1,538 matches
-
aștepta să ne vedem doar noi doi, nu Întreg Celebrul animal. Arăta bine, se bronzase, purta o fustă legată Într-o parte, cu talie joasă și despicată pe coapsă, un tricou strâmt, Înflorat. Părul Îi era prins Într-un coc neglijent, cu zulufi săltând peste urechi și obraji. Rujată purpuriu, părea să aibă buzele umede tot timpul. Zâmbea când a intrat. Eu eram În spatele tejghelei, m-a covârșit emoția văzând-o, așa că n-am apucat să ies de-acolo, s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ani cu chirie până când proprietarul, un om de afaceri egiptean, dăduse faliment în afacerile care le învârtea prin România și grăbit fiind să plece făcuse o propunere a unui preț de vânzare mai mult decât convenabil lui Marius. Își aruncă neglijent cizmele și scapă un oftat de mulțumire atunci când intră cu tălpile dureroase ale picioarelor în moliciunea plăcută a covorului gros. Trage draperiile și lumina puternică a zilei dezvăluie mobilierul acoperit cu huse protectoare. Privește în jur. Interiorul nu arată nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
încearcă o curte stângace Smarandei. Fata nu face nici un secret din dezgustul provocat de apropierea lui și strâmbă din nas cu silă atunci când acesta își scoate vestonul militar, pe umerii căruia se văd galoanele gradului de sublocotenent, ca să-l atârne neglijent pe spătarul scaunului ei. Pe toți sfinții, tare frumoasă mai ești! Jur că nu am văzut vreo femeie mai atrăgătoare ca tine! Și avea dreptate. Îmbrăcată într-un deux-pièce foarte elegant, de culoarea fisticului, își poartă cu nonșalanță frumusețea naturală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
căști albe. Se apropie sfărâmând zăpada bătătorită sub cizmele grele. Ariergarda convoiului. În fruntea lor, un ofițer german subțirel și mic de statură. Poartă pistolul mitraliera la piept. Pare plictisit de tot ce este in jurul. Curelușa căștii este trecută neglijent peste bărbie. Nu are de unde să bănuiască că ochi încordați îi urmăresc cu sufletul la gură din spatele brazilor. Soldații dispar, dar cei doi, culcați în zăpadă, continuă să rămână nemișcați, topiți pur și simplu în peisaj. Trec câteva minute interminabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
a nu Înțelege unde bătea cu vorba primarul. Soția lui Lung se ivise tocmai atunci În poartă, atrasă de conversația auzită: - Să trăiți! ură ea, cu ipocrit respect, dar primarul, care se Îndepărtase cîțiva pași pe drumul lui, o salută neglijent, cu două degete ridicate spre șapcă, fără vreo Însoțire de cuvinte; era preocupat de „problemele ridicate de săparea unei fîntîni noi, la ieșirea dinspre nord a comunei. - „Ee! ce știe el?, Își zise Lung, - un copil - habar n-are despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
drăguț cu tata cînd acesta merge la oraș. E un om deosebit... Cine știe?” GÎndul i se opri. Sosi ziua plecării la oraș. El o așteptă În gară, era Îmbrăcat Într-un costum gri deschis, curat, cămașă albă, impecabilă, Însă neglijent, cu gulerul cămășii parte răsfrînt În afară, parte sub gulerul sacoului. Era vesel, poate părea. „Doamne, Își spuse, nu s-a schimbat deloc!, e acum În puterea vîrstei, și parcă nu trecuse nici o zi peste el! Nu se poate.” GÎndea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
pe alb, în indicațiile despre cerințele de examen, că lucrările fără diacritice nu vor primi notă); fenomenul indică totuși, neliniștitor, o tendință: pare din ce în ce mai firesc să predai o lucrare de o anumită importanță într-o redactare la fel de rapidă și de neglijentă ca a unui mesaj de e-mail sau de chat. E clar că, în multe domenii contemporane (de la anunțurile publicitare la actele oficiale de pe site-urile unor ministere), scrierea cu diacritice apare ca un inconvenient minor, de care oricine se poate
Corectînd lucrări... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8382_a_9707]
-
Mihail Sebastian cred că nu excludea ipoteza publicării postume a jurnalului său, dar mă îndoiesc că l-ar fi fi pregătit el însuși pentru publicare, dacă ar fi supraviețuit accidentului care i-a pus capăt vieții. Un jurnal, chiar și neglijent în însemnarea cotidiană, te ajută să-ți păstrezi trecutul în ordine, fără a te lăsa păcălit, cu bună credință, de ceea ce îți oferă memoria 20 de ani după aceea. Zilele trecute am încercat să fac ordine în întîmplări care au
Jurnalul ca șperaclu al memoriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8667_a_9992]
