2,984 matches
-
cultura; Cu tact, perseverență s-a împlinit măsura. Un om tot mai puternic acum prin noi se naște: Strămoșii fie mândri: nici nu s-ar recunoaște. La școală, în armată - „Cu stângul înainte!”: Argumentare clară, spre mari învățăminte. Din neștiute neguri se nalță atavisme, Fațete felurite, prin timp ecou, truisme. Anume episoade prin vreme repetate: Savoare și ridicol, eresuri câte toate. Sonor și metaforic percep tot Universul; Senin, fără opreliști, se derulează mersul. Străin de superstiții, nu cred în simple semne
SUPERSTIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358889_a_360218]
-
prăpăd! LICINIUS Chiar el. Amicul Romei... și al copilului tată, Plămădit cu a regelui fată. Dar unde este copilul? Unde? 41 E mort!? E viu? Se ascunde? DECEBAL Ooo ... tu ești acela ce ai adus Daciei tot răul? Te așteaptă negura! Te-așteaptă hăul! Se aud zgomote și bubuituri de luptă.). Copilul e aici de față, A crescut și e în viață. LICINIUS ( Îndreptându-se spre copil care este alături de Olac și îl ia în brațe.). O, copilul meu ce te
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Prigonește pe ai lui, Să cadă casa în pârjolul focului. V-lea CETĂȚEAN Prea sfinte Zeu, nu-l mai răbda! VI-lea CETĂȚEAN ( Cetățean orb) Să aibă parte de lumină precum vederea mea! VII-lea CETĂȚEAN Să-l sfâșie zeul negurilor! VIII-lea CETĂȚEAN Te îndură de popor! IX -lea CETĂȚEAN Prea înalte Zeu! Nu ne prigoni! Prea bune Zeu ! nu ne urgisi! Scena 4. ( Credincioșii intră în grupuri și fiecare șoptind câte un cuvânt de rugă se produce un straniu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Preotului mare, Vezinas, în șoaptă. El a înțeles, înțelege pe morți și pe vi. Și să mângâie pe tata va ști. Printr-o pedeapsă mare Poate voi dobândi iertare. Altfel, blestemul fiecărui dac ce va murii Până dincolo de lăcașul zeului negurilor mă va urmării. DECEBAL Căci altfel, oricine în Daci să pătrundă a îndrăznit Pe acest pământ n-a ajuns la bun sfârșit. Zalmoxis ne-a zidit țara Cu munți și văi înflorite primăvara, Cu ape repezi și adânci, Să nu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
alăturea să fim. La fel ca înainte Dochia te iubim! Te lăsăm în seama preotului mare De-acum cu nelegiuitul vinovat de trădare Pe muntele Orole, împreună, veți cere iertare. Înfrângere dușmanului prin sacrificiu veți cere ( Arătând spre fereastră. ). Priviți! Negura răului în zare piere. TEHOMIR Dochia, eu am știut de copil și te-am iertat. El va crește aici ca floarea unde a încolțit. În cei patru ani am urmărit Cum în soare s-a înălțat. Fără să ști tu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
noi: de dincolo dragostea încă mai vorbește într-o limbă pe care n-o înțelegem, iarna își poartă indispoziția peste tot ca o madonă care și-a preschimbat soțul într-un preș alb, durerea lui Dumnezeu se-ntoarce agonic în negura prevestirilor rele, cad zeii, urlînd lângă mine, orașul doarme cu gâtul în jos spânzurat în ceață, totul e foarte alb, numai fericirea are o culoare indefinită, oftează vântul prin glasul ei, hieroglifa fericirii șade pictată în inimă ca o efigie
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359083_a_360412]
-
un nod în gât. Peste ape,reci, șerpi dansează-n smârcuri Șuierând la lună peste dinți, lucid; Pruncii printre vise cheamă lapte-n sfârcuri Iară cucuvele stau clipind pe zid... Când cetatea doarme, circulă miasme, Duhuri rătacite merg pe-acoperișe, Peste neguri orbii îmblânzesc fantasme Și-n ființe, tainic, răul se furișe. ------------------------------------------------ DE NOBILIS, Alensis (Cornel BĂLESCU), poet și jurnalist, născut la 18 iulie 1975 în satul Șiacu, comuna Slivilești, județul Gorj. Studii: Facultatea de Filosofie - Jurnalism, Universitatea Spiru Haret, 1997-2003. Masterat
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > HOINAR... Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se scutură frunzele, precum gândurile dospite în negura clipelor. Se aștern cuminți sub pasul hoinarului rătăcit în ceața de nepătruns a vremurilor. Privești in ochii timpului și-i vezi uimirea. Încă, nu s-a obișnuit cu mersul lucrurilor. De la întemeierea lumii nimic nu este cum se aștepta el
HOINAR... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359455_a_360784]
-
