1,154 matches
-
la alte popoare” <endnote id="(109, p. 47 ; 535, p. 470)"/>. La rândul său, trecând În revistă Îndeletnicirile evreilor stabiliți În spațiul românesc, Moses Schwarzfeld scria următoarele, exagerând În sens invers clișeul Încetățenit : „Din șirul de ocupații ale evreilor- români, negoțul cu bani trebuie mai de tot exclus, căci numai rar și cu Încetul au ajuns a se deda aci cu acest negoț” <endnote id="(164, p. 129)"/>. Oricum, numărul cămătarilor era ținut sub control de autorități, fiind plafonat, În mod
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc, Moses Schwarzfeld scria următoarele, exagerând În sens invers clișeul Încetățenit : „Din șirul de ocupații ale evreilor- români, negoțul cu bani trebuie mai de tot exclus, căci numai rar și cu Încetul au ajuns a se deda aci cu acest negoț” <endnote id="(164, p. 129)"/>. Oricum, numărul cămătarilor era ținut sub control de autorități, fiind plafonat, În mod artificial, prin lege. În 1836, de pildă, Sfatul Administrativ al Moldovei a hotărât ca „mulțimea zarafilor schimbători de monede să se mărginească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la fel de exagerată : „nici un cămătar nu e evreu”. În mod evident, simțindu-se culpabilizați, mai ales evreii au fost purtătorii acestui al doilea tip de mesaj. Așa cum am văzut, În 1889, Moses Schwarzfeld credea că „din șirul de ocupații ale evreilor-români, negoțul cu bani trebuie mai de tot exclus” <endnote id="(164, p. 129)"/>. În Încercarea de a obține drepturi politico- cetățenești, de care au fost lipsiți până În 1919, „evreii pământeni” din România au remis Parlamentului, În 1910, o petiție În care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fiarbă palincă <endnote id="(124, p. 12)"/>. În 1742, un călător grec, M.A. Katsaitis, În trecere prin Galați, descria case joase, acoperite cu șindrilă, În care „locuiesc mulți evrei care vând rachiu, vin, tutun și fac și alte negoțuri” <endnote id="(426, p. 19)"/>. Existența velnicerilor și cârciumarilor evrei În Țările Române o confirmă și germanul Franz Joseph Sulzer, În lucrarea sa Geschichte des transalpinischen Daciens (Viena, vol. I, 1781), În care notează : „Aici [= În Cernăuți] și În alte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
des transalpinischen Daciens (Viena, vol. I, 1781), În care notează : „Aici [= În Cernăuți] și În alte localități ale Moldovei și Munteniei, ei [= evreii] se află În genere În bună stare, ocupându-se cu fabricarea de spirtoase și tot soiul de negoțuri” <endnote id="(322, p. 208)"/>. Tot pe atunci, câțiva evrei din București țineau „poverne, ce le-au avut făcute cu cheltuiala lor pe locul ce li s-a dat de Domni” <endnote id="(416, II, p. 41)"/>. Unul dintre ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari, de care moșierii, proprietarii, aveau mare nevoie. În fine, tot ei luau În posesie iazurile cu pește și aduceau numeroase servicii, ce nu le putea face populația creștină, mai practicând și puținul negoț, de bună seamă primitiv, de care satele aveau nevoie” <endnote id="(365 ; cf. 237, p. 43)"/>. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, mulți călători străini prin Țările Române au scris despre „aplecarea către băutură” a românilor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții au devenit negustori sau chiar crescători de cai necesari transportului : „Restul de jidovi sunt geambași” <endnote id="(cf. 615)"/> ; sau : „calul e din vechime unul din obiectele de predilecție a negoțului lor [= al evreilor]” <endnote id="(80, p. 139)"/>. În 1808, un curier diplomatic rus, călător prin Țările Române, scria următoarele : „În păduri [din Moldova] se găsesc herghelii Întregi de cai În stare sălbatică și care sunt prinși, ca și În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi caracteristici cultivate de evrei (prin natura credinței lor), dar devenite „instincte” (ei se nasc, chipurile, cu o „viclenie naturală”, specifică unor insecte parazite). Astfel de „daruri [În]născute și cultivate” i-ar face pe evrei foarte bine dotați „pentru negoț”, „pentru presa politică” (ei fiind „bandiți ai condeiului”) și pentru „profesiunea de avocat” (ei având „darul de a Întortochia chestiunile, după interesul cauzei, cum nici prin gând nu i-ar putea trăsni unui neevreu”) (I.Al. Brătescu- Voinești, Huliganism, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negativ al „solidarității evreiești” : „Deprinși a se organiza repede și lesne, ca orice popor vechi, ținut la un loc prin solidaritate de rasă, de interese și de religie, ei [= evreii] dau În sinagogă ordine de zi pentru concurarea și ruinarea negoțului creștin...” (285, p. 157). La rândul său, În 1910, Henri Stahl descria În termeni militari „asediul” dat de comercianții evrei „contra cetățuii negoțului românesc”. „Armata” comercianților evrei iese biruitoare „prin solidaritatea fără pereche” de care dă dovadă (843, pp. 103-104