-
cu revolverul. El descrie un om care umblă peste tot cu revolverul la el și trage: "Umblă prin țară și trage. Trage cum respiră. E o funcție biologică a lui. Revolverul face parte din anatomia lui și dacă o biologie neglijentă a uitat să i-l aplice ca pe o a treia mînă, el și-a complectat singur lipsurile. ș...ț ŤOmul cu revolverulť distribuie gloanțe la orice oră din zi și noapte, în toate județele României, ciuruind harta țării cu
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
de-al meu nu stârnea nici o reacție și să mă mulțumesc să fiu vesel fiindcă erau ei, să rămân adică un simplu figurant. Tăceam. Și atunci se observa și în mod stupid eram luat la vale, se râdea în mod neglijent de izolarea mea, care era opera lor... Mă înfuriam, nu mai țineam seama că erau și fete cu noi și le spuneam la toți că sânt niște imbecili; deveneam astfel de prisos și incomod. Desigur că nu mai așteptam să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
orice caz expresia unei gândiri sensibile, care nu concepea să spună o grosolănie în stare să-l facă măcar egalul celorlalți și în ultima instanță prieten cu ei. Dacă i-ar fi răspuns de pildă pe un ton de dispreț, neglijent și afabil: hai sictir! sau: du-te-n mă-ta!, s-ar fi râs și starea conflictuală ar fi dispărut. Așa credeam, dar observîndu-i îndîrjirea aveam îndoieli... I-am citit volumul de versuri, care nu era atât de ridicol cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acum se ocupa de mine. Cine a mai rămas? căută apoi el parcă în jur, și iar se râse. A! Artimon! Artimon, fratele nostru cel mai mic, zise el, e brigadier silvic prin pădurile astea, ceilalți, adăugă cu un gest neglijent de mare șef, spre doi zbanghii mai tineri ca el și care îi stăteau în față, sânt ajutoarele mele de la fermă, ingineri și ei, ăsta e zootehnist, îl arătă el cu degetul pe unul, ăstălalt e de câmp... Iar doamna
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
venea totdeauna la braserie cu Clara, soția lui încă studentă. De ce deci nu veneam și eu cu Matilda sau să-i invit la noi? Și de ce o făceam tocmai acum? Veniră îmbrăcați de vizită (deși Ion Micu era în general neglijent îmbrăcat). Și cu flori. Matilda deschise ochii mari când o văzu pe Clara "Vai, ce duduie drăguță!" exclamă în toiul unei mari încîntări care nu știu cât era de sinceră, avea însă aerul că ea e o matură doamnă, nu mai era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în acea noapte când îl gonise din pat, poate mai demult, și îmi păru rău că o lăsasem să vorbească. Tăcui și eu, bănuind că n-a fost numai atât, că tatăl meu a mers mai departe cu trădarea lui neglijentă, cu superbia stupidă a masculului tânăr care își închipuie că trăiește încă în grotă și poate să dea fără grijă iama printre femele. N-o întrebai: când m-a făcut pe mine, înainte sau după? Să rămână acest lucru nelămurit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să stau așa?" Stai acolo, că nu te doare mîna", răspunse el supărat... Parcă ar fi sancționat un copil care nu înțelegea așteptarea. O boare de vânt făcu să freamăte salcâmul. Se lăsă o tăcere! "Dă-te jos!" strigă bunicul neglijent și disprețuitor. Coborâi, totuși, cu grijă, și nu mă mirai, cum nu se miră nici el, când văzui căciula de sită plină de albine. Erau numeroase și cuminți (și văzui și regina de trei, patru ori mai mare decât o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de sub păr... Tâmplele desgolite desvăluiau totodată o maiestate a chipului până atunci ascunsă, ași zice chiar trucată, ca și când o convenție, sau o interdicție bizară i-ar fi impus să poarte în afara casei un voal de insignifianță sub forma unei pieptănături neglijente. Am o bănuială!" șoptii și mă uitai pe fereastră, stăpânit cu putere de o clipă imperioasă. "Ce bănuială?" zise. Mă ridicai încet, mă apropiai de pat și mă așezai alături. "Vreau să văd!", murmurai. "Ce anume?" Mut, parcă ignorînd-o, îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
urmărea fumul leneș care se ridica din țigara decotizată și care desena volute cu contururi difuze în atmosfera stagnantă. Deși ziua era pe sfârșite, reușise să nu se uite în oglindă de dimineață. Așa era mai bine, fiindcă înfățișarea ei neglijentă ar fi deprimat-o și mai mult. Apartamentul era mai prezentabil, cu câteva tușe decorative, cât să nu pară auster. Cu toate acestea, nici un element de decorație nu era personal. Și era lesne de înțeles. Ripley își lăsase în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