penumbrele pe istmul ascuțit și vânturile vălureau hameiul cădea amurgul sec pe vreun cătun cu tainele de veacuri dintr-un ou la gâtlejul lumii un lasou pe care-l mânuiește un nebun busole sar din acele rebele în cerc de neguri asuda pădurea pe care o trecea în bronz Paciurea în lumina ultimelor stele; afonii la pupitru, mari orchestre împart medalii cu nevrednicie ajunge stirpea stearpă la chindie și noi n-avem geamuri la ferestre Referință Bibliografică: Un lasou / Ion Untaru
UN LASOU de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359474_a_360803]
-
cu jumătate de gură, aproape monosilabic. Câteva vreascuri din care fiul ațâță focul întoarcerii, focul cel sacru, cel fără de cenușă. Prilej de mirare. Amintiri care fac „cât toate bogățiile pământului”. Figura lui Tudor Călărașu - pater familiae - patriarhul gospodăriei, răsare din negurile vremii, pe „vatra veche” din poiana Siliștei-Gumești, imprimându-se pe retină. Cumpănit la vorbă, sau, cum spune autorul, „cu vorba între două ape” - Morometele sprijină cu privirea lui cerul, privind gânditor în nesfârșirea câmpiei. Un interviu al lui Sorin Preda
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
parfumul trecutului răzbate până la noi. Mergând pe urmele personajelor moromețiene, Sorin Preda păstrează și onomastica lor sau măcar poreclele cu care mai degrabă erau cunoscuți: Cocoșilă, Pațanghel, Călărașu’, Guica, Besensac, Buric, Gulie, Bâzdoveică, nume, venite, după spusele lui Sae, „din negura timpului”, ș.a. Tandrețea, delicatețea siliștenilor nu se arătau în chip manifest, erau socotite slăbiciuni muierești, însă, era de ajuns un gest, o privire, o strângere de mână și chiar o admonestare blândă, ca să înțelegi că ești acceptat și inclus în
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
meu! Ia-mă pe aripile tale și du-mă până la capătul zărilor, în sunetele unui romantic tango!... Să nu cunoască margini drumul tău către soare, spre cer și splendoare! Să aduci zile senine și pace în sufletul meu! Să alungi negura uneori greu apăsătoare de deasupra orașelor și oamenilor! Fii blând și gingaș ca o mână de mamă care-și mângâie copilul! Fii limpede și senin precum izvorul unui munte! Fii privirea duioasă a dragostei din inima unui poet! Fii veșnic
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
rămâne un strop de aer în ninsoarea cu flăcări de gânduri. acolo doar, viața îmbrățișează moartea iar coasa lucește absurd în bucuria trecerii de la o tâmplă la alta, de la un ochi la altul, de la inimă la inima inimă, scuturând trupului negura în zorii mereu proaspeți ai veșniciei. tăcerea nu e punte. e doar celula vie în care creștem...noi, cei ce suntem. nu fugim de moarte. ne scăldăm în frică până la saturație, până când banalul ne sufocă. pentru o gură de aer
TĂCERE, GHEAŢĂ. GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360599_a_361928]
-
nr. 1119 din 23 ianuarie 2014. Iubesc liniștea pe care mi-o aduce nebunia ta! Și fugă ta de lume, spre viața. Oare cum știi să îmi arăți drumul, de fiecare dată când mă rătăcesc? Cum m-ai găsit, prin negura atâtor existente? Copil nebun, tu n-ai știut ce-i teamă! Eu n-am știut de unde vine dorul...! Oare cum știi să preschimbi clipă în veșnicie și-apoi să mi-o așezi în palme, cu nepăsare, ca pe un lucru
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
din nou Acasă! Citește mai mult Iubesc liniștea pe care mi-o aduce nebunia ta!Și fugă ta de lume, spre viața.Oare cum știi să îmi arăți drumul, de fiecare dată când mă rătăcesc? Cum m-ai găsit, prin negura atâtor existente? Copil nebun, tu n-ai știut ce-i teamă! Eu n-am știut de unde vine dorul...! Oare cum știi să preschimbi clipă în veșnicie și-apoi să mi-o așezi în palme, cu nepăsare, ca pe un lucru
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
Orizont > Selectii > NELINIȘTITE APE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului neliniștite ape Mai este încă vară, iubito și mi-e bine dar inima-i cernită că tot departe-mi ești și negura din gânduri coboară peste mine când tu, doar câteodată, spre mine mai privești. Și crivățul se joacă pe-aleile cu soare, acolo unde poate m-aș fi plimbat și eu, mă doare curcubeul ce-n cerul meu iar moare și
NELINIŞTITE APE de LEONID IACOB în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360730_a_362059]
-
va strânge mantia ei strălucitoare, împodobită cu diamante și cristale strălucitoare, de pe tot cuprinsul țării. Cât a domnit, în cele trei luni ce i-au fost acordate de Cel ce le împarte pe toate, din timpuri ce au trecut prin negura uitării, a făcut-o în legea ei; natura toată amorțise într-o semiletargie odihnitoare de refacere, unde totul în jur părea neclintit, îmbrăcat într-un alb imaculat de omătul pufos ce se așternea încet, încet, peste lunci și văi, dealuri
