5,486 matches
-
jurisdicția asupra personalului invitat în următoarele situații: a) în cazul în care presupusa infracțiune se referă la securitatea, proprietatea sau personalul statului trimițător; și/sau ... b) în cazurile care decurg din orice act sau omisiune săvârșită în mod deliberat sau din neglijență în exercitarea și în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. ... ... 3. În cazul în care părțile nu sunt de acord dacă un act sau o omisiune intră sau nu sub incidența alineatului 2 b) din prezentul articol, părțile instituie de
ACORD-CADRU din 6 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285459]
-
Părțile nu își cer reciproc despăgubiri pentru rănirea sau decesul personalului lor sau pentru daunele/pierderile cauzate persoanelor, bunurilor și mediului în cursul desfășurării activităților prevăzute de prezentul acord, cu excepția cazului în care aceste daune sau pierderi sunt rezultatul unei neglijențe grave sau al unei abateri săvârșite cu intenție. ... 3. Părțile stabilesc de comun acord dacă o astfel de situație a apărut sau nu din neglijență gravă sau dintr-o abatere săvârșită cu intenție. Părțile instituie de urgență un comitet mixt
ACORD-CADRU din 6 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285459]
-
de prezentul acord, cu excepția cazului în care aceste daune sau pierderi sunt rezultatul unei neglijențe grave sau al unei abateri săvârșite cu intenție. ... 3. Părțile stabilesc de comun acord dacă o astfel de situație a apărut sau nu din neglijență gravă sau dintr-o abatere săvârșită cu intenție. Părțile instituie de urgență un comitet mixt compus din reprezentanți ai fiecărei părți pentru a stabili dacă acțiunea sau omisiunea respectivă intră sub incidența alineatului 2 din prezentul articol. În cazul în
ACORD-CADRU din 6 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285459]
-
privire la prevederile metodologice și procedurale referitoare la desfășurarea probei scrise și semnează procese-verbale care să ateste informarea. (6) Asistenții supraveghetori care furnizează soluții ale subiectelor de examen, falsifică lucrări, tolerează acțiuni sau intenții de fraudă ale candidaților ori manifestă neglijență în îndeplinirea atribuțiilor răspund disciplinar, în conformitate cu prevederile art. 210 - 212 din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, civil sau penal, după caz. (7) Procedura specifică de desfășurare a probei scrise și de sigilare și securizare a lucrărilor scrise
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
unei obligații de diligență și prudență, de sârguință, zel, promptitudine și competență a medicului; o lacună pe care un alt medic, în aceleași condiții și circumstanțe nu ar fi avut-o; o încălcare a regulilor profesionale, unanim acceptate, prin neatenție, neglijență și imprudență; o neprevedere urmată de prejudicii, deși în condițiile date [medicul] trebuia și putea să le prevadă. Diferențierea erorii de greșeală presupune analiza condițiilor concrete în care s-a desfășurat actul medical, verificarea faptului că medicul, apelând cu conștiinciozitate
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice. ... (2) Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ și neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament. [...] (5) Răspunderea civilă reglementată prin prezenta lege nu înlătură angajarea răspunderii penale, dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracțiune conform
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
vedea, recent, Vilela și alții, citată anterior, pct. 73 in fine). ... 83. În cazul în care atingerea adusă dreptului la viață sau la integritate fizică nu este intenționată, cu alte cuvinte, dacă presupusa faptă nu a depășit simpla eroare sau neglijență medicală, obligația procedurală nu necesită în mod necesar o soluție penală; de asemenea, o astfel de obligație este respectată dacă sistemul juridic oferă victimelor o cale de atac civilă, fie singură, fie coroborată cu o cale de atac penală, pentru
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
pentru care Curtea a afirmat, în cauzele în care intră în joc art. 2, în special în cauzele care privesc proceduri inițiate pentru a stabili circumstanțele decesului survenit în spital, că lentoarea procedurii reprezintă un indiciu solid al prezenței unei neglijențe care constituie o încălcare de către statul pârât a obligațiilor sale pozitive în temeiul Convenției, cu excepția cazului în care statul furnizează justificări foarte convingătoare și plauzibile pentru a explica această lentoare (Lopes de Sousa Fernandes, citată anterior, pct. 219
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