că n-arătam bine, n-aveam mutră nici de papițoi, nici de activist, dar parcă nu eram eu. Fără blugi și col-roulé, mă simțeam ca pe Marte. Am îmbrăcat totul repede, mental, ca să scap de corvoadă. Repede nu însemna și neglijent. Eram atent la detalii, învățasem de la taică-meu mecanica nemțească a ansamblării vestimentare (deviza lui: „Haina-i ca ceasul!“): cămașa să nu facă pliuri și cute; nodul cravatei să fie plat și drept (nu gros cât pumnul, ca la partid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe Mihnea în pace și m-am întors spre obiectul care îmi provocase căderea. Merita puțină atenție, chiar dacă se ascundea în beznă, lângă bordură. Obstacolul invizibil nu fusese un câine vagabond sau vreo ladă de cărți uitată de cine știe ce Anticar neglijent. Nici una din echipele de tarabagii din zonă nu și-ar fi părăsit marfa, abandonând-o peste noapte: nu degeaba Pif-urile și Vaillant-urile cu emblema Partidului Comunist Francez se vindeau pe bani grei, de trei ori mai mulți ca-n Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-l intimidă câtuși de puțin. Picat chiar în fața Nastasiei Filippovna, cu o strâmbătură drăguță, lent și afectat, îi luă degetele și le duse la buze. De fapt, generalul era greu de pus în încurcătură. Înfățișarea lui, cu excepția unui aer întrucâtva neglijent, era încă destul de prezentabilă, lucru pe care el îl știa foarte bine. Altădată avusese prilejul să frecventeze o societate foarte aleasă, din care fusese exclus doar de doi-trei ani. Tot de atunci se cam lăsase cu totul în voia unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
i-o reteză aproape triumfătoare Daria Alexeevna (o veche și fidelă amică și complice a lui Toțki). — Aveți dreptate, Afanasi Ivanovici, acest petit jeu e teribil de plicticos și trebuie să-i punem capăt, spuse Nastasia Filippovna cu un ton neglijent. Vă povestesc și eu ce v-am promis, apoi haideți să jucăm cărți cu toții. — Dar să auzim mai întâi anecdota promisă! o susținu cu ardoare generalul. — Prințe, i se adresă brusc și pe neașteptate Nastasia Filippovna, aici sunt vechii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a trimis? Prin băiat? El ți-a transmis vorbele ei? strigă ea iarăși. — Am primit un bilet, spuse prințul. — Unde-i? Dă-mi-l! Imediat! Prințul chibzui cam un minut, totuși scoase din buzunarul vestei un petic de hârtie rupt neglijent, pe care scria: „Prințe Lev Nikolaevici! Dacă, după toate cele întâmplate, aveți intenția să mă uluiți vizitându-ne casa, fiți sigur că nu mă veți găsi printre cei care se bucură... Aglaia Epancina.“ Lizaveta Prokofievna stătu pe gânduri cam un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
neglijențe din partea personalului căilor noastre ferate. Nu este țară în lume unde accidentele de drum de fier să fie mai frecuente decât la noi și unde impiegații superiori mai cu seamă, afară bineînțeles de vro câteva excepțiuni, să fie mai neglijenți și mai netrebnici. Și aceasta pentru că vremea care - ar trebui să o consacre serviciului lor o întrebuințează politizând prin cafenele sau în excursiuni și prin pretinse misiuni peste graniță. Trebuie, încă o dată, să aibă cineva doza de cinism a celor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
faptul că respectă legislația În vigoare. 4. Răspunderea Se va acorda o atenție deosebită clauzelor privind nevinovăția. Aceasta este partea acordului care limitează răspunderea managerului proprietății. În general, această clauză va proteja managerul, cu excepția cazurilor În care acesta a fost neglijent. Managerul proprietății nu este Însă responsabil de neglijență pentru faptele unei terțe părți pe care o angajează. De exemplu, el nu este responsabil În cazul În care angajează o terță parte, iar aceasta provoacă pagube materiale. Nu va fi tras
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
infidelitate erau aruncate într-un râu în care se presupunea c] zeul acestuia le va decide nevinov]ția sau vinov]ția. Acuzațiile false erau pedepsite aspru, iar cine f]cea pe nedrept acuzația de crim] era osândit la moarte. Comportamentul neglijent sau ineficient se soldă cu plata daunelor, ins] un chirurg care opera cu un bisturiu de bronz un pacient de rang înalt cauzându-i moartea sau care, operându-l la ochi, îi cauza orbirea era pedepsit prin ț]ierea mâinii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]