2,511 matches
-
un civil. — Halal amenințare, zise Brunetti. — Judecătorii au decis că asta a fost. Și-au luat-o În considerare. Americanii i-ar fi trimis la Închisoare pentru douăzeci, treizeci de ani. Nu e de glumă cu justiția militară. Pe deasupra, erau negri. — Mai contează asta? O ridicare din umeri. O sprânceană ridicată. Încă o ridicare din umeri. Americanii vă vor spune că nu contează. Ambrogiani mai luă o gură de apă. — Cât de mult veți sta aici? — Astăzi. Mâine. Mai sunt astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
nume, în ale cărui granițe se încadrează, fiind limitat la nord de apa Bahluiului, la est prin depresiunea Elan-Horincea-Prut, iar la sud și vest de râul Siret. Orașele pe care le parcurge, în drumul său, de la izvoare până la vărsare sunt Negrești, Vaslui, Bârlad - județul Vaslui și Tecuci - județul Galați. În altă ordine de idei, Bârladul izvorăște din apropierea Curmăturii, pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m și are o pantă medie, de la izvoare la vărsare, de 1,38 ‰. Râul amintit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
situate în mare parte pe șes (specificăm că cele menționate sunt doar orașele și comunele, nu și satele pe care le cuprind, multe dintre ele cu acces la apa Bârladului, cum sunt Dumeștii Vechi, Viișoara, Siliște, Huc, Cioatele) Dumești, Todirești, Negrești, Vulturești, Buhăești, Ștefan cel Mare, Vaslui, Banca, Zorleni, Bârlad și Tutova. Teritoriul acestui județ dispune de o rețea complexă de afluenți, astfel că în partea stângă a râului Bârlad avem Șacovățul, pe malurile căruia se află localitățile Sofronești, Drăgești, Valea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
420 ha; vol.-15 mil. m3) pe râul Vaslui, Pușcași (269 ha; vol.-8,5 mil. m3) pe Racova, Mânjești (310 ha; vol.-8,65 mil. m3) pe Crasna, la care se adaugă unele mai mici de la Crăiești, Găureanca, Țibana, Negrești, Trohan și Pungești. Cea mai mare parte din culoarul Bârladului se desfășoară între Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului (cca. 152 km lungime) alcătuit dintr-o luncă ce se lărgește treptat din amonte (1-2 km) spre aval (3-4 km) și din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ibănești (punctele Marginea vestică a satului, La meri și Marginea vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Căpitanu (1971) la Tanacu (punctul Chiscul ulucilor). D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba (1978-1980), la Drăgești-Todirești (punctul Siliște) și numai D. Gh. Teodor, în 1980, la Tăbălăești, comuna Bunești-Averești (punctul Moara lui Negruți). Săpăturile R. Maxim-Alaiba, din 1978, de la Negrești (punctul Cimitirul evreiesc) și periegheza de la Bălteni (punctul Vatra satului) au fost urmate de cercetările, din anii 1981-1982, de la Gara-Banca (punctul Șapte case). În perioada 1986-1987, au fost efectuate sondaje de către D. Gh. Teodor și R. Maxim-Alaiba la Valea Mare-Dumești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
semnalat. 1.1. Condiții fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor Ținându-se cont de poziționarea geografică, perieghezele și cercetările metodice de teren (sondaje sau săpături sistematice) au demonstrat că așezările erau situate pe platforme (Drăgești, Gura Idrici), sau pe terase (Negrești, Dodești, Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei-Vaslui), fapt ce a permis răspândirea în majoritatea siturilor a aceluiași tip predominant de adăpost, locuința parțial adâncită și adâncită, cu toate „amenajările” cunoscute perioadei secolelor V/VI-VII (vetre sau cuptoare, gropi de provizii sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