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
miner din Freiberg se consideră anii 1669 - 1674, de unde acest salut s-a răspândit repede și asupra altor țări, între care și România. Din mărturisirile inscripționate, fie ele și din piatră, tradiția salutului miner, arăta Téglás Gábor, se pierde în negura vremii și a avut loc prin transformarea lui „Fortuna Salutaris” în sinonimul „GLÜCK AUF” (noroc bun), folosit pentru prima dată de către minerii germani, preluat și generalizat de către toți minerii în decursul secolelor al XVII - XVIII-lea, devenind astfel salutul general
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
jos,speriat și neputandu-ma să mă mișc,insă privirea îmi era ațintita asupra cerului ce părea o mare intunecata.Marea celesta se uită cu aceeași ochi uimiți și strălucitori,ochi mari de nou nascut.Punctele de pe cer străluceau din negura atât de intens și pentru o clipă mă făcură să mă opresc din plans.Din întuneric auzeam,ușor un suspin că un vânt rece de toamna.Privind din nou la cer,am văzut că ochii mari și sclipitori se închiseseră
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
23 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Iubesc liniștea pe care mi-o aduce nebunia ta! Și fugă ta de lume, spre viața. Oare cum știi să îmi arăți drumul, de fiecare dată când mă rătăcesc? Cum m-ai găsit, prin negura atâtor existente? Copil nebun, tu n-ai știut ce-i teamă! Eu n-am știut de unde vine dorul...! Oare cum știi să preschimbi clipă în veșnicie și-apoi să mi-o așezi în palme, cu nepăsare, ca pe un lucru
GÂNDURI, ŢIE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359875_a_361204]
-
Dracula Cel cu Țeapa și Căciula Să scăpăm Țara de hoți De venetici și bigoți Eu propun, jur pe columnă, Marea Dacie străbună! Propun fără ritual Regi - fi ii lui Decebal! VERSURI ÎN ZBOR Lumina nopții m-a orbit Doar negura m-a luminat Când din senin am fost lovit De-un adevăr necontestat Evenimente fără sens Duc Lumea Nouă spre mormânt Neprevăzutul e mai dens Mulțimile nu au cuvânt Trăim sub cer fără hotar Doar intuim, ducând cu noi Un
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
am câștigat prin cele două cărți pe care i le-am dedicate în vara aceasta. Am avut șansa de a beneficia de atenția și prietenia unui mare om de spirit, cărturarul Artur Silveștri și el plecat în lumea de dincolo de negura. El mi-a acordat prietenia lui și m-a investit cu titlul de editor online, de redactor de revista virtuală sau de consilier editorial și redactor de specialitate. Prin proiectul lui “România tainica” a reușit să focalizeze în jurul său, pe
REALIZAT DE ANGELA BACIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359916_a_361245]
-
Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Când sună din bucium târziul Și dealul e - ascuns în ninsoare, Pe buze de nori se preumblă Cerneala ca-n rând pe scrisoare. Și-n neguri de fum se îmbracă Castelul cu trepte de ceară, Domnița se roagă să treacă Un înger s-o scape de fiară. În lanțuri se zbat vârcolacii Când clopotul cântă o rugă Și toaca trosnește toți dracii, Cu flăcări îi pune
ALINARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359754_a_361083]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARĂ FĂRĂ CUC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului fulger - ghem de frică, cioburi luminează neguri ape șarpele pândea aproape licitațiile de joburi; primăvară fără cuc frunză veștedă în livadă pasărea ce stă să cadă din poveștile lui Muck - clipă tăinuind averi pășunea mea pe care iezii se scaldă-n laptele amiezii cu adevăruri în doi
PRIMĂVARĂ FĂRĂ CUC de ION UNTARU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359279_a_360608]
-
Kilometri. În sculptură, personajul legendar are o înălțime de 2,25 m, iar statuia cu soclul și brazii stilizați ating înălțimea de 5 metri. La această inițiativă s-a înhămat cu multă dăruire și edilul șef al municipiului, primarul Mihăiță Negură, și nu în ultimul rând, proaspătul Consiliu Local rezultat din ultimele alegeri. Monumentul se găsește amplasat la mijlocul scuarului dinspre Primăria câmpulungeană, și Colegiul Național „Dragoș Vodă”, pe strada ce poartă numele Ion Hălăuceanu. Festivitățile de dezvelire a acestui obiectiv cultural
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]