anterior, pct. 138 și 235), că, în cazul acuzațiilor de malpraxis medical, o acțiune în despăgubire era, în principiu, cea de natură să ofere persoanelor interesate reparația cea mai adecvată. De asemenea, Curtea a precizat că, în cazurile de simplă neglijență medicală, este de preferat chiar exercitarea unei căi de atac civile (Scripnic, citată anterior, pct. 31). Curtea constată, de asemenea, că practica instanțelor române este în aceeași direcție. Potrivit informațiilor de care dispun, instanțele interne au examinat acuzațiile de malpraxis
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
deduce de aici că obținerea unei astfel de reparații nu este posibilă decât în temeiul dispozițiilor generale ale Codului civil care reglementează răspunderea civilă delictuală (supra, pct. 50-51). ... 102. Rezultă că partea interesată care dorește să angajeze răspunderea medicală pentru neglijență are trei opțiuni: sesizarea comisiei de monitorizare, reglementată de Legea nr. 95/2006, a cărei decizie poate fi apoi contestată în instanță (supra, pct. 53); în continuare, sesizarea directă a instanțelor în baza Legii nr. 95/2006; și, în sfârșit, sesizarea directă
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
să critice această alegere. În special în ceea ce privește procedura întemeiată pe Legea nr. 95/2006, alegerea reclamantei pare cu atât mai justificată cu cât este vorba despre procedura prevăzută în mod specific de dreptul intern pentru pretinsa faptă de neglijență medicală. Curtea nu intenționează să examineze la nivel teoretic alegerea legiuitorului de a pune în aplicare două proceduri ale căror scop și criterii par a fi foarte similare. Cu toate acestea, observă că, în speță, atât Curtea de Apel Brașov
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
argumentul părții interesate, care susține că acțiunea civilă, în prezent pendinte, are puține șanse de succes având în vedere rezultatul procedurii întemeiate pe Legea nr. 95/2006 (supra, pct. 74), are o anumită greutate. Aceasta reamintește că, în cazul acuzațiilor de neglijență medicală, ar trebui să se prefere calea civilă (a se vedea jurisprudența citată supra, la pct. 84). Cu toate acestea, în speță, Guvernul nu a susținut că acțiunea în răspundere civilă delictuală ar putea permite o nouă examinare pe fond
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
prezenta cauză nu vor aduce atingere rezultatului procedurii civile, încă pendinte în fața instanțelor naționale, și că soluționarea acestei proceduri nu este determinantă pentru examinarea sa, întrucât nu este solicitată să se pronunțe asupra întrebării dacă a existat sau nu neglijență medicală. Examinarea sa privește caracterul efectiv al tuturor procedurilor aflate la dispoziția părții interesate. Astfel, Curtea consideră că un eventual rezultat pozitiv pentru reclamantă în cadrul procedurii civile pendinte nu poate modifica constatările sale, întrucât întrebarea adresată Curții este dacă
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
le sunt controlate de nimeni rapoartele, membrii comisiei sunt, indirect, îndemnați să emită asemenea rapoarte, prin care să se protejeze între ei. Astfel, membrii comisiei nici nu vor putea fi trași vreodată la răspundere pentru emiterea cu rea-credință sau gravă neglijență, beneficiind astfel de impunitate și devenind superiori chiar magistraților, din această perspectivă. In extremis, se ajunge ca membrii comisiilor să aibă libertate deplină și nelimitată de a examina sau nu orice cerere de suspendare-recuzare și de a scrie orice în
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
Magistraturii. (11) Secția pentru judecători poate să dispună sancționarea, cu reducerea drepturilor bănești cuvenite pentru activitatea prestată, a membrilor comisiilor care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte sau modificarea unor bareme, în măsura în care se reține reaua-credință sau grava neglijență a acestora. Acestor persoane le poate fi interzisă și participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani. (12) Sancțiunile prevăzute la alin. (11) se aplică în funcție de circumstanțele concrete și proporțional cu consecințele produse. (13
REGULAMENT din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267540]
-
acesta a obligației constituționale prevăzute de art. 147 alin. (1) și (4), cu consecința aplicării diferite a normelor penale la situații similare și a perpetuării unui grad sporit de impredictibilitate a normelor care incriminează infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, aspecte care pun în discuție încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și a art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 5. Se susține că sintagma „sau de un alt
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