microregiunile bazinului bârlădean, cum este cazul așezărilor de la Podu Turcului - Bacău, Gohor - Galați, pe valea Zeletinului, Rădăcinești - Vrancea, pe valea Berheciului, Bogdana, Tunsești, pe valea Bogdanei, Alexandru Vlahuță, în valea Similișoarei, Coroiești, în valea cu același nume, Dumeștii Vechi, Todirești, Negrești, Buhăești, Albești, pe valea Bârladului sau Rateșul Cuzei, în valea Rebricei, ultimele fiind de pe raza județului Vaslui. Majoritatea acestor văi au adăpostit în cuprinsul lor multe așezări (cazul văilor Bârlad, Șacovăț, Idrici, Rebricea, Similișoara), unele grupate, dând aspectul unor microregiuni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Preistorie (în Neolitic și Bronz), în vremea dacilor, situație perpetuată în veacurile VI-VII, când autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În privința siturilor bazinului bârlădean se remarcă predilecția pentru așezările deschise, de tipul siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea Mare-Dumești (punctul Valea Puturoasă), aflate pe teritoriul județului Vaslui. Cu alte cuvinte, analiza noastră a luat în calcul doar acest eșantion de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fețuială lutuită de la pereți, identificate în așezările de la Gura Idrici (L2) și Dodești (L2, L3, L6) sau era fixat pe un sistem de tălpici din lemn, situat pe margine, în afara gropii (în cazul unor adăposturi de la Dodești-L1, L4, L5; Drăgești, Negrești, Coroiești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare) și care susținea acoperișul într-o singură pantă. La construcția locuințelor, au fost folosite lemne de esență moale (arin, salcie) și mai puțin de esență tare (stejar sau fag). Intrarea în locuințe a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Rateșul Cuzei și Valea Mare), câteva unelte-arme (cuțite, care puteau fi folosite și în scopuri casnice, și un vârf de săgeată, ultimul de la Dodești), obiecte de port și alte diverse piese. În unele stațiuni, de la Rateșul Cuzei, Valea Mare-Dumești și Negrești, nu s-au descoperit fragmente la roată. Ceramică de tip slav a fost identificată la Tăbălăești și Dodești, în amestec cu cea autohtonă. Starea fragmentară nu a permis întocmirea unei statistici, care să includă cu certitudine numărul de vase existent
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VIII-IX și X-XI (pl. III). Această dovadă stratigrafică indică menținerea unei continuități teritoriale și etno-culturale, în secolele VI-XI, pentru situl arheologic menționat. De asemenea, stratigrafii succesive s-au observat și la Drăgești (secolele II-VI), Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire neîntrerupte, dar totodată reduse ca număr de populație, față de perioadele secolelor II-IV sau VIII-IX, probabil ca urmare a pătrunderii triburilor slave, ce au determinat plecări temporare. Aceste dovezi arheologice nu argumentează o perioadă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modelată la mână și la roată neornamentată, lipsa majoră a obiectelor metalice, inclusiv a celor de influență bizantină), care ne îndeamnă să restrângem această cronologie grosso modo doar la secolul VI, pentru unele din siturile cercetate (Coroiești, Gura Idrici și Negrești - Vaslui). 2. DESCOPERIRI FUNERARE Studierea elementelor componente ale vieții spirituale a oferit și oferă în continuare o imagine completă asupra modului de viață și de înmormântare a membrilor unei comunități umane, indiferent de perioada istorică. De regulă, unei așezări îi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vechime (Preistorie, Antichitate, Ev Mediu) și până în prezent, pe văi, terase, în depresiuni sau microregiuni ale râului Bârlad, mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu și Oncești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În Bazinul Bârladului, tipul de așezare (siliște/seliște) se menține neschimbat, la fel cu cel din perioada anterioară, adică așezare deschisă, însă în restul teritoriului est-carpatic, mai exact în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în localitățile Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplarelor, iar fundul este mai tot timpul ștampilat, inclusiv cu cruci. Astfel de semne pot fi interpretate ca ștampile de olar, dar și ca semne creștine (când sunt pe corpul vaselor) ale membrilor comunităților locale, din așezările de la Dodești și Negrești. În paralel cu așa-zisa „olărie de uz casnic”, a fost identificată o categorie ceramică denumită convențional „de lux”, executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