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de interese și de religie, ei [= evreii] dau În sinagogă ordine de zi pentru concurarea și ruinarea negoțului creștin...” (285, p. 157). La rândul său, În 1910, Henri Stahl descria În termeni militari „asediul” dat de comercianții evrei „contra cetățuii negoțului românesc”. „Armata” comercianților evrei iese biruitoare „prin solidaritatea fără pereche” de care dă dovadă (843, pp. 103-104). Este aici, rezumată În câteva cuvinte, toată esența ideii „complotului iudeo-masonic” și a Protocoalelor Înțelepților Sionului. 287. Daniel Perdurant, Antisemitism in Contemporary Greek
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ea. Locul a fost luat de evrei, și vedeți că se tot Înmulțesc. Cu evreii de la noi, nu este cu putință să avem o clasă de mijloc. Asemenea unei astfel de clase, ei știu să câștige bani și să facă negoț, Însă felul În care o fac și ocara ce li se trage de aici Îi vor Împiedica să devină o a treia stare. Țineți seama, apoi, că ei nu se amestecă În neamul nostru și că stau tot timpul la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Atlantica, în apartamente elegante, confortabile, unde eram invitați la diverse aniversări și sărbători sau pur și simplu pentru a admira Copacabana de la "înălțime". Mi-a rămas în amintire apartamentul domnului Steuermann, un român-evreu foarte bogat, cu o avere făcută din negoțul de arme, care afirma că a fost ultimul secretar al lui Nicolae Titulescu la Geneva, datorându-i marelui nostru diplomat și viața, acesta înlesnindu-i fuga din Europa ocupată de naziști. Am fost invitat împreună cu soția acasă la el, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
luasem "urma" și în Uruguay. Erau puțini, în jur de 200 de persoane, majoritatea stabiliți la Montevideo. Cu puține excepții (un profesor universitar, 2 ingineri, 2 medici, un om de afaceri), aveau destine modeste de funcționari, meseriași, proprietari de mici negoțuri sau fermieri. Am avut cu ei cele mai bune relații, încercând să-i ajut în țară pentru rezolvarea problemelor, atrăgându-i la acțiunile culturale organizate, bucurându-ne împreuna de Ziua Națională sau de întâlnirea specială pregătită pentru ei de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
genial strateg și viteaz războinic; a fost și un înțelept cârmuitor și harnic gospodar al țării; abil diplomat; ctitor și original constructor de biserici, cetăți și târguri; legiuitor de pravile și necruțător judecător; a încurajat arta, cultura, istoriografia, a dezvoltat negoțul, meșteșugurile; s-a înconjurat de colaboratori "vrednici", într-un cuvânt, a ridicat o Moldovă nouă, înfloritoare, puternică, liberă adevărat "miracol moldovenesc" al veacului. Pe drept cuvânt se poate spune că epoca lui Ștefan cel Mare a fost o adevărată Renaștere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mă fi rugat, nu-i dădeam nici un oștean. Nu-mi omor eu oștenii pentru "cauza" nimănui, fie el cine-o fi, dacă... dacă n-ar fi la mijloc și "interesele Moldovei". Apărarea Mangopului și a Caffei cu care facem înfloritor negoț e de mult în planurile mele, împreună cu apărarea cetăților mele de la Mare. Adevărul e că Mangopul și Caffa au tot atâta nevoie de ajutorul Chiliei și Cetății Albe cât au Chilia și Cetatea Albă de ajutorul Caffei și al Mangopului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pași mari, stropind cu clăbuci. Don Batista după el, cu briciul: Barba! Illustrissimi!... Barba! Serenissimi! Ștefan, mânios, își smulge șervetul de la gât și-l aruncă cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată! Măria ta! intră Mihail spăsit, ploconit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată! Măria ta! intră Mihail