza evidențierii unor trăsături negative ale trecutului apropiat. „Negarea negației”, principiul hegelian reinterpretat În context comunist, funcționa nu numai la scara evoluției Întregii istorii, ci și În interiorul „orânduirii” comuniste. Iar elementele pozitive puteau fi găsite, dacă ne comparam cu perioada precedentă (cu mari atrocități), ce fusese atât de negativă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
au fost recunoscute de către celelalte state, ca fiind subiecte de drept internațional, au încheiat tratate internaționale, au fost primite în organizații internaționale (inclusiv în ONU), într-un cuvânt au întreținut relațiile normale ca state. Dar într-o primă fază, confruntarea (negarea) a constituit regula și așa se și explică apariția doctrinei Hallstein. * R.F.G. discuta, în cadrul negocierilor cu România, de pe poziția de singur continuator al Germaniei, negând existența ca stat a R.D.G. România pleca, însă, de la realitatea că existau două state germane
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fiecărui stat de a stabili cui acordă cetățenie afară dacă nu era ținut de o obligație internațională; dar în acest caz, apărea un conflict și era greu de ignorat faptul că mai exista și un al doilea stat german, iar negarea cetățeniei ridica probleme pentru oricine. Un alt element, de care a trebuit să se țină seama în cursul negocierilor, l-a constituit și faptul că, între România și R.F.G. existau deja relații un gen de relații interstatale comerciale și că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la amenințarea cu forța și ca un corolar al acesteia reglementarea pașnică a diferendelor trebuiau să stea la baza procesului de edificare a securității pe continent, fiind evident că orice recurgere la forță împotriva altui stat, orice agresiune însemnau însăși negarea securității europene. De aceea, delegația română a acționat pentru ca nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța să fie partea centrală a angajamentelor asumate privind securitatea pe continent. Acest obiectiv era greu de realizat, deoarece delegațiile aveau alte preocupări cele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
clubul puterilor nucleare, ceea ce este generalmente recunoscut. Israelul este considerat în mod unanim că a dezvoltat un arsenal nuclear. Guvernul și alte oficialități ale acestei țări s-au situat însă constant pe o poziție caracterizată de ambiguitate neconfirmare, dar nici negare. Coreea de Nord a devenit parte la tratat însă a decis să se retragă oficial din acesta, procedând la realizarea unui program de producere a armei nucleare. Efectuând prima experiență cu arma nucleară în octombrie 2006, Coreea de Nord a făcut astfel pasul decisiv
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
un inventar al mijloacelor prin care un dandy se poate Împotrivi convențiilor, ar rezulta un tablou dintre cele mai vaste. În câte feluri, ca intensitate a atitudinii, poți tăgădui ceva (mai stins, mai puternic)? Să repertoriem așadar câteva din formele negării: cea mai subtilă - indiferența, nepăsarea, ignorarea cu o superioritate afișată a oricărui tip de convenție. Morga aristocratică. Disprețul (nu bădărănesc, ci elegant) pentru tot ce e dincolo de un eu, cum s-a văzut, supradilatat. Forța de șoc (bine calculată Însă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sistemul politic, el contestă relațiile cuviincioase, câteva prejudecăți de bună conduită, nu relațiile care domină repartiția bogăției ș...ț. Dandy-ul se situează Într-un câmp etic și estetic, nu În cel politic”1. Care să fie Însă miza acestor negări, mai intense, mai estompate? Dacă nu răsturnarea unei ordini instituite (politic, social, economic), atunci ce? Tocmai pentru că se produce o deplasare de fond dinspre etic spre estetic, gratuitatea constestărilor afișate de dandy e acceptată unanim, dar În stiluri diferite. Autenticii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
statui, pe efemera sa seducție, pe acest nimic căruia e dator să-i dea o provocatoare consistență.”3 Viața, o operă de artătc "Viața, o operă de artă" Cum se poate deja deduce, dandy-i proiectează nostalgia unei morale a negării nu doar direct, ci și oblic, estetizând trăitul prin acel „În fața oglinzii”, la propriu și la figurat. Ei Își joacă viața din simplul motiv, s-a mai spus, că nu și-o pot trăi. În privința cauzelor, dar mai ales a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
acesta, În felul său, a fost un „mare artist”, că „plăcea prin persoana sa așa cum plac alții prin operele lor”. Asemenea spirite se detașează de real prin filtrul visului, traversând teritorii oculte sau creând paradisuri artificiale, ca un reflex de negare a lumii burgheze. Exacerbarea individualității, prezentă În decadentism, e o marcă a neputinței de dezindividualizare; „decadentul” Își este „trup și hrană sieși”, se autodevorează sufocat de o lume Închisă, care nu e altceva decât propria sa răsfrângere. Transcenderea vieții prin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a fost și o perioad... de modernizare a societ...ții și a statului, sinonim... pentru multi bulgari cu mobilitatea social... și cu Îmbun...ț...țirea nivelului de trai. În conștiința colectiv... coexist... dou... moduri de interpretare a trecutului: comunismul că negare a drepturilor și libert...ților sau că paradis pierdut al unei lumi organizate de c...tre providența statal...”. În aceast... reprezentare a trecutului, generațiile cele mai vechi nu pot face abstracție, bineînțeles, de propria lor implicare, fie c... a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
haos. Dezbătând "neajunsurile"590 monedei de hârtie. Victor Slăvescu 591 arată că: "Totuși, prin însăși natura ei și mai ales prin originea ei, moneda de hârtie pusă în comparație cu moneda metalică, prezintă oarecari neajunsuri".Deși a stat în permanență sub semnul negării sale de către specialiști și publicul larg, totuși folosința monedei de hârtie s-a impus. Este cert că avem de-a face cu un instrument care apare și se impune nu întâmplător în epoca de expansiune teritorială peste mări a Europei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
noi, occidentalii, trebuie să o luăm în calcul de fiecare dată: moral, amoral, imoral. Decurge de aici elementul de bază al prețuirii sau lipsei de prețuire pentru ființa umană, dar și distincția dintre prețuirea libertății, fericirii și împlinirii individuale și negarea acestor stări. Drumul intervenției statului și neîncrederii în noi este drumul către servitute, așa cum frumos se exprimă Hayek. Revenind la folosința ratei dobânzii, ca formă de combatere a crizei economice, trebuie să spunem că prin scăderea ratei dobânzii o serie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
merge așa? De ce nu mai merge așa? Era atât de bine! În mod instinctiv muncitorul român nu recunoștea autoritatea statului și atacul său asupra muncii fiecărui angajat. Era, dacă vreți, un fel de atitudine de completare a veniturilor și de negare a distribuției și repartiției de tip socialist-birocratic. Era o respingere a "atacului redistribuitorilor"1181 de care vorbește Mises, adăugând că problema socialistă a repartizării era aceea de a determina "cine este îndreptățit să consume, ce și cât trebuie să consume
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și economice, este creator de instituții, pe când individualismul românesc este o simplă reacție subiectivă, un egocentrism sub influența factorului biologic ereditar"1235. Da, ceea ce spune savantul român este profund adevărat. O singură corecție ar trebui făcută și anume aceea a negării unei conexiuni între trăsăturile de caracter și "factorul biologic ereditar", așa cum se exprimă autorul. Cercetările ulterioare au negat o asemenea legătură, o asemenea corelație, astfel încât nu mai putem căuta asemenea justificări în explicarea unui primitivism al poporului român. Individualismul creator
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]