uneori de dimensiuni mari, decorată cu linii vălurite (simple, duble), mai rar drepte, pe jumătatea superioară sau nedecorată, a circulat de-a lungul secolului IX, fiind prezentă în inventarele unor stațiuni, precum cele de la Podu Turcului, Colonești, Oncești − Bacău, Dodești, Negrești, Gura Idrici, Tanacu − Vaslui (pl. XXV-XXVI). vas-borcan cu corpul scund, umărul proeminent până aproape de jumătatea recipientului, iar diametrul dintre gură și fund este aproape egal. Astfel de exemplare, modelate atât la mână, cât și la roată, sunt decorate pe buză
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
corpul alungit, umărul ușor prelins, buza răsfrântă, fundul drept, puțin mai mic decât gura; decorul este format din puncte, linii incizate orizontal, sau în valuri simple ori duble, dispuse pe aproape întreaga suprafață, ca la recipientele găsite la Gura Idrici, Negrești, Chircești-Miclești și Dodești - Vaslui (pl. XXIV/5-7). tipsie modelată exclusiv la mână, din pastă cu cioburi pisate în compoziție, cu fundul gros, iar marginile ușor înălțate și aplecate spre interior (la Oncești), iar alteori scurte și rotunjite (cele de la Gura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cioburi pisate în compoziție, cu fundul gros, iar marginile ușor înălțate și aplecate spre interior (la Oncești), iar alteori scurte și rotunjite (cele de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect grosier, așa cum se observă la exemplarele de la Negrești, Gura Idrici, Dodești - Vaslui și Oncești - Bacău (pl. XXVIII/1-5). Descrierea tipurilor de vase și a variantelor acestora (vasul borcan și tipsia) denotă păstrarea trăsăturilor de tradiție daco-romană și perpetuarea principalelor recipiente cunoscute din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
linii în val ori crestături. Uneori, benzile de linii vălurite sunt dispuse cu întreruperi pe umerii vaselor, fără alte motive, iar alteori alternează cu benzi de linii orizontale, situate pe întreaga suprafață a vaselor, precum cele de la Tanacu, Oncești, Dodești, Negrești - Vaslui, Plopana, Răzeșu, Colonești - Bacău și Gohor - Galați (pl. XXXIII). Ceramica ultimelor cinci stațiuni amintite provine numai din cercetări de suprafață. Aceste caracteristici ceramice întâlnite la vasele din așezările bazinului, de la Oncești, Dodești, Tanacu, se regăsesc și în restul spațiului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Murgeni - Vaslui. Cuțitul din fier de la Codreni-Roșiești este de tip comun, cu lama dreptunghiulară în secțiune, având mânerul lipsit de plăsele și cu partea metalică păstrată pe jumătate. Numeroase analogii, dintre care specificăm doar câteva, la Epureni, Giurcani și Negrești (Vaslui). Toporul descoperit la Bălteni este din fier, cu corpul îngust și alungit, iar lama dreptunghiulară. Potrivit formei, aparține tipului III și, pe baza asemănării cu exemplarul de la Curcani - Călărași, se datează în secolul IX. Cosorul din fier s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparțin bazinului: Conform celor specificate, cele mai multe vestigii medievale timpurii, din această perioadă, s-au descoperit în zona de podiș, unde s-a remarcat, la unele așezări, o continuitate de locuire în vechea vatră încă din Preistorie sau Antichitate (Dodești, Drăgești, Negrești). Însă, cercetarea arheologică a constatat, pentru intervalul veacurilor VI-XI, mutarea vetrelor de sat datorită nevoilor comunităților respective; în acest context, la cartarea siturilor s-a remarcat prezența unor grupuri apropiate de stațiuni (uneori la mai puțin de 1 km
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sistematice): Drăgănești (punctul Bursucărie), Gârbovăț-Ghidigeni (punctul Arcaci), județul Galați și în 10 localități de pe teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și în rețea (Dănești, Dodești). Mai rar întâlnit este decorul în caneluri (Gara-Banca) sau combinarea liniilor lustruite cu cele incizate (orizontale, oblice, vălurite, etc.). Multe din motivele decorative menționate se regăsesc și pe fragmentele descoperite în urma cercetărilor de suprafață, de la Negrești, Coroiești, Pogana(Vaslui), Frumușelu-Glăvănești, Podu Turcului (Bacău), Gohor și Rădăcinești (Galați) - pl. LVII. Aceste ornamente, în majoritatea lor, au o veche tradiție, fiind preluate și păstrate din epoca geto-dacică. Însă, tradiționalele linii orizontale și vălurite capătă în secolele X-XI conotații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]