spăsit, ploconit. Poruncit-am să fie stârpiți tâlharii din Țara Moldovei?!?! Da au ba?! exclamă sever Ștefan. Și când se încruntă Măria sa... Tăutu îi sare în ajutor, cu glas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ruperea Moldovei în două, "superextirpatione Valachiae", chipurile, de teama că Alexandru să nu se dea cu turcii. Adevărul era că jinduiau după "deschidere la Marea Neagră"... Ungaria jinduia Chilia și Gurile Dunării, Polonia jinduia după Cetatea Albă și amândouă jinduiau după negoțul pe Marea Neagră. Da' ce, Moldova era moșia lui tătâne-su, să și-o împartă după pohte?! se oțărește Mihail. Cu ce drept?! Cu ce drept?! Dreptul?! Dreptatea?! hohotește Țamblac. Cui îi pasă de nimicuri de aistea? În politică, nu există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
comerț ambulant cu obiecte de uz casnic. Knezina cu 3 case locuite de caravlahi În care trăiau 22 suflete. Iodar așezat lângă pârâul Iadar la Sud de Subunița avea 7 case cu 52 locuitori ce se ocupau cu lemnăritul și negoțul. La Kusonic se afla o familie compusă din 10 persoane venite din Percovic. Satul Lapere din districtul Zvonik are 24 case și colibe. Modiava era una din cele mai vechi colonii cu 30 de case și 220 locuitori. Batcovic are
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nu mergeți de la cutare și cutare specialitate, la cutare mică industrie, uitată Într-un colț al țări, ci considerați producția totală deoarece această Convenție cu Austria oferă foarte mari avantaje, Întrucât din totalul de 18,5 milioane florini ce reprezentă negoțul nostru de export În Austria, 16,5 milioane sunt avantajate”. Carp știa că nu era pefectă, dar spera că În viitor puteau fi aduse Îmbunătățiri, declarând „se poate, ca experiența pe care n-o avem Încă astăzi, dar pe care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a arăta de ce nu puteau să fie aplicate și la noi principiile stabilite de acesta. A Încercat să dea o definiție a evreului, spunând: În genere „evreul este reprezentantul unei rase care din cea mai adâncă antichitate s-a dedat negoțului și a cărui credință a fost privită În sânul popoarelor creștine, pe drept sau pe nedrept, ca o religiune spurcată; așa Încât ori unde se ivea câte un evreu, el era privit ca un om cu care creștinii nu puteau fi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
un om cu care creștinii nu puteau fi În contact. Rezultatul acestei situațiuni a fost că aceasta seminție În viața practică și reală a concentrat Întreaga ei activitate asupra singurului lucru cu care Îi era permis să se ocupe, asupra negoțului, și, pentru că fiecare om simte nevoie să găsească o reacțiune contra disprețului ce Întâlnește pe tărâmul real al vieții, evreii s-au ridicat pe tărâmul spiritual al religiei și au căutat În legea lor mângâiere la zilnica amărăciune la care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și de Sud era oprit, adesea, de corsarii englezi încurajați de regina Elisabeta. Navigator, explorator și căpitan în flota lui John Hawkins, înaintașul său maestru în ale marinăriei și bătăliilor pe mare, Francis Drake s-a ocupat, la început, cu negoțul de sclavi capturați de pe coas tele Africii. Îi vindea, împreună cu alte produse, în coloniile spaniole ale Lumii Noi. Din 1568, i se încredințează comanda vasului Judith și a altora, cu care, timp de aproape trei decenii, întreprinde acțiuni piraterești, unele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mărunte de pescărie, coloniale, lumânări, fierărie și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut negoț cinstit și căutat de bîrlădeni. Dughenele lor se aflau pe ultima sută de metri venind din str. Ștefan cel Mare spre Podul Pescăriei, adică spre Podeni. Pe partea dreaptă era o prăvălie scundă și întinsă, a lui Bizim, căruia bârlădenii
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Chatterton MIHAI A. STROE Thomas Chatterton Universul magic INSTITUTUL EUROPEAN 2015 "Plămada Sufletului meu este făcută-n așa fel Încît e prea măreață pentru-un Negoț avar servil: Cînd delirînd într-a Cernelii Nebunie Prind de Condei și public tot ce-mi vine". Thomas Chatterton Cuprins Preambul / 11 Poetul-băiat din Bristol / 14 Țara fermecată și cheile spre regatul poeziei / 27 Ideea fraudei, geniul, suicidul / 35 Portretul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]