un prag, atunci Curtea Constituțională și-a rezervat deja dreptul de a analiza pertinența și efectivitatea nivelului propus al pragului. ... 20. Pentru argumentele prezentate, care sunt valabile mutatis mutandis și în ceea ce privește art. 298 din Codul penal privind neglijența în serviciu, se apreciază că sesizarea de neconstituționalitate privind art. 297 referitor la abuzul în serviciu și art. 298 privind neglijența în serviciu din Codul penal este neîntemeiată. ... 21. Referitor la sintagma „sau de un alt act normativ care, la
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Pentru argumentele prezentate, care sunt valabile mutatis mutandis și în ceea ce privește art. 298 din Codul penal privind neglijența în serviciu, se apreciază că sesizarea de neconstituționalitate privind art. 297 referitor la abuzul în serviciu și art. 298 privind neglijența în serviciu din Codul penal este neîntemeiată. ... 21. Referitor la sintagma „sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege“ din cuprinsul dispozițiilor art. I pct. 3 și pct. 4 și art. V din legea
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
statului (inclusiv cea preexistentă anterior adoptării Constituției României din anul 1991, astfel cum se precizează în cuprinsul expunerii de motive a noului Cod penal) care pot cuprinde dispoziții a căror încălcare poate să constituie infracțiunea de abuz în serviciu și neglijență în serviciu. ... 22. Prin urmare, față de argumentele precizate anterior, se apreciază că sintagma criticată îndeplinește criteriile de claritate, previzibilitate și accesibilitate a legii, cu atât mai mult cu cât explicitarea sensului noțiunii de „alt act normativ care, la data
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
a controlului judiciar] . ... 54. Așadar, în cazul de față, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/juridice pentru reținerea infracțiunilor de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu, aspect care, în jurisprudența anterioară a Curții Constituționale nu a atras neconstituționalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate, acțiunea instanțelor judecătorești - concordantă cu jurisprudența Curții Constituționale - este de natură să mențină și să consolideze prezumția de
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Curții Constituționale nr. 518 din 6 iulie 2017, precitată, paragrafele 44 și 45, prin care s-a stabilit necesitatea introducerii unui prag valoric pentru paguba realizată și a unei anumite intensități a vătămării pentru a se putea reține infracțiunea de neglijență în serviciu. ... 72. Cu privire la acest aspect, Curtea constată că prevederile art. 298 din Codul penal au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 518 din 6 iulie 2017, Curtea a constatat că dispozițiile art. 249
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 6 martie 2018, paragrafele 27-31, sau Decizia nr. 800 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 22 februarie 2018, paragrafele 34-36. ... 74. Infracțiunea de neglijență în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice ori ale unei persoane juridice; art. 298 din Codul penal
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice ori ale unei persoane juridice; art. 298 din Codul penal extinde foarte mult sfera de aplicare a infracțiunii de neglijență în serviciu, neprevăzând condiția ca paguba, respectiv vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice ori ale unei persoane juridice să aibă o anumită valoare, respectiv ca vătămarea să aibă o anumită intensitate, aspect care face imposibilă delimitarea între
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
sau intereselor legitime ale unei persoane fizice ori ale unei persoane juridice să aibă o anumită valoare, respectiv ca vătămarea să aibă o anumită intensitate, aspect care face imposibilă delimitarea între abaterile disciplinare sau inerentele greșeli profesionale și infracțiunea de neglijență în serviciu. Așadar, Curtea a constatat că reglementarea în vigoare a infracțiunii de neglijență în serviciu permite încadrarea în conținutul său a oricărei fapte săvârșite din culpă, dacă s-a adus o atingere minimă drepturilor sau intereselor legitime ale unei
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
o anumită valoare, respectiv ca vătămarea să aibă o anumită intensitate, aspect care face imposibilă delimitarea între abaterile disciplinare sau inerentele greșeli profesionale și infracțiunea de neglijență în serviciu. Așadar, Curtea a constatat că reglementarea în vigoare a infracțiunii de neglijență în serviciu permite încadrarea în conținutul său a oricărei fapte săvârșite din culpă, dacă s-a adus o atingere minimă drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice ori ale unei persoane juridice. În aceste condiții, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]